Acasă » PROCESE » INPPA și UNBR, umilite de o instanță: ”sfidează logica dreptului penal”. Un candidat de la examenul din 2017 le-a învins!

INPPA și UNBR, umilite de o instanță: ”sfidează logica dreptului penal”. Un candidat de la examenul din 2017 le-a învins!

La fel ca și în prezent, la examenul de primire în profesia de avocat din 2017 au fost controverse cu privire la grilele de la drept penal. Scriam atunci despre o aberație juridică de la examen și, potrivit unei hotărâri judecătorești, am avut dreptate. Un candidat respins anul trecut din cauza că i-a lipsit un punct a învins UNBR și INPPA în instanță. Aceasta a decis să fie primit în profesie. În motivare se arată că cele două pârâte ”reinventează definiţia infracţiunii complexe” și că ”sfidează logica dreptului penal.”

Sabin Gherdan, absolvent al Facultății de Drept UBB Cluj și candidat pentru Baroul Cluj la examenul de primire în profesie din 2017, a chemat în judecată Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) și Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților (INPPA), cerând să i se admită contestația și să fie primit în profesie. Tânărul a cumulat 69 de puncte la examenul de anul trecut, lipsindu-i un punct pentru a fi admis. Acel punct îl putea obține la întrebarea controversată din 2017 de la drept penal privind absorbția infracțiunii de incest în cea de viol.

Candidatul, care s-a reprezentat singur, a obținut o sentință câștigătoare și devastatoare pentru UNBR și INPPA, care ar putea fi folosit de candidații nemulțumiți de unele grile de la drept penal din acest an.

La ședința de judecată dinainte de pronunțare, reclamantul a fost prezent personal, INPPA a fost reprezentat de avocatul penalist Călin Herţa din Baia Mare, lipsind pârâta Comisia permanentă UNBR.

Judecătorul Ovidiu Blaga de la Cuurtea de Apel Oradea a hotărât: „Admire acţiunea formulată de reclamantul GHERDAN SABIN LIVIU împotriva pârâţilor UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA – CONSILIUL U.N.B.R. ŞI COMISIA PERMANENTĂ U.N.B.R. şi INSTITUTUL NATIONAL PENTRU PREGĂTIREA ŞI PERFECTIONAREA AVOCAŢILOR.

Anulează în parte Decizia nr. 251/07.10.2017 emisă de COMISIA PERMANENTĂ a U.N.B.R., în sensul primirii în profesia de avocat stagiar a reclamantului GHERDAN SABIN LIVIU.

Obligă pârâţii la emiterea deciziei de primire în profesia de avocat stagiar a reclamantului. Fără cheltuieli de judecată.”

Sentința a fost atacată cu recurs, care se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar practica ÎCCJ este că ”infracţiunea de incest nu poate fi absorbită niciodată,de infracţiunea de viol”

Mai jos puteți citi motivarea sentinței, în care se predă o lecție de drept celor care au conceput subiectul respectiv de la examen.

Sentința nr. 89/CA/2018  – Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată în dosarul cu numărul de mai sus la data de 07.02.2018, reclamantul GHERDAN SABIN LIVIU a chemat în judecată pe pârâţii UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA – CONSILIUL UNBR ŞI COMISIA PERMANENTĂ UNBR şi INSTITUTUL NATIONAL PENTRU PREGĂTIREA ŞI PERFECTIONAREA AVOCAŢILOR, solicitând instanţei:

– anularea în parte a Deciziei nr. 251 din 07.10.2017 a Comisiei Permanente a UNBR, în sensul primirii în profesia de avocat stagiar;

– obligarea pârâţilor la emiterea deciziei de primire în profesia de avocat stagiar; În motivare, reclamantul a arătat, în esenţă, următoarele:

În fapt, a arătat că este absolvent al Facultăţii De Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, iar în baza Hotărârii nr. 242/17.06.2017 a Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România s-a înscris la examenul de primire în profesia de avocat stagiar, sesiunea septembrie 2017, pe lista de candidaţi a Baroului Cluj.

Prin hotărârea nr. 93 din 04.08.2017 candidatura sa a fost validată de către Consiliul Baroului Cluj, iar pe data de 1 septembrie 2017 a participat la examenul ce a avut loc la Bucureşti, organizat prin intermediul celor doi pârâţi.

La scurt timp după încheierea examenului, pe site-ul INPPA au fost publicate subiectele şi baremele la proba scrisă de tip grilă pentru primirea în profesia de avocat stagiar precum şi anunţul privind depunerea contestaţiilor la barem.

A arătat că atât în timpul examenului cât şi după consultarea baremului publicat de către pârâţi a constatat că niciunul dintre răspunsurile atribuite unei grile nu sunt corecte. Astfel a procedat, conform regulamentului, la formularea în termen a unei contestaţii la baremul probei de examen din data de 1 septembrie 2017. Mai exact la grila nr. 4, întrebarea nr. 74 din cadrul materiei Drept Penal.

Pe data de 04.09.2017 Comisia de Examen a publicat procesul verbal privind soluţionarea contestaţiilor la barem, prin care a dedus că contestaţia sa a fost respinsă, iar baremul iniţial, inclusiv întrebarea nr. 74 din grila nr. 4, a rămas nemodificat.

Pe data de 07.09.2017 UNBR a publicat rezultatele obţinute de candidaţii la examenul de primire în profesia de avocat stagiar. Conform acestui document, a fost declarat respins cu 69 de puncte.

Ulterior, în termen, a formulat contestaţie la punctaj în care a specificat că punctajul real al lucrării este unul de admitere, 70 de puncte. Şi această contestaţie a fost respinsă prin procesul verbal al Comisiei Naţionale de Examen publicat pe data de 12.09.2017.

Pe data de 07.10.2017 Comisia Permanentă a UNBR a publicat decizia nr. 251 prin care s-a aprobat primirea în profesia de avocat a candidaţilor declaraţi admişi la examenul din data de 01.09.2017. A arătat că a fost declarat respins pentru neîndeplinirea a 70 de puncte.

II. Formularea procedurii prealabile Conform art. 7 din cadrul Legii 554/2004, “înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, daca aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.

În acest sens, a arătat că, pe data de 06.10.2017, a formulat o plângere prealabilă faţă cei doi pârâţi din prezenta cauză, ce a fost comunicată acestora pe data de 09.11.2017 şi a solicitat revocarea în parte a deciziei nr. 251 din 07 octombrie 2017 în sensul primirii în profesia de avocat stagiar precum şi emiterea deciziei de primire în profesie, conform art. 37 din Statutul profesiei de avocat cu modificările şi completările ulterioare.

A mai arătat că până la momentul introducerii acţiunii cei doi pârâţi nu i-au formulat un răspuns.

III. Pe fond

A precizat că prin decizia nr. 251 din 07 octombrie 2017 a Comisiei Permanente a UNBR drepturile sale au fost vătămate ca urmare a nerespectării “Regulamentului Cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat si admitere în cadrul I.N.P.P.A. (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) sesiunea septembrie 2017”, adoptat de Consiliul UNBR în şedinţa din 17 iunie 2017 prin hotărârea nr. 242/17.06.2017. Ca urmare a acestei vătămări, a fost declarat respins la examenul de primire în profesia de avocat stagiar, cu un punctaj total de 69 de puncte.

A mai arătat că motivul de anulare cu privire la care formulează prezenta acţiune constă in faptul că nu au fost respectate prevederile art. 14 punctul a) al Regulamentului Cadru referitoare la respectarea regulilor în ceea ce priveşte elaborarea subiectelor de examen. Una dintre regulile stabilite în elaborarea subiectelor de examen este ca acestea “să nu conţină probleme controversate în doctrina sau practică”:

Drept penal – (stagiar) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.4 Pagina 12 din 16

74  Tribunalul Bucureşti, secţia l penală, a condamnat inculpatul la 10 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol [art. 218 alin. 3 Cp., lit. a) – victima se află în îngrijirea făptuitorului, (b) – asupra unei rude în linie directă – şi (c) – asupra unui minor] şi la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de incest (art. 377 Cp.}, urmând să execute pedeapsa de 11 ani şi 8 luni, întrucât inculpatul a întreţinut în repetate rânduri, prin violenţă şi ameninţări, relaţii sexuale normale şi anale cu fiica sa în vârstă de 13 ani. Curtea de Apel Bucureşti, secţia i penală, a admis apelul declarat de parchet şi a schimbat încadrarea juridică a faptelor în viol [art. 218 alin. 3 lit. a), b) şi c) Cp.]. Este corectă această decizie?

A. Da, infracţiunea de incest este absorbită în infracţiunea de viol în varianta agravată prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) Cp. atunci când se comite, cu acelaşi prilej, elementul material comun ambelor fapte prevăzute de legea penală;

B. Da, infracţiunea de incest fiind absorbită în infracţiunea de viol în varianta prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) Cp. atunci când violul se săvârşeşte în modalitatea raportului sexual cu o rudă în linie directă;

C. Nu, infracţiunea de viol, fiind o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale, intră în concurs formal cu infracţiunea de incest, care este o infracţiune contra familiei, cele două infracţiuni având obiect juridic diferit, astfel că trebuia reţinut concursul de infracţiuni, astfel cum a fost fapta încadrată prin rechizitoriul parchetului şi inculpatul a fost condamnat de tribunal.

Răspuns: AB

Mai exact, în barem, la întrebarea cu numărul 74 din materia drept penal (menţionată sus alături de barem) au fost indicate ca variante de răspuns corecte literele a) si b). Consideră că, în realitate, motivarea răspunsurilor de la a) si b) este greşită, invalidând astfel ambele răspunsuri.

A mai arătat că, chiar dacă soluţia din grilă dată de Curtea de Apel este corectă, motivarea răspunsurilor de la variantele a) si b) este greşită, invalidând ambele răspunsuri. Variantele a) si b) indică în mod expres că infracţiunea de incest este absorbită de infracţiunea de viol în formă agravată prev. de art. 218 alin (3) lit. b) Cod Penal, interpretare care contravine înţelesului noţiunii de absorbţie, oferit de doctrina penală.

Pentru a fi într-un caz de absorbţie, trebuie ca elementele constitutive ale infracţiunii absorbite, respectiv incestul, să se regăsească în totalitate în conţinutul infracţiunii absorbante, în speţă violul în formă agravantă. Potrivit art. 377 din Codul Penal incestul presupune raportul sexual consimţit săvârşit între rude în linie directă sau între fraţi si surori pe când infracţiunea de viol presupune raportul sexual, actul sexual oral sau anal săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-si exprima voinţa sau profitând de această stare.

A precizat că, în aceste condiţii, se poate observa cu claritate opţiunea legiuitorului de a incrimina doar incestul consimţit drept infracţiune contra familiei, iar raportul sexual fără consimţământ săvârşit în aceleaşi condiţii, atrăgând astfel incidenţa prevăzută de art. 218 din Codul Penal.

Doctrina penală, în speţă prof. Sergiu Bogdan în lucrarea sa “Noul Cod Penal. Partea Speciala. Analize. Explicaţii. Comentarii”, la p. 783 arată că “spre deosebire de reglementarea anterioară, care nu conţinea o asemenea diferenţiere, în art. 377 NCP este incriminat doar incestul consimţit. Opţiunea legiuitorului se justifică poate si prin dorinţa acestuia de a evita controversele legale de absorbţia sau nu a acestei fapte în conţinutul infracţiunii de viol comise asupra unei rude în linie directă sau între fraţi sau surori. Aşadar în noua reglementare în cazul în care infracţiunea de viol se comite asupra unei rude în linie directă se va retine doar infracţiunea contra vieţii sexuale, nu si infracţiunea de incest”

Aceeaşi opinie se regăseşte în lucrarea prof. Florin Streteanu “Drept Penal – Parte Generală” apărută la Universul Juridic 2014, pag – 162 – “Aşa, de pildă, se pune problema încadrării juridice a faptei celui care prin violenţă întreţine un raport sexual cu o persoană care îi este rudă în linie dreaptă, frate sau soră, mai exact dacă în sarcina sa, pe lângă infracţiunea de viol agravat (art. 218 alin. (3) lit b) Cod Penai) se va reţine si infracţiunea de incest (art 377 Cod Penal). Un argument în acest sens ar fi dat de faptul că actul material al infracţiunii de viol are o sferă de cuprindere mai largă decât raportul sexual la care face referire art. 377 Cod Penal. În realitate însă, cele doua clasificări se exclud reciproc, întrucât incestul presupune un raport sexual consimţit în vreme ce violul, prin definiţie, exclude ideea unui consimţământ valabil. Prin urmare, fapta va fi încadrata doar potrivit textului care încriminează violul agravat.

In acelaşi sens, prof. Valerian Cioclei în lucrarea sa “Drept Penal. Parte Specială I 2016” la pag. 187 “Victima este rudă în linie directă frate sau sora. Această ipoteză este corespondentă parţial a violului comis asupra victimei membru al familiei din vechiul text. Este de remarcat în primul rând că, dacă fapta se realizează prin raport sexual, violul “incestuos” devine pur si simplu o variantă agravantă a violului fără a se mai putea pune problema absorbţiei sau concursului cu infracţiunea de incest în contextul în care aceasta din urmă a fost definită ca “raport sexual consimţit”.”

A arătat că este de menţionat că si Decizia de RIL 17/2008, pronunţată pe vechea reglementare în care s-a reţinut că violul comis asupra unui membru de familie se va reţine în concurs cu incestul, dacă victima violului este ascendent, descendent, frate sau soră, prin urmare nici pe VCP nu se putea reţine absorbţia, fiind în discuţie valori sociale diferite.

Potrivit opiniilor exprimate si indicate mai sus, infracţiunea de incest nu poate fi absorbită niciodată,de infracţiunea de viol deoarece prezenţa consimţământul care reprezintă un element de tipicitate al infracţiunii de incest, lipseşte în cazul infracţiunii de viol, cele două calificări excluzându-se reciproc. Din datele speţei nu reiese că între cei doi ar fi avut loc si raporturi sexuale consimţite, pentru a se putea reţine un concurs între cele două infracţiuni, prin urmare nici varianta c) nu este corectă.

Aşadar, pentru ca răspunsurile a) si b) să fie corecte, astfel cum s-a reţinut pe baremul final, acestea nu trebuiau să trimită la noţiunea de absorbţie ci la faptul că raportat la datele din speţă, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de incest, prin urmare nu se poate discuta nici de absorbţie.

În concluzie, a mai arătat că atât catedra de Drept Penal de la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, catedra de Drept Penal de la Facultatea de Drept de la Bucureşti cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin că infracţiunea de incest nu poate fi absorbită niciodată de infracţiunea de viol. Având în vedere vădita contradicţie între catedrele primelor două Facultăţi de Drept din România, cea mai înaltă Curte de Justiţie din România şi Comisia de Elaborare a Subiectelor din cadrul UNBR, în mod evident grila a conţinut probleme controversate în doctrină sau practică încălcând prevederile art. 14 alin. (3) punctul a) din Regulamentul cadru.

A susţinut că a urmat toate remediile oferite de Regulamentul Cadru si a formulat atât contestaţie la barem, conform art. 21 alin. (2) cât si contestaţie la punctaj, conform art. 24 alin. (2), ambele contestaţii fiind respinse fără motivare.

Aşadar, potrivit art. 18 alin (2) al Legii 554/2004 a soliciat instanţei să constate şi nelegalitatea operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii. Mai exact (1) procesul verbal din data de 4 septembrie 2017, al Comisiei Naţionale de Examen a UNBR, prin care s-a respins contestaţia la barem (2) procesul verbal din data de 7 septembrie 2017, al Comisiei Naţionale de Examen a UNBR, prin care a fost declarat respins deoarece nu a îndeplinit cele 70 de puncte necesare promovării examenului (3) procesul verbal din data de 12 septembrie 2017, al Comisiei Naţionale de Examen a UNBR, prin care s-a respins contestaţia la punctaj.

Ca efect al nelegalităţii raportat la nerespectarea art. 14 punctul a), întrebarea cu numărul 74 din grila cu numărul 4 trebuia să fie anulată, deoarece nu are niciun răspuns valabil printre cele exprimate, iar punctajul aferent trebuia acordat tuturor candidaţilor, inclusiv reclamantului, conform art. 21 alin. (6) din Regulamentul Cadru “în situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări, punctajul corespunzător întrebării/întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor”.

Astfel, ca urmare a nerespectării articolelor sus menţionate din Regulamentul cadru şi neacordarea punctajului corespunzător întrebării nr. 74 din grila cu nr. 4, drepturile sale de a promova examenul, cu 70 de puncte, au fost vătămate într-un mod evident.

Aşadar, a solicitat instanţei să constate nulitatea parţială a deciziei nr. 251 din 07 octombrie 2017 a Comisiei Permanente a UNBR, în ceea ce-l priveşte, deoarece nu respectă prevederile Regulamentului Cadru, mai exact art. 14 punctul a) respectiv art. 21 alin (6).

Pentru toate aceste considerente a solicitat instanţei să anuleze în parte decizia nr. 251 din 07.10.2017 a Comisiei Permanente a UNBR în sensul primirii în profesia de avocat stagiar precum şi obligarea pârâţilor ca în termen de 15 zile de la publicarea dispozitivului de admitere a acţiunii, conform art. 18 alin. (6) din Legea 554/2004 şi sub acţiunea amenzii prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea 554/2004, să emită decizia de primire în profesia de avocat stagiar conform art. 37 din Statutul profesiei de avocat cu modificările si completările ulterioare. În drept: prevederile art. 1, art. 2, art. 1, art. 8, art. 10, art. 11, art. 18, art. 24 din Legea 554/2004, art. 37 al Legii nr. 51/1995;

În probaţiune, s-au depus înscrisuri.

Prin întâmpinare, pârâţii au solicitat respingerea acţiunii.

Referitor la obiectul acţiunii, au arătat că acţiunea este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Au arătat că reclamantul este în realitate nemulţumit de notarea lucrării de examen, considerând că se impunea să primească un punctaj superior, suficient pentru promovarea examenului de primire în profesia de avocat pentru obţinerea titlului de avocat stagiar, sesiunea septembrie 2017, cu motivarea că răspunsurile A şi B la întrebarea nr. 74 din grila nr. 4 sunt greşite, dar şi controversate.

Or, au mai arătat că instanţa de contencios administrativ poate exercita controlul de legalitate doar cu privire la modul în care a fost respectată procedura de organizare şi desfăşurare a examenului, faţă de care reclamantul nu a invocat critici, şi nu se poate substitui comisiilor de examen pentru evaluarea baremului sau a lucrărilor participanţilor la examen, competenţe ce revin în exclusivitate comisiilor de examen conform prevederilor din Regulamentul-cadru.

Potrivit art. 9 alin. 1 din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat şi admitere în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice astfel cum a fost republicat prin Hotărârea nr. 242 din 17 iunie 2017 a Consiliului U.N.B.R. („Regulamentul-cadru), „Comisia de examen este compusă din: Comisia de organizare a examenului, Comisia de elaborare a subiectelor, Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj. Fiecare comisie este compusă din subcomisii potrivit disciplinelor de examen”, iar potrivit art. 14 alin. 3 „Comisiile de elaborare a subiectelor au, în principal, următoarele atribuţii: a) elaborarea subiectelor de examen… c) elaborarea baremului de evaluare”.

La art. 15 alin. 1 din Regulamentul-cadru se prevede: „Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem soluţionează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de examen şi cu consultarea membrilor Comisiei de elaborare a subiectelor, contestaţiile la barem şi adoptă baremul definitiv, care se publică pe paginile web ale U.N.B.R. şi I.N.P.PA.”, iar la art. 25 alin. 5: punctajul acordat de comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj este definitiv”.

Din procesul-verbal întocmit la data de 4 septembrie 2017 de Comisia Naţională de Examen rezultă modul în care au fost soluţionate contestaţiile la barem, precum şi modalitatea de punctare pentru întrebarea de la materia Drept procesual civil la care s-a admis contestaţia la barem, iar din procesul-verbal întocmit la data de 12 septembrie 2017 de Comisia Naţională de Examen rezultă modul de soluţionare a contestaţiilor la punctaj.

Reclamantul a formulat contestaţie atât la barem, cât şi la notare, ambele respinse conform celor două procese-verbale de mai sus.

Ca atare, apreciază că se impune să se constate că instanţa nu poate să se substituie comisiilor prevăzute de Regulamentul-cadru şi să se pronunţe asupra modului de redactare a subiectelor de examen sau asupra notelor ce se acordă participanţilor la examen ori să soluţioneze contestaţiile la barem, aceste atribuţii revenind în exclusivitate comisiilor menţionate mai sus, în funcţie de competenţele fiecăreia. Procedura în sine de examen a fost de asemenea respectată.

Consideră că este nejustificată şi susţinerea reclamantului în sensul că subiectele de examen conţineau probleme controversate.

După adoptarea noului Cod Penal infracţiunea de viol exclude reţinerea infracţiunii de incest în concurs ideal de infracţiuni.

Potrivit art. 377 Cod Penal raportul sexual consimţit, săvârşit între rude în linie directă sau între fraţi şi surori, se pedepseşte cu închisoarea de la un an la 5 ani.

Violul presupune comiterea unui raport sexual prin constrângere, astfel că acest raport sexual nu poate fi considerat în acelaşi timp ca fiind consimţit pentru a se putea reţine în concurs ideal de infracţiuni, motiv pentru care răspunsul de la lit. A şi B este cel corect. Elementul material este comun ambelor fapte, existenţa sau inexistenţa consimţământului victimei fiind condiţia ataşată elementului material al infracţiunii. Infracţiunea de incest este absorbită în infracţiunea de viol în varianta prevăzută de art. 218 alin. 3 lit. b) Cod penal atunci când violul se săvârşeşte în modalitatea raportului sexual cu o rudă în linie directă.

Faţă de cele menţionate mai sus, având în vedere că examenul de primire în profesia de avocat a fost organizat şi s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor Hotărârii Consiliului U.N.B.R. nr. 242 din 17 iunie 2017, au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată suportate de U.N.B.R. şi I.N.P.P.A.
În drept: art. 205 – 208 C.proc.civ.
În probaţiune, s-au depus înscrisuri.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a învederat instanţei următoarele:

Pârâţii prin intermediul întâmpinării formulate au susţinut, în esenţă, că acţiunea este neîntemeiată, deoarece instanţa de contencios administrativ nu ar putea să analizeze în controlul său jurisdicţional dacă comisia de examen a respectat Regulamentul cadru de organizare a examenului, în conceperea grilelor de examen, deoarece aceasta ar însemna o substituire a judecătorului în rolul si funcţia comisiei de examen.

Consideră că, dincolo de faptul că apărarea acestora astfel cum a fost formulată s-ar subsuma unui capăt de inadmisibilitate si nu unui motiv de netemeinicie, astfel cum a fost prezentat, prin aceasta, cele două entităţi infirmă aptitudinea instanţei de contencios de efectuare a controlului de legalitate, astfel urmează:

Ceea ce a afirmat prin cererea introductivă drept motiv de nulitate parţială a examenului a fost că, comisia de examen nu a respectat prevederile art. 14 pct. a) din Regulamentul cadru, prevederi referitoare la regulile impuse în elaborarea subiectelor de examen, în speţă ca acestea „să nu conţină aspecte controversate”.

Din poziţia exprimată de către cei doi pârâţi ar trebui să se înţeleagă că instanţa de contencios administrativ nu ar putea să verifice legalitatea procesului de admitere în profesie prin raportare la propriul Regulament al UNBR-INPPA deoarece s-ar substitui comisiei de examinare, ceea ce în opinia pârâţilor este inadmisibil.

Dacă se trece peste faptul că o astfel de inadmisibilitate ar trebui expres prevăzută de legiuitor, opinia exprimată de către cei doi pârâţi ridică serioase probleme de respectare a dreptului de acces la instanţa, garanţie fundamentală a dreptului la un proces echitabil, drept incident în speţă prin raportare la art. 6 din Codul de procedura civilă.

Mai departe, din raţionamentul expus prin întâmpinare ar rezulta că în nici un caz de nerespectare a Regulamentului cadru (subiecte din alte materii, răspunsuri care nu se găsesc în nici un manual de drept sau practica judiciară, etc.) instanţa de contencios nu ar putea analiza legalitatea unei astfel de proceduri, aspect care în mod evident nu poate fi acceptat.
Arată că, ceea ce, aparent, încearcă să susţină pârâţii este că doar elementele extrinseci ale actului administrativ ar putea fi analizate de către instanţa de contencios nu şi respectarea întregii proceduri în urma căreia a fost adoptat actul administrativ contestat. Consideră că acest argument nu poate fi acceptat drept un motiv de apărare întemeiat.

Conchizând asupra acestui aspect, reiterează faptul că instanţa de judecată în control său jurisdicţional, se bucură de deplinătate de jurisdicţie, unde poate şi trebuie să verifice respectarea procedurii în urma căreia examenul a avut loc, prin raportare la Regulamentul-cadru, opozabil candidaţilor, în caz contrar, normele regulamentului deşi aparent în vigoare nu şi-ar mai găsi aplicabilitatea efectivă.

Mai arată că un al doilea aspect tratat succint în cuprinsul întâmpinării se referă la faptul că chiar şi în situaţia în care instanţa ar analiza pe fond motivul de nulitate invocat, ar constata că nu este reală susţinerea sa, dar fără a indica măcar o sursa doctrinară sau o decizie de speţă care să susţină poziţia exprimată.

Astfel, în opinia pârâţilor infracţiunea de incest este absorbită în infracţiunea de viol în formă agravată pentru că cele două entităţi pârâte susţin asta, în ciuda faptului că toate vocile majore şi importante din doctrina penala română susţin contrariul.

Mai mult, autorul întâmpinării reinventează definiţia infracţiunii complexe, arătând că este vorba de absorbţie şi dacă doar elementul material este cel absorbit, fără a fi nevoie să fie întrunite si celelalte elemente ale infracţiunii absorbite. Consideră că dacă s-ar îmbrăţişa această “teorie” a pârâţilor ar însemna că marea majoritate a infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale s-ar absorbi între ele, aspect ce nu poate fi imaginat.

Apreciază că motivul pentru care pârâţii nu au oferit nicio trimitere la o lucrare doctrinară este pentru că o astfel de opinie nu există nicăieri în doctrina sau practica judiciară relevantă si opozabilă candidaţilor, iar explicaţia indicată mai sus sfidează logica dreptului penal.
Revenind, arată că a indicat prin cererea introductivă faptul că prof. univ. dr. Valerian Cioclei, prof. univ. dr. Florin Streteanu, prof. univ. dr. Sergiu Bogdan, Înalta Curtea de Casaţie si Justiţie, toţi susţin expres că într-o astfel de ipoteză nu se poate vorbi de absorbţie, deoarece cele două clasificări se exclud reciproc, prin urmare poziţia exprimată de pârâţi nu are nici un fundament teoretic.

Mai arată că într-o astfel de situaţie, în care comisia de examen se prevalează de opinii inexistente în practica sau doctrina penală în elaborarea unui răspuns este cert că regulamentul cadru de organizare a concursului nu a fost respectat. Susţine că a indicat aceste lucruri şi în contestaţia formulată, contestaţie la care nu s-a dat curs şi la care nu i s-a oferit nici un răspuns prin care comisia de soluţionare a contestaţiilor să îşi fundamenteze rezultatul de respingere a contestaţiei.

Sarcina instanţei de contencios nu este cea de a se substitui comisiei de concepere a grilelor sau de soluţionare a contestaţiilor, nici măcar nu trebuie să verifice de ce nu sunt corecte răspunsurile sau care ar fi fost răspunsul corect ci trebuie să verifice dacă opinia prezentată de către UNBR-INPPA, prin răspunsurile redate drept corecte este sau nu controversată.

Consideră că a arătat că răspunsurile oferite nu sunt corecte, raportându-se la trei mari doctrinari care au scris expres despre această problemă şi la decizia ICCJ. Dar dacă pârâţii indică cel puţin un doctrinar/decizie de speţă a ICCJ sau doar dacă exprimă opinia lor contrară, aspect prezent în întâmpinare, este evident că aspectul este cel puţin controversat iar Regulamentul de organizare a fost încălcat.

Referitor la faptul că pârâţii arată că motivul intentării acţiunii este dat de faptul că este nemulţumit de faptul că nu a promovat examenul de admitere deoarece a realizat doar 69 de grile, cu o grilă mai puţin decât pragul de promovare, susţine că este foarte adevărat că acesta este motivul pentru care a intentat acţiunea, deoarece dacă promova examenul este evident că nu avea un interes legitim, actual, personal, cerut de normele Codului de procedură civilă pentru a exercita o acţiune în justiţie, dar nemulţumirea sa nu este una imaginată sau bazata pe chestiuni emoţionale ci pe faptul că în conceperea subiectelor de examen nu a fost respectată procedura prevăzută de Regulamentul – cadru, iar aceasta conduită se impune a fi sancţionată de către instanţa de judecată.

Pentru toate aceste considerente, solicită instanţei să înlăture apărările formulate pe calea întâmpinării de către cei doi pârâţi, ca fiind neîntemeiate şi să dea curs acţiunii formulate.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul GHERDAN SABIN LIVIU este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, iar în baza Hotărârii nr. 242/17.06.2017 a Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România s-a înscris la examenul de primire în profesia de avocat stagiar, sesiunea septembrie 2017, pe lista de candidaţi a Baroului Cluj.

Prin Hotărârea nr. 93 din 04.08.2017 candidatura reclamantului a fost validată de către Consiliul Baroului Cluj, iar pe data de 1 septembrie 2017 a participat la examenul ce a avut loc la Bucureşti, organizat prin intermediul celor doi pârâţi.

La scurt timp după încheierea examenului, pe site-ul INPPA au fost publicate subiectele şi baremele la proba scrisă de tip grilă pentru primirea în profesia de avocat stagiar precum şi anunţul privind depunerea contestaţiilor la barem.

Reclamantul a procedat, conform regulamentului, la formularea în termen a unei contestaţii la baremul probei de examen din data de 1 septembrie 2017, mai exact la grila nr. 4, întrebarea nr. 74 din cadrul materiei Drept Penal.

Pe data de 04.09.2017 Comisia de examen a publicat procesul verbal privind soluţionarea contestaţiilor la barem, prin care contestaţia reclamantului a fost respinsă, iar baremul iniţial, inclusiv întrebarea nr. 74 din grila nr. 4, a rămas nemodificat. Din acest proces-verbal întocmit de Comisia Naţională de Examen rezultă modul în care au fost soluţionate contestaţiile la barem, precum şi modalitatea de punctare pentru întrebarea de la materia Drept procesual civil la care s-a admis contestaţia la barem, iar din procesul-verbal întocmit la data de 12 septembrie 2017 de Comisia Naţională de Examen rezultă modul de soluţionare a contestaţiilor la punctaj.

Pe data de 07.09.2017 UNBR a publicat rezultatele obţinute de candidaţii la examenul de primire în profesia de avocat stagiar, reclamantul fiind declarat respins cu 69 de puncte.

Ulterior, în termen, reclamantul a formulat contestaţie la punctaj în care a specificat că punctajul real al lucrării este unul de admitere, 70 de puncte. Şi această contestaţie a fost respinsă prin Procesul verbal al Comisiei Naţionale de Examen publicat pe data de 12.09.2017.

Prin Decizia nr. 251/07.10.2017 Comisia Permanentă a UNBR a aprobat primirea în profesia de avocat a candidaţilor declaraţi admişi la examenul din data de 01.09.2017, reclamantul fiind declarat respins pentru neîndeplinirea a 70 de puncte.

Reclamantul susţine că prin Decizia nr. 251 din 07 octombrie 2017 a Comisiei Permanente a UNBR drepturile sale au fost vătămate ca urmare a nerespectării “Regulamentului Cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat si admitere în cadrul I.N.P.P.A. (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) sesiunea septembrie 2017”, adoptat de Consiliul UNBR în şedinţa din 17 iunie 2017 prin Hotărârea nr. 242/17.06.2017 şi că urmare a acestei vătămări, a fost declarat respins la examenul de primire în profesia de avocat stagiar, cu un punctaj total de 69 de puncte.

Concret, motivul de anulare invocat de reclamant constă în faptul că nu au fost respectate prevederile art. 14 alin. 3 punctul a) al Regulamentului Cadru referitoare la respectarea regulilor în ceea ce priveşte elaborarea subiectelor de examen. Una dintre regulile stabilite în elaborarea subiectelor de examen este ca acestea “să nu conţină probleme controversate în doctrina sau practică”

Mai exact, reclamantul afirmă că în barem, la întrebarea cu numărul 74 din materia drept penal (menţionată sus alături de barem) au fost indicate ca variante de răspuns corecte literele a) si b), deşi în realitate motivarea răspunsurilor de la a) si b) este greşită, invalidând astfel ambele răspunsuri:

Drept penal – (STAGIAR) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.4 Pagina 12 din 16

74 Tribunalul Bucureşti, secţia l penală, a condamnat inculpatul la 10 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol [art. 218 alin. 3 Cp., lit. a) – victima se află în îngrijirea făptuitorului, (b) – asupra unei rude în linie directă – şi (c) – asupra unui minor] şi la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de incest (art. 377 Cp.), urmând să execute pedeapsa de 11 ani şi 8 luni, întrucât inculpatul a întreţinut în repetate rânduri, prin violenţă şi ameninţări, relaţii sexuale normale şi anale cu fiica sa în vârstă de 13 ani. Curtea de Apel Bucureşti, secţia i penală, a admis apelul declarat de parchet şi a schimbat încadrarea juridică a faptelor în viol [art. 218 alin. 3 lit. a), b) şi c) Cp.]. Este corectă această decizie?

A. Da, infracţiunea de incest este absorbită în infracţiunea de viol în varianta agravată prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) Cp. atunci când se comite, cu acelaşi prilej, elementul material comun ambelor fapte prevăzute de legea penală;

B. Da, infracţiunea de incest fiind absorbită în infracţiunea de viol în varianta prevăzută de art. 218, alin. 3, lit. (b) Cp. atunci când violul se săvârşeşte în modalitatea raportului sexual cu o rudă în linie directă;

C. Nu, infracţiunea de viol, fiind o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale, intră în concurs formai cu infracţiunea de incest, care este o infracţiune contra familiei, cele două infracţiuni având obiect juridic diferit, astfel că trebuia reţinut concursul de infracţiuni, astfel cum a fost fapta încadrată prin rechizitoriul parchetului şi inculpatul a fost condamnat de tribunal.

Răspuns: AB

Instanţa reţine că potrivit art. 9 alin. 1 din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat şi admitere în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice astfel cum a fost republicat prin Hotărârea nr. 242 din 17 iunie 2017 a Consiliului UNBR, Comisia de examen este compusă din: Comisia de organizare a examenului, Comisia de elaborare a subiectelor, Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj. Fiecare comisie este compusă din subcomisii potrivit disciplinelor de examen” iar potrivit art. 14 alin. 3 „Comisiile de elaborare a subiectelor au, în principal, următoarele atribuţii: a) elaborarea subiectelor de examen… c) elaborarea baremului de evaluare”.

Conform art. 15 alin. 1 din Regulamentul-cadru:„Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem soluţionează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de examen şi cu consultarea membrilor Comisiei de elaborare a subiectelor, contestaţiile la barem şi adoptă baremul definitiv, care se publică pe paginile web ale UNBR. şi INPPA.”, iar la potrivit art. 25 alin. 5: punctajul acordat de comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj este definitiv”.
De asemenea, art. 21 alin. 6 din Regulamentul-cadru prevede că în situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări, punctajul corespunzător întrebării/întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

Referitor la afirmaţia pârâtelor potrivit căreia procedura în sine de examen a fost respectată iar instanţa nu poate să se substituie comisiilor prevăzute de Regulamentul-cadru şi să se pronunţe asupra modului de redactare a subiectelor de examen sau asupra notelor ce se acordă participanţilor la examen ori să soluţioneze contestaţiile la barem, aceste atribuţii revenind în exclusivitate comisiilor menţionate mai sus, în funcţie de competenţele fiecăreia, Curtea o apreciază ca fiind nejustificată.

Reclamantul a invocat prin cererea introductivă drept motiv de nulitate parţială a examenului faptul că, comisia de examen nu a respectat prevederile art. 14 alin. 3 pct. a) din Regulamentul cadru, prevederi referitoare la regulile impuse în elaborarea subiectelor de examen, în speţă ca acestea „să nu conţină aspecte controversate”.

Din poziţia exprimată de către cei doi pârâţi reiese că instanţa de contencios administrativ nu ar putea să verifice legalitatea procesului de admitere în profesie prin raportare la propriul Regulament al UNBR-INPPA deoarece s-ar substitui comisiei de examinare, ceea ce în opinia pârâţilor este inadmisibil.

Mai departe, din raţionamentul expus prin întâmpinare ar rezulta că în nici un caz de nerespectare a Regulamentului cadru (subiecte din alte materii, răspunsuri care nu se găsesc în nici un manual de drept sau practica judiciară, etc.) instanţa de contencios nu ar putea analiza legalitatea unei astfel de proceduri, aspect care în mod evident nu poate fi acceptat. Ceea ce, aparent, încearcă să susţină pârâţii este că doar elementele extrinseci ale actului administrativ ar putea fi analizate de către instanţa de contencios nu şi respectarea întregii proceduri în urma căreia a fost adoptat actul administrativ contestat.

În opinia instanţei, acest argument nu poate fi acceptat drept un motiv de apărare întemeiat, deoarece, pe de o parte, o astfel de inadmisibilitate ar trebui expres prevăzută de legiuitor, iar pe de altă parte, opinia exprimată de către cei doi pârâţi ridică serioase probleme de respectare a dreptului de acces la instanţa, garanţie fundamentală a dreptului la un proces echitabil, drept incident în speţă prin raportare la art. 6 din Codul de procedura civilă.

Instanţa de judecată în controlul său jurisdicţional, se bucură de deplinătate de jurisdicţie, unde poate şi trebuie să verifice respectarea procedurii în urma căreia examenul a avut loc, prin raportare la Regulamentul-cadru, opozabil candidaţilor, în caz contrar, normele regulamentului deşi aparent în vigoare nu şi-ar mai găsi aplicabilitatea efectivă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei deduse judecăţii, instanţa reţine, după cum s-a menţionat şi mai sus, că motivul de anulare invocat de reclamant constă în faptul că nu au fost respectate prevederile art. 14 alin. 3 punctul a) al Regulamentului Cadru referitoare la respectarea regulilor în ceea ce priveşte elaborarea subiectelor de examen. Una dintre regulile stabilite în elaborarea subiectelor de examen este ca acestea “să nu conţină probleme controversate în doctrina sau practică”.

În opinia instanţei, este corectă afirmaţia reclamantului potrivit căreia în barem, la întrebarea cu numărul 74 din materia drept penal au fost indicate ca variante de răspuns corecte literele a) si b), deşi în realitate motivarea răspunsurilor de la a) si b) este greşită, invalidând astfel ambele răspunsuri.

Într-adevăr, chiar dacă soluţia din grilă dată de Curtea de Apel este corectă, motivarea răspunsurilor de la variantele a) si b) este greşită, invalidând ambele răspunsuri. Variantele a) si b) indică în mod expres că infracţiunea de incest este absorbită de infracţiunea de viol în formă agravată prev. de art. 218 alin (3) lit. b) Cod Penal, interpretare care contravine înţelesului noţiunii de absorbţie, oferit de doctrina penală.

Pentru a fi într-un caz de absorbţie, trebuie ca elementele constitutive ale infracţiunii absorbite, respectiv incestul, să se regăsească în totalitate în conţinutul infracţiunii absorbante, în speţă violul în formă agravantă. Potrivit art. 377 din Codul Penal incestul presupune raportul sexual consimţit săvârşit între rude în linie directă sau între fraţi si surori pe când infracţiunea de viol presupune raportul sexual, actul sexual oral sau anal săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-si exprima voinţa sau profitând de această stare.

În aceste condiţii, se poate observa opţiunea legiuitorului de a incrimina doar incestul consimţit drept infracţiune contra familiei, iar raportul sexual fără consimţământ săvârşit în aceleaşi condiţii, atrăgând astfel incidenţa prevăzută de art. 218 din Codul Penal.

Mai mult, instanţa reţine că atât catedra de Drept Penal de la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Clui-Napoca, catedra de Drept Penal de la Facultatea de Drept de la Bucureşti cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin că infracţiunea de incest nu poate fi absorbită niciodată de infracţiunea de viol. Prin Decizia de ICCJ – RIL 17/2008, pronunţată pe vechea reglementare în care s-a reţinut că violul comis asupra unui membru de familie se va reţine în concurs cu incestul, dacă victima violului este ascendent, descendent, frate sau soră, prin urmare nici pe VCP nu se putea reţine absorbţia, fiind în discuţie valori sociale diferite.

Sub acest aspect, este nefondată afirmaţia pârâţilor potrivit căreia infracţiunea de incest este absorbită în infracţiunea de viol în formă agravată, în ciuda faptului că toate vocile majore şi importante din doctrina penala română susţin contrariul. Mai mult, autorul întâmpinării reinventează definiţia infracţiunii complexe, arătând că este vorba de absorbţie şi dacă doar elementul material este cel absorbit, fără a fi nevoie să fie întrunite si celelalte elemente ale infracţiunii absorbite. Dacă am îmbrăţişa această “teorie” a pârâţilor ar însemna că marea majoritate a infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale s-ar absorbi între ele, aspect ce nu poate fi imaginat. Motivul pentru care pârâţii nu au oferit nicio trimitere la o lucrare doctrinară este pentru că o astfel de opinie nu există nicăieri în doctrina sau practica judiciară relevantă si opozabilă şi candidaţilor, iar explicaţia indicată mai sus, sfidează logica dreptului penal.

Prin urmare, conform doctrinei şi practicii ICCJ, infracţiunea de incest nu poate fi absorbită niciodată,de infracţiunea de viol deoarece prezenţa consimţământul care reprezintă un element de tipicitate al infracţiunii de incest, lipseşte în cazul infracţiunii de viol, cele două calificări excluzându-se reciproc. Din datele speţei nu reiese că între cei doi ar fi avut loc si raporturi sexuale consimţite, pentru a se putea reţine un concurs între cele două infracţiuni, prin urmare nici varianta c) nu este corectă.

Aşadar, pentru ca răspunsurile a) si b) să fie corecte, astfel cum s-a reţinut pe baremul final, acestea nu trebuiau să trimită la noţiunea de absorbţie ci la faptul că raportat la datele din speţă, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de incest, prin urmare nu putem discuta nici de absorbţie.

Având în vedere vădita contradicţie între catedrele primelor două Facultăţi de Drept din România, cea mai înaltă curte de justiţie din România şi Comisia de Elaborare a Subiectelor din cadrul UNBR, în opinia instanţei, este justificată aprecierea reclamantului în sensul că în mod evident grila a conţinut probleme controversate în doctrină sau practică încălcând prevederile art. 14 alin. (3) punctul a) din Regulamentul Cadru.

Ca efect al nelegalităţii raportat la nerespectarea art. 14 punctul a), întrebarea cu numărul 74 din grila cu numărul 4 trebuia să fie anulată, deoarece nu are niciun răspuns valabil printre cele exprimate, iar punctajul aferent trebuia acordat tuturor candidaţilor, inclusiv reclamantului, conform art. 21 alin. (6) din Regulamentul Cadru:”în situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări, punctajul corespunzător întrebării/întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor”.

Astfel, ca urmare a nerespectării articolelor sus menţionate din Regulamentului Cadru şi neacordarea punctajului corespunzător întrebării nr. 74 din grila cu nr. 4, drepturile reclamantului de a promova examenul, cu 70 de puncte, au fost vătămate într-un mod evident, urmând ca instanţa, potrivit art. 18 alin (2) al Legii 554/2004, să constate şi nelegalitatea parţială a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii, respectiv a Procesului verbal din data de 4 septembrie 2017 al Comisiei Naţionale de Examen a UNBR, prin care s-a respins contestaţia reclamantului la barem, a Procesului verbal din data de 7 septembrie 2017, al Comisiei Naţionale de Examen a UNBR, prin care reclamantul a fost declarat respins deoarece nu a îndeplinit cele 70 de puncte necesare promovării examenului şi a Procesului verbal din data de 12 septembrie 2017, al Comisiei Naţionale de Examen a UNBR, prin care s-a respins contestaţia la punctaj formulată de reclamant.

În consecinţă, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, cu raportare la dispoziţiile art. 14 alin. 3 pct. a şi art. 21 alin. 6 din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat şi admitere în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, astfel cum a fost republicat prin Hotărârea nr. 242 din 17 iunie 2017 a Consiliului UNBR, Curtea de Apel Oradea va admite acţiunea formulată de reclamantul GHERDAN SABIN LIVIU, împotriva pârâţilor UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA – CONSILIUL U.N.B.R. ŞI COMISIA PERMANENTĂ U.N.B.R şi INSTITUTUL NATIONAL PENTRU PREGĂTIREA ŞI PERFECTIONAREA AVOCAŢILOR, va anula în parte Decizia nr. 251/07.10.2017 emisă de COMISIA PERMANENTĂ a U.N.B.R., în sensul primirii în profesia de avocat stagiar a reclamantului GHERDAN SABIN LIVIU şi va obliga pârâţii la emiterea deciziei de primire în profesia de avocat stagiar a reclamantului.

Fără cheltuieli de judecată.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns