CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
27 de monede numite Koson, după numele regelui care le-a emis în perioada 44-29 î.H., au fost aduse în țară din Torino. Alte 138 de monede Koson au fost găsite în Hunedoara și predate Muzeului de Istorie a României. Și polițiștii clujeni au confiscat în week-end de la comercianți 26 de monede vechi depuse la Muzeul Etnografic pentru expertiză.
Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au obținut, la 31 mai 2014, prin cerere de comisie rogatorie internațională, executată de autoritățile italiene din Torino, repatrierea fără despăgubire, a unui lot de 27 monede Koson care a părăsit ilegal teritoriul României. Lotul monetar provine dintr-un tezaur de monede Koson, sustras din situl arheologic Sarmizegetusa Regia și a fost depus, pentru examinare, în Tezaurul Muzeului Național de Istorie a României, București.
La 31 mai 2014, organele judiciare, au mai predat în custodia tezaurului Muzeului National de Istorie a Romaniei, în vederea efectuării expertizei, un lot de 138 monede Koson, recent recuperat în Comuna Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara, care provine dintr-un tezaur sustras din situl arheologic Sarmizegetusa Regia.
În perioada 2007-2014, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 11 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României și repatriate prin aplicarea Convenţiei UNIDROIT, precum și a Convențiilor de cooperare judiciară internațională, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania și Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din țară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,5 Kg) şi 204 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; 33 monede dacice de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, precum şi cca. 12.000 monede de argint. Acțiunile s-au desfășurat cu sprijinul Serviciului Român de Informații și al Departamentului de Informații și Protecție Internă al MAI.
În fapt, s-a reţinut că în perioada 2000 – 2013, mai mulți braconieri ai siturilor arheologice au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea și spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia și Piatra Roșie, monumente UNESCO, bunuri care au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzând un prejudiciu de peste 2.500.000 euro.
Examinările științifice ale bunurilor aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional al României, recuperate de organele judiciare, au fost realizate de experți care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Alte expertize s-au realizat în laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.
Conform evaluării experților, loturile de 27 şi 138 monede din aur, recuperate recent din Italia și România, sunt “stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.H.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”.
Captură de monede vechi la Cluj
În data de 31 mai, poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj şi specialişti din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Cluj au organizat în comun o acţiune pe linia prevenirii faptelor ce aduc atingere patrimoniului cultural naţional, la locul de desfăşurare a târgului colecţionarilor de filatelie şi numismatică din municipiul Cluj-Napoca.
Cu ocazia controalelor realizate s-a avut în vedere identificarea bunurilor culturale mobile care figurează în urmărire naţională sau internaţională, inclusiv bunuri care au fost sustrase de pe teritoriul altor state, verificarea agenţilor economici sau a persoanelor fizice despre care existau indicii că desfăşoară activităţi de comerţ cu bunuri culturale mobile fără respectarea prevederilor Legii nr. 182/2000 rep. privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil şi ale Legii nr. 12/1990 rep., privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.
Polițiști au dispus confiscarea a 26 monede, majoritatea din argint, printre acestea fiind depistate şi monede medievale, bunuri culturale mobile susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naţional, pentru care comercianţii nu au putut prezenta documente justificative referitoare la provenienţa acestora.
Cele 26 monede au fost ridicate şi predate specialiştilor din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Cluj, ulterior fiind depozitate la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din municipiul Cluj-Napoca pentru a fi expertizate conform prevederilor legale în materie.
