Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a ținut un discurs dur la conferința în care a prezentat bilanțul Ministerului Public pe anul 2018: ”A fost anul în care s-au exercitat presiuni deosebite asupra instituțiilor judiciare”. Redăm mai jos discursul lui Lazăr:

2018 a fost anul în care atenția societății în ansamblu a fost concentrată asupra autorității judecătorești. Publicul a fost ținut captiv într-o avalanșă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative parlamentare și ministeriale, decizii judiciare și extrajudiciare și abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra sistemului judiciar.

Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiție și mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop diminuarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială și probitatea acestora. Au fost extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în general cu consecința inducerii artificiale a unei animozități față de un întreg corp profesional care își îndeplinește sarcinile cu onestitate și în anonimat. De aici până la atingerile aduse independenței nu a fost decât un pas.

A fost anul în care s-au exercitat presiuni deosebite asupra instituțiilor judiciare, în special asupra parchetelor.

În acest context, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost pus în ipostaza de a adopta în numeroase rânduri poziții publice și instituționale în sensul apărării independenței procurorilor.

Totodată, a fost anul în care au continuat în avalanșă demersurile de modificare a legilor justiției, a codului penal, a codului de procedură penală și altor acte normative cu impact asupra sistemului judiciar. A fost anul în care factorul politic a insistat și a reușit revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a inițiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a așezat într-o nouă paradigmă relația procurorilor cu ministrul justiției, stabilind o procedură sui generis de revocare a procurorilor de rang înalt și făcând din propunerea de revocare a ministrului justiției un adevărat act administrativ imperativ pentru Președintele României.

Prin semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate, Ministerul Public și-a exprimat preocuparea față de unele modificări ori inițiative legislative, față de modalitatea de promovare și adoptare a acestora, în sensul evidențierii lipsei de transparență și opacității la dialog și la respectarea opiniei motivate a unui întreg corp profesional.

Prin ignorarea propunerilor și observațiilor venite din partea reprezentanților Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând cariera procurorilor care au necesitat eforturi de interpretare și aplicare la nivelul autorității ce are competența gestionării carierei profesionale (spre exemplu, delegarea procurorilor, numirea în funcții de conducere, promovarea etc.). Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-au limitat competențele în materia resurselor umane și i-a fost anulată calitatea de titular al acțiunii disciplinare în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori. În contrapondere, este răspunzător pentru starea disciplinară din sistem.

Justețea luărilor de poziție ale Ministerului Public a fost confirmată de organismele europene chemate să evalueze reformele. Comisia de la Veneția a subliniat că modificările aduse legilor justiției subminează independența procurorilor și încrederea publică în justiție. S-a relevat, deopotrivă, necesitatea reevaluării procesului de numire și revocare a procurorilor-șefi, astfel încât să se asigure un sistem neutru și obiectiv, prin menținerea atribuțiilor Președintelui României și ale Consiliului Superior al Magistraturii în vederea echilibrării ponderii rolului ministrului justiției.

De asemenea, în opinia nr. 930 cu privire la codurile penale, adoptată în octombrie 2018, Comisia de la Veneția a arătat că, luate separat, dar și prin efectul lor cumulat, amendamentele vor afecta în mod serios eficacitatea sistemului judiciar de a lupta cu formele de criminalitate gravă, cum ar fi corupția, infracțiunile de violență și criminalitatea organizată. Mai mult, unele dintre amendamente sunt contrare obligațiilor internaționale ale României ori merg mai departe decât cerințele rezultate din deciziile Curții Constituționale. Semnalele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale procurorilor șefi privind efectele negative au fost ignorate în contextul în care dialogul nu era doar necesar, dar și de dorit.

În același sens, în raportul elaborat de experții GRECO, adoptat la a 79-a reuniune plenară de la Strasbourg, la 23 martie 2018, publicat la 11 aprilie 2018, se punctează nevoia întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procedura numirii procurorilor șefi, a garantării prin lege a independenței procurorilor și a faptului că amendamentele care privesc răspunderea materială a magistraților trebuie să inducă reguli clare și predictibile și să nu constituie o amenințare la independența acestora.

Importanța, coerența și obiectivitatea acestor constatări a fost reținută în ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale partenerilor europeni și au pus în discuție în mod serios caracterul ireversibil al progreselor. Toate evoluțiile au determinat concluzia că recomandările adresate României în anul 2017 cu scopul ridicării mecanismului nu mai sunt suficiente, fiind

adăugate alte recomandări. Între acestea se regăsesc: suspendarea punerii în aplicare a legilor justiției; suspendarea imediată a procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii; redeschiderea procesului de revizuire a codurilor penale în acord cu recomandările formulate în cadrul mecanismului și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Ministerul Public a urmărit să coopereze loial și în cadru legal cu celelalte puteri ale statului. Deși comunicarea cu ministrul justiției a avut de suferit, relația instituțională dintre cele două entități a continuat să funcționeze. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog în vederea găsirii acelor soluții legislative care să corespundă standardelor europene, să fie conforme angajamentelor internaționale ale României și să protejeze membrii societății de infracționalitate. Recunoscând competențele Parlamentului și ale Guvernului în materie de legiferare, expertiza profesională de netăgăduit a procurorilor poate constitui o sursă solidă de fundamentare a unor soluții normative viabile și larg acceptate.

În tot acest climat, procurorii au continuat să își îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege. Coordonatele de bază ale activității acestora au fost și în anul 2018 volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deseori ridicată imprimată de obiectul și natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale și juridice din aceste spețe, abordarea multidisciplinară. În anul trecut procurorii au avut de soluționat 1.753.540 cauze, din care au fost soluționate 543.971 (cu peste 10.000 mai mult decât în 2017). Au fost emise 46.441 soluții de trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017).

O serie de incidente disciplinare pe larg reliefate în media, care nu sunt tolerabile, dar nici nu caracterizează conduita procurorilor în ansamblu, au determinat o reacție internă canalizată spre identificarea vulnerabilităților și adoptarea măsurilor cuvenite. Astfel, în luna februarie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus efectuarea unor verificări ample, vizând toate unitățile de parchet și direcțiile specializate, care au urmărit: identificarea riscurilor și vulnerabilităților cu caracter general și punctual care afectează activitatea curentă și atingerea obiectivelor; cazurile mediatizate care pun în discuție integritatea și capacitatea procurorilor de a-și îndeplini atribuțiile și modalitatea de respectare a legii în activitățile curente care prin natura lor aduc limitări drepturilor omului și libertăților fundamentale (măsuri preventive, mandate de supraveghere tehnică, percheziții domiciliare, mandate de aducere).

Prin urmare, a existat o preocupare constantă pentru autocontrol și autoreglare.

În anul 2018 s-a realizat o primă evaluare a modului și stadiului implementării Strategiei pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale elaborată în prima parte a mandatului actualei echipe manageriale a Ministerului Public. Se dorește crearea unei culturi instituționale proprii care să fie cunoscută și aplicată de întreg personalul parchetelor.

În mod egal, a existat în ultimii trei ani un demers continuu de creare a unei culturi instituționale de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în faza de urmărire penală. Proiectul cu acest titlu inițiat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 2017 și-a derulat anul trecut cele cinci stagii regionale în cadrul cărora procurorii au beneficiat de formare profesională specifică. Deopotrivă, alte acțiuni în această materie au constat în crearea unei rețele de procurori specializați în instrumentarea cauzelor cu minori, continuarea implementării mecanismului de protecție a drepturilor persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile și culegerea defalcată de date privind criteriile de discriminare. Un grup de procurori a participat în luna iunie 2018 la o vizită de studiu la sediul Curții Europene a Drepturilor Omului. O astfel de inițiativă poate deveni o tradiție a Ministerului Public.

A continuat și în anul 2018 activitatea de analizare și uniformizare a practicii judiciare prin declararea recursurilor în interesul legii atât în materie penală, cât și în materie civilă, precum și prin formularea de concluzii în cauzele având ca obiect pronunțarea unor hotărâri prealabile de către completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În vederea întăririi capacității operaționale a parchetelor în activitatea de combatere a infracționalității, dotării corespunzătoare, dezvoltării unor softuri și sisteme informatice, precum și consolidării pregătirii profesionale a procurorilor, s-a realizat în anul 2018 o bogată activitate de implementare a programelor cu finanțare externă, în calitate de autoritate contractantă sau partener. A continuat derularea proiectelor inițiate în cadrul Programului Operațional pentru Capacitatea Administrativă 2014-2020, respectiv: Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA 53 și Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice – SIPOCA 54. Un alt proiect este dedicat schimbului de bune practici în scopul realizării unui sistem de analiză automat la nivelul Uniunii Europene în privința modus operandi în cazul infracțiunilor de violență și interconectarea sistemelor de analiză bazate pe programul canadian ViCLAS. În context, se impune a fi menționată și semnarea în luna noiembrie 2018 a contractului de finanțare a unui nou exercițiu al Mecanismului Financiar Norvegian. Bugetul aprobat este în valoare de 4.250.000 euro, iar obiectivele generale vizează achiziția de echipamente și formarea profesională.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a acordat și în anul 2018 o atenție deosebită segmentului de cooperare internațională și de dezvoltare a relațiilor bilaterale cu anumiți parteneri strategici ori tradiționali ai Ministerului Public. Au avut loc participări active, prin luări de cuvânt, la reuniunile Rețelei procurorilor generali și șefilor instituțiilor echivalente de pe lângă curțile supreme ale statelor membre ale Uniunii Europene (NADAL), Forumului Consultativ al procurorilor generali și șefilor serviciilor de procuratură din statele membre ale Uniunii Europene, Conferinței anuale și reuniunii generale a Asociației Internaționale a Procurorilor, Comisiei interguvernamentale România-Republica Moldova și Conferinței internaționale privind justiția cu tema „Independența puterii judiciare, între garantarea drepturilor justițiabililor și respectarea regulilor de funcționare a justiției”.

În același plan, au avut loc întâlniri cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Casație a Republicii Franceze (în cadrul căreia a fost parafată o Declarație comună de intenție), cu procurorul general al Finlandei, cu procurorul general al Curții de Casație al Republicii Italiene și procurorul național antimafia, procurorul general al Republicii Moldova.

În concluzie, într-un an marcat de dificultăți și schimbări majore, Ministerul Public și-a îndeplinit misiunea constituțională de reprezentare a intereselor generale ale societății, de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor și este pregătit pentru provocările viitoare.

Raportul de activitate poate fi vizualizat aici.

Comments

comentarii