Înalta Curte a respins cererea de strămutare a primarului băimărean Cătălin Cherecheș în privința dosarului de la Cluj. Decizia a fost luată cu majoritate, un judecător din trei fiind pentru admitere. Președintele completului a fost judecătorul Valentin Chitidean, plecat de la Curtea de Apel Cluj.
Soluția pe scurt: ”Cu majoritate Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Cherecheş Cătălin privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 2537/117/2016 al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori. Obligă petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 octombrie 2023.
Cu opinie separată. În sensul admiterii cererii de strămutare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 2537/117/2016 al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori la o altă curte de apel”
Ce a invocat primarul în cererea de strămutare:
”Aparența de lipsă de obiectivitate a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Cluj rezultă în mod neechivoc din atitudinea completului investit cu soluționarea prezentei cauze chiar și ulterior formulării prezentei cereri de strămutare;
n dosarul a cărui strămutare este solicitată, petiționarul Cherecheș Cătălin s-a aflat sub imperiul unor măsuri preventive care au încetat în data de 25.01.2018;
Fără ca la dosarul cauzei să intervină vreun indiciu că inculpatul Cherecheș Cătălin ar încerca să se sustragă de la judecată, în data de 29 septembrie 2023, instanța de apel a dispus din oficiu luarea față de inculpat a măsurii preventive a controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile;
Din păcate până la acest moment, încheierea prin care a fost dispusă măsura controlului judiciar nu a fost motivată pentru a vedea considerentele care au stat la baza acesteia, însă depunem la dosarul cauzei înregistrarea ședinței de judecată din 29.09.2023 și transcrierea acesteia;
Deși în cauză a existat o măsură preventivă anterioară care a fost revocată acum aproape 6 ani de zile, completul de apel a dispus o a doua măsură preventivă în această cauză, fără a interveni vreun element obiectiv care să o justifice;
Ușurința cu care a fost dispusă această măsură preventivă se datorează probabil împrejurării că ea nu ar putea să fie verificată de nicio instanță de control judiciar, fiind luată în ultima cale de atac, respectiv în apel (art. 206 alin. 1 Cod pr. pen);
De altfel, inculpatul Cherecheș Cătălin nu a fost citat conform dispozițiilor art. 214 alin. 2 Cod pr. pen., pentru a putea pregăti apărarea sa raportat la punerea în discuție din oficiu a luării măsurii controlului judiciar;
Din transcrierea înregistrării ședinței de judecată din data de 29.09.2023 rezultă că s-a dispus formarea urgentă a unui dosar asociat și i s-au dat inculpatului 20 de minute ca să poată să își pregătească apărarea raportat la luarea măsurii preventive, fără ca în concret să se invoce de către instanța de apel eventuale minime indicii privind sustragerea inculpatului de la executarea pedepsei;
Deși aparent, în lipsa admiterii unei excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 206 alin. 1 Cod pr. pen., încheierea prin care a fost dispusă pentru prima dată luarea măsurii controlului judiciar, nu putem să nu remarcăm caracterul ilegal al acesteia;
Din transcrierea înregistrării ședinței de judecată din data de 29.09.2023 (a se vedea min. 00:26:32) rezultă că președintele completului de judecată pune în discuție din oficiu luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul Cherecheș Cătălin din dublă perspectivă, anume de a se asigura prezența inculpatului în fața instanței de apel și doi pentru a preveni o sustragere de la executarea pedepsei, pentru că la acest moment, în fața primei instanțe, prezumția de nevinovăție a acestuia a fost răsturnată prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare;
Cu privire la luarea măsurii controlului judiciar pentru a asigura prezența inculpatului în fața instanței de apel, este evident că resortul legal la care putea apela instanța de apel era cel de citare a inculpatului cu mandat de aducere, conform dispozițiilor art. 265-266 Cod pr. pen.;
De asemenea, instanța de apel a refuzat audierea inculpatului Cherecheș Cătălin, deși acesta a solicitat în mod expres să fie audiat;
Inculpatul Cherecheș Cătălin, căruia i s-a refuzat solicitarea de a fi audiat, nu se afla în niciun caz în care era obligatorie prezența sa la judecată;
În ce privește al doilea motiv de luare a măsurii controlului judiciar, de lege lata un astfel de motiv de arestare nu există reglementat de Codul de procedură penală român, respectiv pentru a preveni o sustragere de la executarea pedepsei;
Dispozițiile art. 202 Cod pr. pen. prevăd că o măsură preventivă poate fi luată dacă este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii sau inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni;
Reamintim încă o dată că pe parcursul celor aproximativ 120 de termene de judecată, inculpatul a lipsit doar de 5 ori, de fiecare dată în mod justificat;
Instanța de apel încalcă în mod grav prezumția de nevinovăție a inculpatului Cherecheș Cătălin, afirmând fără echivoc că prin condamnarea dispusă în primă instanță prezumția sa de nevinovăție a fost înfrântă;
Potrivit art. 6 par. 1 din CEDO, ” Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția va fi legal stabilită”;
Potrivit art. 4 din Codul pr. pen., ”Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre definitivă”;
Deși Tribunalul Cluj, ca primă instanță, a dispus condamnarea inculpatului Cherecheș Cătălin la o pedeapsă de 5 ani în regim privativ de libertate, nu a dispus luarea față de acesta a vreunei măsuri preventive;
Anterior soluționării prezentei cereri de strămutare au fost formulate 2 cereri de recuzare a doamnei judecător Șortan Monica, ambele respinse însă nemotivate până în prezent;
Deși prin încheierea din 29.09.2023 a fost luată față de inculpat măsura preventivă a controlului judiciar, aceasta nu a fost motivată până în prezent;
De la momentul înregistrării cererii de strămutare și până în prezent presiunea mass-mediei pe acest dosar a crescut la un nivel extrem, dovadă fiind zecile de articole scrise în legătură cu acest dosar;
În prezent, Inspecția judiciară din cadrul CSM verifică posibila încălcare a dispozițiilor legale privind compunerea instanței de apel, prin ”punerea cu mâna” în complet a doamnei judecător Șortan Monica, care pentru a putea rămâne titulară în complet a revenit asupra tuturor probelor anterior încuviințate în apel și a dispus încheierea cercetării judecătorești, doar pentru a putea să soluționeze ea acest apel;
După schimbarea componenței unui membru al completului de judecată s-a revenit asupra tuturor probelor încuviințate anterior de către instanța de apel, inclusiv cele solicitate de către Ministerul Public care are apel declarat în cauză, respectiv audierea martorilor pe care s-a întemeiat soluția de achitare a instanței cu privire la pretinderea și încasarea sumei de 10.000 lei în iunie 2015, deși dispozițiile art. 421 lit. a Cod pr. pen., impun în mod imperativ readministrarea acestor probe;”