Judecătorii ÎCCJ care l-au achitat pe Tăriceanu: ”întreaga structură logică a acuzării (…) nu poate fi primită”

Completul format din judecătorii Dan Andrei Enescu (președinte), Lia Savonea si Adriana Ispas arată în motivarea sentinței prin care a fost achitat Călin Popescu Tăriceanu că ”întreaga structură logică a acuzării privind primirea sumei de 800000 USD, folos material, ca parte a elementului material al infracțiunii de luare de mită, nu poate fi primită”.

În Sentinta nr. 476/2024, citată de Luju.ro, judecătorii Dan Enescu, Lia Savonea si Adriana Ispas au stabilit că din probatoriul administrat in cauză in timpul cercetarii judecatorești nu reiese că fostul premier Călin Popescu Tariceanu ar fi solicitat, prin intermediul lui Petru Berteanu, de la reprezentanții companiei austriece Fujitsu Siemens Computers Gmbh “plata unui procent din incasarile realizate de catre acestia in urma contractului incheiat in anul 2004 pentru utilizarea licentelor Microsoft de catre institutiile publice din Romania”.

Asa cum nu reiese nici faptul ca Tariceanu si-ar fi depasit atributiile de prim-ministru atunci cand a adoptat Hotararile de Guvern privind achizitia de licente Microsoft: “Nu rezulta ca inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu ar fi exercitat alte atributii decat cele care ii reveneau in functia publica pe care acesta o ocupa la momentul respectiv, Primul Ministru al Guvernului Romaniei, activitatea acestuia fiind determinata de contractele incheiate in mod valabil de statul roman cu societatile comerciale pentru utilizarea licentelor Microsoft pentru programele de calculator utilizate de catre institutiile publice”.

Judecatorii ICCJ au retinut si faptul ca nu se poate sustine teza DNA, potrivit careia consultantiile electorale au fost acordate de Tal Silberstein si Arthur Finkelstein, consultanti electorali straini, exclusiv in favoarea fostului premier Calin Popescu Tariceanu, probele administrate relevand ca de aceste servicii au beneficiat, in cadrul campaniei electorale din anul 2008, atat Partidul National Liberal, al carui presedinte era Calin Popescu Tariceanu, cat si acesta, “fara sa existe vreo relatie contractuala directa intre inculpat si societatea comerciala la care era actionar martorul Tal Silberstein”.

Totodată, din coroborarea probelor, Inalta Curte a reținut și că fostul premier Calin Popescu Tariceanu “nu a solicitat direct sau prin intermediul altor persoane plata unei sume de bani pentru realizarea platilor rezultate din contractul initial incheiat intre Guvernul Romaniei, prin imputernicitul sau Secretariatul General al Guvernului (SGGR), si Microsoft Ireland Operation Limited, prin imputernicitul sau Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), ori a celor rezultate in urma incheierii actelor aditionale, negocierea purtandu-se intre martorul Bogdan Teodorescu si Viktor Malinowski”.

În aceste condiții, precizează completul de la Înalta Curte, “având in vedere faptul ca asa cum anterior s-a mentionat Inalta Curte nu poate retine, pe de o parte, ca STG Ventures, prin reprezentantii sai martorii Tal Silberstein, Shimon Sheves, impreuna cu cetateanul american Arthur Finkelstei, au acordat consultanta politica exclusiv inculpatului Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu, in cadrul campaniei electorale din 2008, in baza unui contract incheiat cu acesta, iar, pe de alta parte, ca aceasta a solicitat plata unor sume de bani de la compania austriaca Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), prin intermediul inculpatului Petru Berteanu, pentru ca sa isi indeplineasca anumite atributii, in calitatea sa de Prim Ministru al Romaniei, privind incheierea actelor aditionale la Contractul de inchiriere a licentelor Microsoft, intreaga structura logica a acuzarii privind primirea sumei de 800000 USD, folos material, ca parte a elementului material al infractiunii de luare de mita, nu poate fi primita”.

Concluzionand, Inalta Curte reține ca “nefiind dovedite actiunile specifice elementului material al infractiunii de luare de mita”, “nu poate dispune o alta solutie, decat aceea de achitare, in temeiul textului legal anterior mentionat, neexistand nicio fapta care sa se incadreze in tipicitatea obiectiva asa cum aceasta este prescrisa de art. 289 alin. 1 din Codul Penal”.

Comments

comentarii

Lucrările la metrou au asigurate fonduri pentru acest an prin bugetul aprobat în Parlament. Începerea săpăturilor, anunțată pentru luna aprilie.... Citește mai mult
BTarena din Cluj-Napoca a înregistrat în 2024 venituri record de 1,5 milioane de euro și un profit brut de aproape 500.000 de euro.... Citește mai mult
Sărbători fericite!
APBCT

Lasă un răspuns