Comisia de Contestaţii Mărci a admis contestația Federației Fabrica de Pensule împotriva deciziei Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) din noiembrie 2015, prin care trei artiști au înregistrat marca și logo-ul ”Fabrica de pensule”
Comisia de Contestații Mărci s-a pronunțat în 12 mai: ”Dosar CCM 47/16 FEDERAŢIA FABRICA DE PENSULE, prin CABINET DE AVOCAT AURELIAN TUDOR GANSCA, contestă Decizia OSIM nr. M 2015 03180/12.11.2015 de admitere la înregistrare a mărcii FABRICA DE PENSULE PTHE PAINBRUSH FACTORY LA FABRIQUE DE PINCEAUX ECSETGYAR PINSELFABRIK nr. depozit M 2015 03180, intimaţi-solicitanţi ZSOLT BERSZAN MARKOS, LIVIU FLORIAN ŞTEFAN şi DUMITRESCU TEODORA DARIA, prin avocat DANCIU ŞTEFANIA. ADMIS”
Prin urmare marca celor trei solicitanți e invalidă. Cei trei intim,ați pot să conteste decizia comisiei la instanță.
”Noi am avut 3 mari argumente: distinctivitate dobândită, logoul – litera P – folosită de ei era proprietatea Federației cu acte în regulă în momentul în care ei au luat-o și au înregistrat marca, rea credință”, a spus reprezentantul Federației Fabrica de Pensule, Szakats Istvan.
La începutul anului, un grup de artiști și galeriști s-a organizat în două entități juridice noi: Asociația Artiștilor din Fabrica de Pensule și Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule.
Trei persoane fizice (Zsolt Berszán, Teodora-Daria Dumitrescu și Florian-Liviu Ștefan, membri fondatori ai celor două entități noi) au înregistrat numele „Fabrica de Pensule” și logoul Federației ca marcă înregistrată la OSIM și în spațiul comunitar (OHIM), condiționând Federația Fabrica de Pensule în folosirea propriului său nume.
În cei 6 ani de la înființare, la Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca au avut loc peste 1.500 de evenimente – expoziții, spectacole de teatru și dans contemporan, ateliere, cursuri, dezbateri, proiecții de film și performance-uri.
Despre spiritul interdisciplinar și efervescența creativă a “fabricii” au scris The New York Times, Huffington Post sau Phaidon, plasând Fabrica de Pensule în mijlocul discursurilor actuale despre pluralitatea și diversitatea centrelor artei contemporane și în dezbaterile axate pe rolul publicului în formularea de noi modele instituționale.