fbpx

Încă o femeie din Cehu Silvaniei, condamnată pentru evaziune fiscală prin videochat

După ce v-am prezentat cazul femeii de 54 de ani condamnate la închisoare cu suspendare și muncă neremunerată la biserică pentru evaziune fiscală prin videochat, caz ce a făcut înconjurul țării, CLUJUST a găsit un alt caz similar cu o femeie trecută de prima tinerețe, tot din Cehu Silvaniei. Sentința este similară: 1 an și 6 luni închisoare și 60 de zile de muncă la biserică, doar cifrele evaziunii diferă și procurorul care a reprezentat Ministerul Public în instanță, nimeni altul decât actualul șef DNA Crin Nicu Bologa, care pe atunci conducea Parchetul Tribunalului Sălaj.

Femeia în vârstă de 52 de ani a plătit o parte din prejudiciu în timpul urmăririi penale și a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției cu parchetul, acord ce a fost consființit prin Sentința Tribunalului Sălaj, din care redăm în continuare:

”În fapt, cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpata H.C.S a realizat venituri din activități de videochat pe care nu le-a declarat organelor fiscale, cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat.

Pentru determinarea veniturilor realizate care nu au fost declarate organelor fiscale, s-a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Sălaj încuviințarea măsurii de supraveghere tehnică a obținerii de date privind tranzacțiile financiare efectuate în coturile bancare pe care H.C.S le deține.

Prin încheierea penală nr. 40/14.08.2019, judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Sălaj a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj și a încuviințat, în scopul strângerii de probe, măsura de supraveghere tehnică a obținerii de date privind tranzacțiile financiare efectuate în următoarele conturi deschise la Banca Transilvania:

– Contul având indicativul IBAN RO81BTRLUSDCR……, deschis la data de 26.04.2013, valid și în prezent.(cont în USD);

– Contul având indicativul IBAN RO41BTRLEURCRT…., deschis la data de 22.04.2013, valid și în prezent.(cont în EUR);

– Contul având indicativul IBAN R056BTRL0320120………, deschis la data de 13.12.2012, valid și în prezent.(cont în RON).

A fost emis mandatul de supraveghere tehnică nr. 29/UP/14.08.2019. Din analiza extraselor de cont puse la dispoziție de Banca Transilvania, rezultă faptul că veniturile obținute din activitățile de videochat pe perioada 2013-2018 sunt evidențiate exclusiv în contul în devize având indicativul IBAN RO41BTRLEURCRT00S3872601, deschis la data de 22.04.2013, valid și în prezent.(cont în euro).

Aceste venituri detaliate în cuprinsul extrasului de cont pus la dispoziție de Banca Transilvania au fost, pe perioada de referință, în cuantum de 13.539,77 euro.

Pentru stabilirea cu exactitate a influențelor fiscale generate de nedeclararea veniturilor impozabile, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice de către specialiștii antifraudă detașați la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj . Din conținutul raportului de constatare întocmit de specialiștii antifraudă detașați la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a rezultat faptul că serviciile de videochat reprezintă activități economice desfășurate de persoanele fizice, reglementate prin dispozițiile OUG nr. 44/2008. Astfel, persoana fizică se poate organiza sub o formă autorizată având ca obiect de activitate cea prevăzută de codul CAEN 5912 „activități post-producție cinematografică, video și de programe de televiziune”. în acest caz, veniturile obținute de către titularul întreprinderii individuale sunt incluse în categoria veniturilor comerciale, conform dispozițiilor art. 48 alin. 1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit cărora venitul net din activități independente se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, acest act normativ fiind valabil doar pentru veniturile aferente perioadei 2013-2015, perioadă în care a fost în vigoare. In cazul veniturilor din perioada 2016-2018, norma de referință o reprezintă art. 68 alin. 1 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal : venitul net din activități independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri.

Dispozițiile sunt similare sub aspectul conținutului, chiar dacă diferă puțin terminologia și norma de reglementare.

Potrivit raportului de constatare întocmit de specialistul antifraudă detașat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj , în perioada 2013-2018, inculpata H.C.S a realizat venituri din activități de videochat în cuantum total de 62.528,38 lei, pe care nu le-a declarat organelor fiscale. Consecința nedeclarării acestor venituri a constat în sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat în sumă de 22.946 lei, din care 7.032  lei reprezintă impozit pe profit, 12.867 lei reprezintă contribuție socială obligatorie (CAS) iar 3.047 lei reprezintă contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). De asemenea, s-a stabilit faptul că, în perioada de referință, H.C.S a achitat suma de 13.133 lei reprezentând contribuții sociale obligatorii, plătind așadar o sumă cu titlu de CAS mai mare decât cea reprezentând prejudiciul stabilit din activități de videochat.

Referitor la plățile efectuate cu titlu de CAS, din adresa Casei Județene de Pensii Sălaj nr. 6876/02.10.2019 a rezultat faptul că H.C.S a încheiat ca persoana fizică contractul de asigurare nr. 9467/01.11.2012, în baza Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, contract în baza căruia a virat ulterior , lunar, o sumă de bani cu titlu de contribuție minimă.

Încheierea unui asemenea contract nu are influență asupra tipicității infracțiunii de evaziune fislcaă, întrucât sursa impozabilă a fost ascunsă, contractul de asigurare încheiat în baza Legii 263/2010 nefiind de natură a conduce la identificarea sursei impozabile ori taxabile, reprezentând veniturile obținute din activitatea de videochat. In consecință, plățile efectuate au relevanță numai sub aspectul laturii civile a cauzei, în contextul în care ele au natura unei recuperări parțiale a prejudiciului cauzat.

Prin urmare, s-a con cluzion at faptul că, prin nedeclararea veniturilor din activitatea de videochat, inculpata H.C.S_ a ascuns sursa impozabilă cu scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale și a cauzat un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 22.946 lei, din care 7.032 lei reprezintă impozit pe profit, 12.867 lei reprezintă contribuție socială obligatorie (CAS) iar 3.047 lei reprezintă contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), rămânând în prezent nerecuperate sumele de 7.032 lei ce reprezintă impozit pe profit și 3.047 lei ce reprezintă contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).

S-a mai menționat că în data de 30.10.2019, c u ocazia audierii , inculpata H.C.S a recunoscut comiterea infracțiunii de evaziune f______ reținută în sarcina sa, a acceptat încadrarea juridică a faptei comise și a solicitat încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției. De asemenea, inculpata și-a dat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul societății.

Inculpata a declarat următoarele: „Doresc să dau declarație și arăt faptul că recunosc în totalitate comiterea infracțiunii reținute în sarcina mea și accept încadrarea juridică.

Arăt că în perioada 2013-2018, la locuința mea din Cehu Silvaniei am desfășurat activități de videochat, având cont pe un site de profil. Contul mi l-a făcut cineva, era vorba despre un bărbat pe care l-am cunoscut pe internet și al cărui nume nu-l cunoșteam. Ii știam doar numele de scenă „ G…” . Acesta m-a întrebat dacă vreau să fac videochat, eu i-am spus că nu cunosc genul acesta de activitate, „ G…. ” mi-a explicat, eu i-am spus că nu cunosc limbi străine, iar el mi-a indicat să folosesc programul „ google translate” . „ G” mi-a făcut contul iar în 3 luni am învățat câteva cuvinte din mai multe limbi.Eu primeam în contul bancar suma de bani care mi se cuvenea conform înțelegerii pe care am avut-o cu „G”, acesta primea la rândul lui o sumă de bani. Practic, eu așa mi-arn început activitatea, dar după aproximativ 4 luni am renunțat la serviciile lui „G” și m-am logat eu direct la un site de profil, același site. Mi-am schimbat și numele de scenă și contul bancar. Am primit toată suma care mi se cuvenea după aceea din serviciile de videochat și nu am declarat-o organelor fiscale. Suma încasată în perioada 2013-2018 este ulterioară colaborării cu „G”.

Solicit încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.

Îmi dau acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Aș dori să prestez această muncă la Biserica Catolică Cehu Silvaniei sau Biserica Reformată Cehu Silvaniei.

Atât declar, susțin și semnez. “

În drept, s-a reținut că fapta inculpatei H.C.S care, în perioada 2013- 2018, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a realizat venituri din activități de videochat pe care nu le-a declarat organelor fiscale ascunzând sursa impozabilă, cu scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat și cu consecința cauzării unui prejudiciu bugetului de stat în sumă de 22.946 lei, din care 7.032 lei reprezintă impozit pe profit, 12.867 lei reprezintă contribuție socială obligatorie (CAS) iar 3.047 lei reprezintă contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), rămânând în prezent nerecuperate sumele de 7.032 lei ce reprezintă impozit pe profit și 3.047 lei ce reprezintă contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin 1 lit. a Legea nr. 241/2005, cu aplicar ea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale).

S-a precizat că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale.

Limitele încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției au fost avizate conform art. 478 alin. 4 C.pr.pen., acestea fiind:

“Stabilirea unei pedepse pentru inculpata H.C.S, născută la data de …..1968 …….., de 1 an și 6 luni (un an și șase luni) închisoare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin 1 Ut. a Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale).

In temeiul art. 91, 92 Cod pen. se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpata HCS, trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

– să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta;

– să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

– să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

– să comunice schimbarea locului de muncă;

– să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

De asemenea, pe durata termenului de supraveghere, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. 2 lit. b Cod pen. inculpata H.C.S va frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata H.C.S, va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, activitatea urmând se desfășura la Biserica Catolică Cehu Silvaniei sau Biserica Reformată Cehu Silvaniei

Î n temeiul art. 66 alin. 1 lit. a și b și alin. 2 și 3 Cod pen., art. 67 alin. 2 Cod penal rap. la art. 9 alin. 1 din Legea 241/2005, interzice inculpatei HCS, ca pedeapsa complementară, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an ;

În baza art. 65 alin.1 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a și b , interzice inculpatei H.C.S, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice  și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat”

În conformitate cu dispozițiile art,480 alin.2 C.proc.pen., inculpat a a fost asistat ă de apărătorul ales, avocat G S.

În privința laturii civile s-a precizat că p rin ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de 30.10.2019, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator în vederea recuperării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei de 10.079 lei asupra disponibilului existent în conturile deschise pe numele inculpatei H.C.S,…., respectiv :

(…)

precum și asupra sumelor ce vor fi virate/depuse în aceste conturi cu orice titlu.

De asemenea, s-a menționat că potrivit art. 487 lit. a C.pr.pen, sentința va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile prevăzute la art. 404 , iar conform art. 404 alin. 1 C.pr.pen., dispozitivul hotărârii trebuie să cuprindă și soluția dată cu privire la soluționarea acțiunii civile. Conform art. 486 alin. 2 C.pr.pen., în cazul în care instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției și între părți nu s-a încheiat tranzacție sau acord de mediere cu privire la acțiunea civilă, instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.

Potrivit art. 397 alin. 5 C.pr.pen.rap. la art. 25 alin. 5 C.pr.pen. și art. 486 alin. 2 C.pr.pen., dacă instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, măsurile asigurătorii se mențin; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat și completat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 – 482 C . proc. pen.

Astfel, analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarea situație de fapt:

În perioada 2013-2018, inculpata H.C.S a realizat venituri din activități de videochat în cuantum total de 62.528,38 lei, pe care nu le-a declarat organelor fiscale. prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind în cuantum de 22.946 lei, din care 7.032  lei reprezintă impozit pe profit, 12.867 lei reprezintă contribuție socială obligatorie (CAS) iar 3.047 lei reprezintă contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în faza urmăririi penale, inclusiv declarațiile de recunoaștere ale inculpatei.

În drept, faptele inculpatei H.C.S, care, în perioada 2013-2018, a realizat venituri din activități de videochat pe care nu le-a declarat organelor fiscale, cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 al.1 lit.a) din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.35 al. 1 C .p.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.9 alin 1 lit . a din Legea nr 241/2005, instanța reține că elementul material constă în acțiunea de ascundere a sursei impozabile sau taxabile prin nedeclararea sumelor obținute ca urmare a desfășurării, în perioada 2013-2018 , a unor activități independente (videochat).

Sub aspectul laturii subiective, inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, din probele administrate reieșind că H.C.S a avut reprezentarea faptelor sale, a consecințelor păgubitoare asupra bugetului statului, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, fiind dovedit scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Urmarea imediată a acțiunilor inculpatei constă în atingerea adusă relațiilor sociale în legătură cu disciplina bugetară, respectiv – crearea unui prejudiciu bugetului consolidat al statului.

Infracțiunea s-a comis în formă continuată, în baza unei rezoluții infracționale unice, de către aceeași persoană, inacțiunile (nedeclararea veniturilor) prezentând, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni care s-a epuizat la data de 25.05.2019 – potrivit acuzelor aduse, astfel că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 35 al. 1 C.p.

Se constată faptul că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatei , maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatei în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 15 ani închisoare, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prev. de art. 482 C . proc. pen, iar cu ocazia încheierii acestuia inculpata a fost asistată de avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de urmărire penală .

Față de aceste considerente și apreciind cuantumul pedepsei cu privire la care s-a ajuns la acord între procuror și inculpată ca fiind suficient pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei în baza art. 485 alin. (1) lit. a) rap. la art. 396 alin. (2)  C. proc. pen.,instanța va admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj cu inculpata H.C.S .

În consecință:

Văzând prevederile art.485 al.4 rap. la art.480 al.4 și art.396 alin.2 C.p.p., în baza art.9 al.1 lit.a) din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.35 al. 1 C.p., instanța o va condamna pe inculpata H.C.S la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii continuate de evaziune fiscală (6 acte materiale), prin nedeclararea, în perioada 2013-2018, a veniturilor realizate din activități de videochat, cu scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate în condițiile prevăzute în lege, fiind cauzat astfel un prejudiciu bugetului de stat.

În temeiul art. 65 alin. 1 C .pen. se va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) C.pen., respectiv dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepsei.

În baza art.67 alin.1 Cod penal rap. la art. 9 alin. 1 din Legea 241/2005, se va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a ), b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 1 an, a cărei executare va începe la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, conform art. 68 al.1 lit. c C.p.

Sub aspectul modalității de executare, instanța consideră, în concordanță cu cele stabilite în acordul de recunoaștere a vinovăției, că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care urmează să analizeze îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Astfel, pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de până la 3 ani închisoare încadrându-se în dispozițiile art.91 Cod penal din fișa de cazier existentă la dosar rezultă că inculpata nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și, în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de aceasta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnata nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Prin urmare, î n baza art.91 Cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare aplicate inculpatei sub supravegherea Serviciului de Probațiune Sălaj pe durata unui termen de încercare de 2 ani , termen stabilit potrivit prevederilor art.92 alin.1 Cod penal și care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare .

În baza art.93 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata va respecta următoarele obligații:

a)să se prezinte la Serviciul de probațiune Sălaj la date fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c)să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.2 lit.b) Cod penal, se va impune inculpatei să urmeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin.3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta un număr de 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, zilnic, câte 2 ore, în cadrul Bisericii Catolice Cehu Silvaniei sau al Bisericii Reformate Cehu Silvaniei.

În baza art. 94 alin. 1 C .pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) – e) C.pen. se vor comunica Serviciului de Probațiune Sălaj .

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. se va atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C . pen.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, se reține că ANAF – DRGFP Cluj-Napoca- AJFP Sălaj a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 12.867 lei și cu dobânzi (majorări) și penalități de întârziere aferente debitului principal.

Din actele existente la dosar rezultă că inculpata a achitat în cursul urmăririi penale suma de 13.133 lei reprezentând contribuții sociale obligatorii.

Conform  prevederilor art. 486 al.2 C.p.p., în cazul în care instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției și între părți s-a încheiat tranzacție sau acord de mediere cu privire la acțiunea civilă, instanța ia act de aceasta prin sentință, iar în cazul în care instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției și între părți nu s-a încheiat tranzacție sau acord de mediere cu privire la acțiunea civilă, instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă. În această situație, hotărârea prin care s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției nu are autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului în fața instanței civile.

În prezenta cauză, instanța constată că între partea civilă și inculpată nu s-au încheiat tranzacție sau acord de mediere, astfel că se va lăsa nesoluționată acțiunea civilă vizând obligarea inculpatei la plata sumei de 12.867 lei și a dobânzilor (majorărilor) și penalităților de întârziere aferente debitului principal.

Totodată, instanța constată că în cursul urmăririi penale au fost luate măsuri asiguratorii.

Conform  prevederilor art.397 al.5 C.p.p., în cazul în care, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (5), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, măsurile asigurătorii se mențin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În consecință, măsurile asiguratorii luate în cauză se vor menține , urmând a înceta de drept dacă partea civilă nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

  Suportul optic conținând, în format electronic, date bancare transmise de Banca Transilvania (suport care a fost înaintat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj odată cu acordul de recunoaștere a vinovăției) va fi arhivat la sediul Tribunalului Sălaj odată cu dosarul cauzei.

În temeiul art. 274 alin. 1 C .proc.pen., inculpata va fi obligată la plata de cheltuieli judiciare către stat potrivit dispozitivului prezentei sentințe.

În baza art.13 al.1 din Legea nr.241/2005, se va dispune comunicarea prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive, către Oficiul Național al Registrului Comerțului și Agenției Județene a Finanțelor Publice Sălaj – în vederea înscrierii, în cazierul fiscal, de mențiuni cu privire la infracțiunile reținute în sarcina inculpatei și pedeapsa aplicată.

Inculpata a fost asistat de apărător ales.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina