Judecătorii ÎCCJ Rodica Cosma, Laura Soane și Stefan Pistol au motivat decizia prin care au dispus achitarea definitivă a avocatului Robert Rosu prin admiterea recursului în casație.
”Concluzionând, activitatea inculpatului Rosu Robert Mihaita de a transpune intr-un contract vointa partilor, liber exprimata, cu respectarea dispozitiilor legale in materie, in baza actelor prezentate de parti, exclude totalmente antrenarea raspunderii penale a acestuia pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, fapta sa nefiind prevazuta de legea penala.”
”Inalta Curte retine ca, intr-o societate moderna, perfectionarea institutionala si functionala este consolidata prin respectarea celor mai bune practici legate de functionarea sistemului judiciar, asigurarea unei depline compatibilitati intre acesta si legislatia aplicabila.
In acest context, justitia constituie o functie fundamentala a statului, iar administrarea ei reprezinta un atribut esential al puterii suverane a acestuia.
Rolul avocatului, in functionarea sistemului judiciar, este esential. Acesta se manifesta pe doua planuri: protejarea drepturilor si intereselor legitime ale subiectilor de drept, prin accesul acestora la aparare calificata, respectiv infaptuirea actului de justitie, prin apararea intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept. In aceste coordonate, Codul deontologic si principiile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat reprezinta principalele repere care ghideaza indeplinirea misiunii avocatului in societate, respectarea acestora fiind esentiala, in vederea asigurarii ordinii de drept.
Avocatul, potrivit legii, nu este absolvit de raspundere penala, dar a contura o forma de participatie penala si a retine vinovatia acestuia – care isi exercita prerogativele profesionale in limitele legii, Codului deontologic si ale Statutului, servind, prin actele intocmite, apararea intereselor partii – constituie o teza profund eronata, de natura a anihila rolul acestuia in procedurile prevazute de lege.
Astfel cum se retine in decizia atacata, inculpatului Rosu Robert Mihaita i-au fost atribuite mai multe activitati circumscrise complicitatii, ca forma de participatie penala, dupa cum urmeaza:
– intocmirea raportului de due diligence, act prin continutul caruia au fost prezentate inculpatului Al Romaniei Paul Philippe, pe baza examinarii inscrisurilor depuse, argumente in favoarea dreptului solicitat de parte, in sensul valorificarii drepturilor reale ale acestuia asupra imobilelor care au apartinut autorilor sai;
– formularea de notificari, memorii, participarea la sedintele Consiliului de Administratie al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Plantelor;
– influentarea opiniei consilierului juridic al institutiei detinatoare a terenurilor pretinse de parte.
Or, toate aceste acte exercitate de inculpatul Rosu Robert Mihaita, in calitatea sa de avocat, se circumscriu, esentialmente, activitatilor pe care le desfasoara orice avocat in exercitarea atributiilor conferite de Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat, respectiv Codul deontologic.
Imprejurarea potrivit careia partea, in persoana inculpatului Al Romaniei Paul Philippe, nu ar fi fost indreptatita la restituirea acestor imobile, nu poate fi imputata avocatului, cata vreme acesta are obligatia de diligenta, in temeiul careia, folosind intreaga lui pricepere, este tinut sa faca tot ce ii este permis de lege, pentru recunoasterea dreptului pretins de parte. Natura juridica a legalitatii si temeiniciei acestor pretentii este atributul exclusiv al instantei de judecata.
Totodata, ‘influentarea’ inculpatei Dicu Corina Teodora – consilier juridic al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Plantelor – este in afara oricarei fapte penale, fiind de notorietate diversitatea opiniilor doctrinare si jurisprudentiale, in general, in dreptul recunoscut partilor de restituire a bunurilor confiscate de fostul regim.”, se arată în motivarea citată de luju.ro