Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Kruk depune la instanță acte cu semnătură imprimată. Apel anulat ca nesemnat de Tribunalul Specializat Cluj

Kruk depune la instanță acte cu semnătură imprimată. Apel anulat ca nesemnat de Tribunalul Specializat Cluj

Tribunalul Specializat Cluj a anulat ca nesemnat un apel formulat de firma de recuperări creanțe Kruk împotriva unei sentințe prin care erau declarate abuzive mai multe clauze din contractul de credit cesionat de bancă. În motivarea deciziei se arată că semnătura de pe cererea de apel ”nu este în original, fiind imprimată fie prin fotocopiere fie cu ajutorul unor programe informatice”

Un bărbat din Turda a luat un credit de la BRD acum mai mulți ani, iar la data de 13 aprilie 2012, a efectuat ultima plata voluntara către bancă, iar ca urmare a nerespectarii obligațiilor contractuale, ulterior, la data de 17 decembrie 2012, BRD a cesionat creanța către Secapital SaRL, firmă din Luxembourg, membră a grupuluu Kruk. În marie 2013 reclamantul si Secapital au incheiat un Angajament de plata in baza căruia s-au efectuat plați voluntare.

În 2015, bărbatul printr-un avocat a atacat în instanță cu acțiune în constatare contractul de credit încheiat cu BRD.

În februaie 2017, Judecătoria Turda a pronunțat Sentința civila nr 288/2017 prin care s-a admis cererea de chemare in judecata. constatand-se ca fiind clauze abuzive pct 4.1 lit b din Condițiile generale si pct 8 din Condițiile particulare privind comisionul lunar de gestionare a creditului, pct 7 din Condițiile particulare privind caracterul variabil al dobânzii si pct 3.4 din Condițiile generale privind posibilitatea băncii de a indexa procentul de dobânda in funcție de costurile resurselor sale, si obligând parata BRD GOUPE SOCIETE GENERALE SA la plata sumelor reprezentând contravalorea comisioanelor calculate conform dispozițiilor a căror nulitate s-a constatat.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel atât BRD, cât și KRUK ROMÂNIA S.R.L solicitând admiterea cererii de apel si pe cale de consecința respingerea acțiunii pe fond. Apelul s-a judecat la Tribunalul Specializat Cluj.

În ceea ce privește apelul formulat de KRUK ROMÂNIA SA, în etapa procedurii prealabile firma de recuperări creanțe a fost citată cu mențiunea de a depune o cerere de apel semnată în original sau să prezinte în vederea semnării acesteia, sub sancțiunea anulării. Având în vedere faptul că aceste cerințe nu a fost îndeplinite, instanța Tribunalului Specializat a invocat din oficiu și a pus în discuție excepția nesemnării apelului formulat. Reprezentanta Kruk a lăsat la aprecierea instanței ce va hotărâ cu privire la execpție.. Tribunalul a unit cu fondul excepția nesemnării apelului formulat de Kruk.

”Anulează ca nesemnat apelul formulat de apelanta KRUK ROMÂNIA S.R.L”, se arată în Decizia civilă nr. 1090/A/2018 a Tribunalului Specializat Cluj.

Analizând  actele și lucrările dosarului, completul format din judecătorii Claudiu Gligan și Dana Monica Dudaș, a precizat următoarele în motivare cu privire la excepție:

”În ceea ce privește apelul depus de către KRUK ROMÂNIA S.R.L., tribunalul reține că potrivit art. 470 alin. 1 lit. e) Cod procedură civilă, cererea de apel trebuie să cuprindă semnătura apelantului, iar potrivit alin. 3 al art. 470 același act normativ, nerespectarea acestei obligații se sancționează cu nulitatea apelului.

Examinând cererea de apel prin prisma dispozițiilor art. 470 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă, tribunalul reține că aceasta poartă parafa Chircu Alexandra – Cabinet de avocat, Baroul București, însă semnătura nu este în original, fiind imprimată fie prin fotocopiere fie cu ajutorul unor programe informatice. Reglementând obligativitatea semnării apelului, legiuitorul a avut în vedere faptul că  aceasta atestă voința părții  de a declanșa verificarea hotărârii instanței de fond prin exercitarea căii de atac, precum și exactitatea conținutului cererii de apel. S-a subliniat, inclusiv în doctrina juridică de specialitate faptul că semnătura trebuie să fie executată olograf  de către apelant ori de către reprezentantul său legal sau convențional. Ori, în lipsa unei semnături în original, nu se poate reține că cererea de apel reprezintă voința părții și nici exactitatea acestei cereri.

Mai reține instanța și faptul că nu suntem în prezența dispozițiilor art. 148 alin. 2 Cod procedură civilă, cererea de apel nefiind un înscris în format electronic. De asemenea, mai reține instanța faptul că apelanta a fost citată cu mențiunea de a se prezenta în fața instanței de apel în vederea semnării cererii de apel sau de a depune un exemplar semnat în original din această cerere.

Având în vedere cele de mai sus, reținând că apelanta nu a complinit lipsurile cu privire la semnarea cererii de apel, în temeiul art. 470 alin. 3 Cod procedură civilă, tribunalul va admite excepția de nulitate a cererii de apel pentru lipsa semnăturii in original, excepție invocata din oficiu de către instanța si in consecința va anula apelul formulat de apelanta KRUK  ROMÂNIA S.R.L. , în contradictoriu cu intimații A.G. și BRD – Groupe Societe Generale S.A. împotriva sentinței civile nr. 288/2017 pronunțată la 16 februarie 2017 în dosarul 5211/328/2015 al Judecătoriei Turda.”

Decizia era executorie și putea fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, ceea ce nu s-a întâmplat.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns