Acasă » JURISPRUDENȚĂ » MOTIVARE: Anularea amenzii aplicate cunoscutului jurnalist #rezist Mălin Bot în fața Ministerului Justiției

MOTIVARE: Anularea amenzii aplicate cunoscutului jurnalist #rezist Mălin Bot în fața Ministerului Justiției

Judecătoria Sectorului 5 București a anulat amenda de 500 de lei aplicată de Jandarmerie cunoscutului jurnalist #rezist Mălin Bot pentru participarea la un protest din fața Ministerului Justiției. Reclamantul a explicat că a fost la fața locului pentru a mediatiza evenimentul în calitate de redactor-șef Rezist TV, lucru înțeles de instanță, nu și de Jandarmerie.

Sentința civilă 3128/2018 – Judecătoria Sectorului 5 București

”Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.11.2017 sub nr. 26528/302/2017 petentul Mălin Augustin Bot a chemat în judecată pe intimata Direcția Generală de Jandarmerie a Municipiului București, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. . din data de 01.10.2017.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 27.09.2017 s-a deplasat la Ministerul Justiției în calitate de jurnalist, redactor-șef Rezist TV pentru a documenta și apoi relata evenimentele care aveau loc acolo, precum și pentru a înregistra un editorial video pe tema modificărilor legislației penale promovate de ministrul Justiției, Toader Tudorel. Reprezentanții Jandarmeriei nu l-au legitimat, nu i-au cerut informații cu privire la motivul prezenței sale acolo, nu i-au cerut să plece și nu i-au oferit niciun proces-verbal de sancțiune.

A mai arătat că la momentul derulării acelor evenimente, jandarmii cu care a discutat l-au recunoscut ca fiind jurnalist și chiar i-au oferit, unii dintre ei, informații legate de ordine pe care le primesc de la șefii lor legate de cum să abordeze protestatarii #rezist.

A mai susținut petentul că amenda este de natură să aducă atingere dreptului său la libera exercitare a profesiei și la libera exprimare ca jurnalist, un drept protejat de jurisprudența CEDO, pentru că de el depinde sănătatea democrației.

Mai precizează că sancționarea unui jurnalist ca participant la un protest public neautorizat / nedeclarat reprezintă o gravă eroare pentru că jurnalistul care relatează evenimentul nu poate fi sancționat pentru condițiile. în care acest eveniment se petrece. Prin natura profesiei și prin nevoia de a colecta imagini și declarații din mijlocul evenimentului, ziaristul trebuie să fie fizic acolo și de facto, să ia parte la acel eveniment, dar nu poate fi sancționat pentru asta întrucât prezența lui acolo este legitimă, acesta își exercită profesia și acționează pentru exercitarea dreptului constituțional inviolabil la informații de interes public al cetățenilor.

A mai arătat că evenimentele civice de duminică, 17 septembrie 2017, fac parte din maratonul civic #REZIST declanșat în ianuarie 2017 și care a continuat neîntrerupt până în ziua de astăzi. Protestele nu au avut nici la inițiere, nici pe parcurs și nici în ziua de 17 septembrie 2017 organizatori sau lideri. La aceste evenimente iau parte zi de zi oameni care au ieșit spontan în stradă, de la debutul mișcării #REZIST.

Tratarea sa ca protestatar este incorectă pentru că atitudinea și activitățile sale în contextul acestor evenimente sunt de tip jurnalistic și reprezintă exercitarea unei profesii protejată prin prevederile constituționale privitoare la accesul liber la informații de interes public și interzicerea cenzurii. De asemenea, limitele exercitării profesiei de jurnalist sunt protejate de CEDO.

În dovedirea plângerii , au fost depuse la dosarul cauzei, un set de înscrisuri (filele 8-11).

La data de 09.02.2018 intimata (Jandarmeria n.red) a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic încheiat.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că agentul constatator a perceput nemijlocit fapta săvârșită de petent, consemnând în procesul-verbal de constatare a contravenției situația de fapt și mai mult decât atât, prin nota raport pusă la dispoziția instanței, agentul constatator oferă detalii importante, legate de faptele descrise.

A mai precizat intimata că profesia de reporter nu exclude calitate de protestatar la o manifestație publică nedeclarată și refuzul părăsirii locului de desfășurare a acesteia și că din înregistrările video depuse de către petent pentru a fi încuviințate ca probe în această cauză, cât și din postările pe care acestea le inițiază pe rețeaua de socializare “Facebook”, reiese în mod indubitabil faptul că petentul nu doar relatează anumite fapte în calitate de reporter, ci se și implică în mod direct în organizarea și desfășurarea protestelor. Faptul că petentul recunoaște că folosește obiecte de recuzită – drapele ale diferitelor state pentru realizarea așa-ziselor “reportaje” ale sale, coroborat cu înregistrările video ale respectivei adunări publice unde protestatarii au asupra lor drapelele de care amintește petentul, confirmă fără tăgadă că petentul este mai mult decât “reporter” la aceste manifestații de protest, participând într-un mod direct și activ la acestea. Din filmările propuse ca probă de către petent în fața instanței, se poate observa că acesta se afla în rândul protestatarilor, filmând acțiunea de protest, în momentul în care forțele de ordine le-au pus în vedere protestatarilor că respectiva adunare publică nu a fost declarată și că trebuie să părăsească locul de desfășurare al protestului. Astfel, afirmația petentului că forțele de ordine nu i-au cerut să plece de la acea adunare publică nu se probează. Drept urmare, petentul nu a respectat prevederile legale prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 60/1991 republicată, ignorând avertizările organelor de ordine.

În drept au fost invocate disp. art. 21 și art. 34 din OG nr. 2/2001 și art. 205 și urm. Cpc.

În dovedirea întâmpinării, au fost depuse un set de înscrisuri (filele 24-38).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin procesul verbal  de constatare si sancționare a contravenției  nr. …x din data de 01.10.2017 petentul a fost sancționat, în temeiul art. 26 alin. 2 din legea 60/1991, cu amendă de 500 de lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. d) din același act normativ.

S-a reținut în sarcina petentului că, la data de 27.09.2017, a participat la o adunare publică nedeclarată și neînregistrată fiind prezent alături de alte persoane în fața Ministerului Justiției  și fiind avertizat să înceteze activitatea de protest acesta a continuat să își exprime nemulțumirea alături de celelalte persoane încălcând astfel dispozițiile legale.

În drept, instanța reține disp. art. 26 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 60/1991 potrivit cu care  participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfășurare a acestora, la avertizările și somațiile organelor de ordine făcute potrivit legii constituie contravenție, aceasta sancționându-se, conform alin. 2 al aceluiași articol, cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei.

Verificând,  potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea și temeinicia procesului-verbal, instanța constată următoarele:

Sub aspectul condițiilor de forma ale procesului verbal, instanța constată că acesta conține toate mențiunile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute și că nu au fost invocate de către petent vicii de formă, sancționate în temeiul art. 16 din OG 2/2001, cu nulitatea relativă.

Sub aspectul temeiniciei actului de constatare, instanța reține că, din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor și înregistrarea video realizată chiar de către intimată rezultă că petentul nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.

Astfel, latura obiectivă a contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 60/1991 presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: participarea la o adunare publică nedeclarată sau interzisă, efectuarea de către organele de ordine a avertizărilor și a somațiilor potrivit legii (respectiv potrivit procedurii descrise de art. 21 și 22) și refuzul contravenientului de a părăsi locul de desfășurare al adunării după aceste avertizări și somații.

În ceea ce privește noțiunea de participare, instanța apreciază că aceasta presupune implicarea, acționarea alături de alte persoane în cadrul adunării, împărtășind starea de spirit și părerile acestora. Or, în speță,  prezența petentului la adunarea ce a avut loc în fața Ministerului Justiției la data de 27.09.2017 nu echivalează cu o participare, în sensul art. 26 din Legea nr. 60/1991. În acest sens instanța reține calitatea petentului de jurnalist și interesul său, în această calitate, în ceea ce privește documentarea și mediatizarea evenimentului, precum și faptul că la respectiva adunare petentul nu a acționat ca un protestatar, nu a scandat lozinci, nu a purtat vreo pancartă sau vreun drapel, nu și-a manifestat în vreun fel nemulțumirea.

De asemenea, nu este îndeplinită în speță nici condiția avertizărilor și a somațiilor prealabile, intimata nedovedind în vreun fel realizarea lor. 

Față de aceste considerente, instanța va admite plângerea și va anula procesul verbal contestat.”

Sentința poate fi atacată cu apel.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina