fbpx

Motivare CA Brașov anulare întrebare de la examenul de admitere în avocatură 2019

Curtea de Apel Brașov arată că dacă doi doctrinari de seamă au opinii divergente cu privire la o problemă de drept, aceasta nu poate constitui obiect al unei întrebări din cadrul examenului.

Curtea de Apel Brașov a anulat in parte procesul verbal din 02.09.2019 privind solutionarea contestatiilor la barem emis de Comisia Nationala de Examen din cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, in ceea ce priveste solutia dispusa cu privire la intrebarea nr.42 din grila nr.1, in sensul admiterii contestatiei si anularii acestei intrebari. Prin urmare, a obligat parata UNBR sa emita decizia de primire in profesie ca avocat stagiar a reclamantei Iulia-Maria Pomana, absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov.

La examenul de admitere în profesia de avoact din 30 august 2019, reclamanta a fost respinsă întrucât, deși a obținut punctajul minim necesar (anume 70 de puncte), la materia „drept procesual civil” a obținut 9 puncte din 20 iar, conform art. 6 alin. (4) din Regulamentul de examen, „Vor fi declarați admiși candidații care vor obține cel puțin 10 puncte la fiecare disciplină în parte și un punctaj total de cel puțin 70 de puncte”.

Plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva hotărârii nr.5 a Consiliului U.N.B.R. prin care se validează examenul de primire în profesie ca avocat stagiar, sesiunea 2019, a fost respinsă ca inadmisibilă.

Reclamanta susține că nu a fost respectat Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat si admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, aprobat prin Hotărârea nr. 462 din data de 05.06.2019 .

Concret, reclamanta a invocat nerespectarea prevederilor art. 14 alin. 3 al Regulamentului Cadru referitoare la respectarea regulilor în ceea ce privește elaborarea subiectelor de examen. Una dintre regulil e stabilite în elaborarea subiectelor de examen este ca acestea “să nu conțină probleme controversate în doctrina sau practică”.

Extras din motivarea Curții de Apel Brașov:

Prealabil analizării fondului cauzei, instanța se va pronunța asupra excepțiilor invocate de pârâte, în conformitate cu dispozițiile art.248 alin.1 C.pr.civ..

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților , instanța are în vedere că obiectul acțiunii, astfel cum a fost completat, privește anularea în parte a hotărârii Consiliului UNBR nr. 5 din 04 octombrie 2019 prin care se validează examenul de primire în profesie ca avocat stagiar, sesiunea august 2019, anularea în parte, numai cu privire la întrebarea nr.42 din Grila nr.1, a procesului-verbal de soluționare a contestațiilor la barem din data de 02.09.2019 și a procesului-verbal de soluționare a contestațiilor la punctaj din data de 11.09.2019, precum și obligarea pârâtelor să emită o decizie în sensul primirii reclamantei în calitate de avocat stagiar.

Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, organul responsabil cu organizarea și desfășurarea procedurii de intrare în profesia de avocat este Consiliul U.N.B.R., organ de conducere al U.N.B.R., care potrivit art.65 lit. i) din Legea nr.51/1995 „organizează examenul de primire în profesia de avocat și de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, în condițiile art. 17 și cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat ” .

De asemenea, potrivit art.37 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea Consiliului nr.64/2011 „după validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaților admiși și va emite decizia de primire în profesie.” Art. 291 alin. (2) d__ același statut prevede că „Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obține dreptul de a fi înscris în profesie în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. în urma validării examenului”.

Pe de altă parte, Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților asigură, potrivit art.7 alin.(1) lit. a) d__ Statutul I.N.P.P.A. aprobat prin Hotărârea Consiliului nr. 391/2012, „desfășurarea examenului de primire în profesia de avocat în condițiile prevăzute de Lege și Statutul profesiei de avocat, astfel că nu are atribuții în ceea ce privește pregătirea subiectelor de examen sau validarea examenului.

Prin urmare, întrucât actele atacate în prezenta cauză au fost emise de UNBR, prin Consiliul UNBR sau Comisia Națională de Examen constituită la nivelul UNBR, iar decizia de primire în profesia de avocat stagiar se emite tot de UNBR, prin Consiliul UNBR, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii .

Prin întâmpinare, pârâtele invocă excepția inadmisibilității acțiunii raportat, pe de o parte, la faptul că reclamanta nu a înțeles să atace în contencios administrativ și procesele verbale de soluționare a contestațiilor la barem și de soluționare a contestațiilor la punctaj și, pe de altă parte, la faptul că nu s-a formulat plângere prealabilă cu privire la aceste procese verbale.

Referitor la primul aspect, instanța constată că prin modificarea acțiunii, reclamanta a completat obiectul cererii de chemare în judecată, solicitând și anularea celor două procese verbale, cererea modificatoare fiind formulată în conformitate cu disp. art.204 alin.1 C.pr.civ., aspect necontestat de pârâte.

Cu privire la lipsa plângerii prealabile împotriva celor două procese verbale, instanța constată că procedura plângerii prealabile este obligatorie în cazul atacării în contencios administrativ a unui act administrativ, cu excepțiile prevăzute de art.7 alin.5 din Legea nr.554/2004.

Or, contrar celor susținute de pârâte, nici procesul-verbal de soluționare a contestațiilor la barem din data de 02.09.2019 întocmit de Comisia Națională de Examen și nici procesul-verbal de soluționare a contestațiilor la punctaj din data de 11.09.2019 nu reprezintă acte administrative, în sensul art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004.

Astfel, prin  procesul-verbal de soluționare a contestațiilor la punctaj din data de 11.09.2019, Comisia Națională de Examen a admis două contestații și a anulat două întrebări, a respins restul contestațiilor și a validat baremul de evaluare astfel rectificat.

Ulterior, la data de 11.09.2019 aceeași comisie a întocmit procesul-verbal de soluționare a contestațiilor la punctaj, prin care a respins toate contestațiile la punctaj.

Cele două procese verbale nu dau naștere, nu modifică și nici nu sting raporturi juridice, nu sunt capabile să producă efecte juridice directe prin ele însele, ci reprezintă operațiuni administrative prealabile emiterii deciziei de validare a examenului . Această din urmă decizie reprezintă actul administrativ care într-adevăr dă naștere unor raporturi juridice, întrucât validează rezultatele examenului și dispune emiterea deciziilor de primire în profesie a candidaților declarați admiși.

Numai după ce actul administrativ final este emis poate fi cercetată legalitatea operațiunii care a stat la baza acestuia, întrucât un eventual viciu al său se răsfrânge asupra legalității actului final.

Procesele-verbale contestate nu au trăsăturile specifice actului administrativ pentru a fi supuse separat cenzurii instanței de contencios, scopul lor fiind acela de a atesta o anumită stare de fapt, respectiv corectitudinea unor întrebări sau evidențierea punctajului obținut de candidat în urma reevaluării lucrării. Toate procesele-verbale ale comisiei de examen și de soluționare a contestațiilor vor fi valorificate cu ocazia emiterii actului administrativ de validare a examenului de primire în profesie.

Anularea proceselor verbale sus menționate nu poate fi solicitată separat, ci doar odată cu actul administrativ  reprezentat de hotărârea Consiliului UNBR nr.5 din 04 octombrie 2019 prin care se validează examenul de primire în profesie ca avocat stagiar, sesiunea august 2019, hotărâre cu privire la care reclamanta a formulat plângerea prealabilă în termenul legal, aspect necontestat de pârâte.

Pentru aceste considerente, instanța va respinge excepția inadmisibilității acțiunii.

(.:)

Cu privire la fondul cauzei

Reclamanta invocă nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (3) al Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat si admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, aprobat prin Hotărârea nr. 462 din data de 05.06.2019.

Instanța reține că potrivit dispozițiilor art.14 alin.3 lit.a din Regulamentul sus menționat,  „Comisiile de elaborare a subiectelor au în principal următoarele atribuții: a.elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli: – subiectele să fie în concordanță cu tematica și bibliografia aprobate și publicate de Consiliul U.N.B.R.; – subiectele să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate și să aibă grad de complexitate corespunzător conținutului tematicii și bibliografiei; – timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depășească timpul alocat desfășurării probei de examen; – să se asigure unitatea de evaluare la nivelul întregului examen; – să nu conțină probleme controversate în doctrină sau practică ; – subiectele să urmărească și verificarea capacitații candidaților de a utiliza cunoștințele teoretice în cadrul unui / unor caz(uri) practic(e).”

Apărarea pârâtelor se bazează pe ideea că instanța de judecată nu se poate substitui comisiilor de specialitate și, în consecință, nu poate aprecia dacă răspunsurile unor subiecte este diferit de cel stabilit de acestea, ci poate doar verifica dacă s-a respectat întreaga procedură de desfășurare a examenului de primire în profesia de avocat.

Se susține că în ceea ce privește justețea soluției adoptate atât de către Comisia de elaborare a subiectelor cât și de Comisia de soluționare a contestațiilor la barem, instanța nu o poate cenzura oricât de corectă sau greșită ar fi.

Cu privire la opiniile doctrinare contrare invocate de reclamantă, pârâtele nu și-au exprimat punctul de vedere, apreciind că demersul ar fi inadmisibil (instanța neavând competența de a face astfel de aprecieri), iar pe de altă parte, pentru că un astfel de demers s-ar îndepărta de la ceea ce trebuie reținut de la bun început – întrebarea viza exclusiv diferențele de regim juridic dintre abținere și recuzare și presupunea în mod obligatoriu un răspuns corect.

Instanța constată că la elaborarea subiectelor de concurs nu au fost respectate prevederile art. 14 alin. (3) al Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat si admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, aprobat prin Hotărârea nr. 462 din data de 05.06.2019, în sensul că întrebarea nr. 42 din grila nr.1 – secțiunea „drept procesual civil” conținea un răspuns ce reprezintă o problemă controversată în doctrină, răspuns ce a fost considerat corect de către pârâta UNBR.

În acest mod instanța nu realizează un control asupra corectitudinii subiectelor de concurs și nu se substituie comisiilor de specialitate , ci doar verifică respectarea regulamentului de concurs .

În concret, întrebarea nr. 42 din cadrul grilei nr. 1, secțiunea „drept procesual civil” are următorul conținut:

„ Spre deosebire de abținere, recuzarea:

a.se poate face verbal în ședința de judecată sau în scris;

b.se soluționează prin încheiere care se pronunță în ședință publică;

c.nu determină suspendarea judecății cauzei.”,

Răspunsul indicat ca fiind corect în baremul de corectare este cel de la litera c).

Cu privire la răspunsul considerat corect de către pârâta UNBR, instanța constată că într-adevăr în doctrină există opinii contrare cu privire la problematica suspendării cursului judecății atunci când se formulează o declarație de abținere, respectiv o cerere de recuzare.

Reclamanta a identificat în mod corect părerile contrare a doi reputați profesori cu privire la această problemă de drept, respectiv Prof. univ. dr. Mihaela Tăbârcă, și Prof. univ. dr. Gabriel Boroi.

Astfel, în nota de subsol nr.2 de la pag.76 din lucrarea elaborată de Gabriel Boroi, Mirela Stancu, “ Drept procesual civil”, ediția a 3-a, revizuită și adăugită, editura Hamangiu, București, 2016, este inserată opinia doamnei Prof. univ. dr. Mihaela Tăbârcă din lucrarea V.M.Ciobanu, M.Nicolae ( coord.) “Noul cod” –vol.I , pag.164 . Conform opiniei doamnei Prof. univ. dr. Mihaela Tăbârcă, „față de expresiile folosite de legiuitor – „nu se va face niciun act de procedură”, „pronunțarea soluției nu poate avea loc”- precum și față de precizarea în sensul că formularea cererii de recuzare nu suspendă judecata, se poate considera că, în ambele cazuri, are loc o întrerupere a cursului judecății până la soluționarea incidentului procedural”.

Prin urmare, doamna Tăbârcă susține că nici formularea unei declarații de abținere și nici formularea unei cereri de recuzare nu atrag suspendarea judecății, ci ambele atrag o întrerupere a cursului judecății, până la soluționare.

Contrar opiniei doamnei Tăbârcă, în aceeași notă de subsol este redată opinia domnului Prof. univ. dr. Gabriel Boroi din cadrul lucrării „Principiile fundamentale ale procesului civil”, pag.39, opinie menținută și în cadrul lucrării în care s-a inserat nota de subsol nr.2 de la pag.76.

În opinia acestuia, „în ceea ce privește starea cauzei până la soluționarea cererii de recuzare, art.49 C.pr.civ. dispune că, spre deosebire de ipoteza formulării unei declarații de abținere în dosar, situație în care, până la soluționarea acesteia, în cauză nu se mai poate face niciun act de procedură, ceea ce echivalează cu suspendarea cauzei, în cazul formulării unei cereri de recuzare, judecata nu se suspendă, ci continuă în dosar. ” în cazul formulării unei declarații de abținere, până la soluționarea acesteia, în cauză nu se mai poate face niciun act de procedură, ceea ce echivalează cu o suspendare a cauzei

Întrucât doi doctrinari de seamă au opinii divergente cu privire la această problemă de drept, conform art. 14 alin. (3) lit.a din cadrul Regulamentului de examen, această chestiune nu poate constitui obiect al unei întrebări din cadrul examenului.

De altfel, instanța constată că pârâta UNBR nici nu a motivat soluția de respingere a contestației cu privire la această întrebare, deși avea această obligație potrivit disp. art.21 alin.3 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea nr. 462 din data de 05.06.2019, conform cărora soluțiile asupra contestațiilor la barem se motivează în termen de 3 zile, calculate începând de la termenul prevăzut pentru finalizarea soluționării contestațiilor, iar motivarea este pusă la dispoziția Comisiei Permanente.

Deși instanța a solicitat pârâtei UNBR să-i comunice motivarea soluțiilor adoptate asupra contestațiilor la barem, aceasta nu dat niciun răspuns.

Ca efect al nelegalității raportat la nerespectarea art. 14 alin.3 lit.a din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea nr. 462 din data de 05.06.2019, întrebarea cu numărul 42 din grila cu numărul 1 trebuia să fie anulată, deoarece răspunsul de la lit.c) considerat corect de către pârâta UNBR conține o problemă controversată în doctrină, după cum s-a arătat mai sus.

Prin urmare, punctajul aferent trebuia acordat tuturor candidaților, inclusiv reclamantei, conform art. 21 alin. (6) din Regulamentul-cadru : “în situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări, punctajul corespunzător întrebării/întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților”.

Ca urmare a nerespectării prevederilor Regulamentului-cadru nu a fost acordat punctajul corespunzător întrebării nr.42 din grila cu nr.1, astfel că reclamanta trebuia să fie declarată admisă la examen, cu 71 de puncte, punctajul la disciplina Drept procesual civil fiind de 10 puncte în loc de 9 puncte.

Astfel, în temeiul art.18 alin.1 și 2 din Legea nr.554/2004 raportat la dispozițiile art. 14 alin. 3 lit. a și art. 21 alin. 6 din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat si admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, aprobat prin Hotărârea nr. 462 din data de 05.06.2019, instanța va admite acțiunea, astfel cum a fost modificată, va anula în parte hotărârea nr.5/04.10.2019 emisă de pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România, în sensul declarării reclamantei P.I.M ca fiind admisă la examenul de primire în profesia de avocat stagiar.”, se arată în motivare.

Cauza este în apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina