Acasă » SPECIALIȘTI » Hotărârea CJUE privind timbrul de mediu, explicată de avocata care a cerut sesizarea Curții europene

Hotărârea CJUE privind timbrul de mediu, explicată de avocata care a cerut sesizarea Curții europene

Avocata Cristina Neamț din Baroul Cluj vorbește pentru Clujust.ro despre efectele hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 9 iunie, în cauza Budișan c. României, privind timbrul de mediu instituit prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.9/2013.

Avocata Cristina Neamț îl reprezintă pe reclamant în procesul de la Cluj pentru restituirea taxei plătite la înmatricularea unei mașini importate din altă țară EU, numită acum timbru de mediu. În cadrul procesului ajuns la Curtea de Apel Cluj în recurs, în noiembrie 2014, avocata a solicitat instanței sesizarea CJUE cu privire la interpretarea articolului 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în concordanță cu prevederile OUG nr.9/2013. Recent, CJUE a publicat hotărârea, care este destul de vastă și complicată. În principiu, aceasta arată că ordonanța oferă un tratament discriminatoriu unei categorii de autovehicule: ” se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii.” Cristina Neamț, avocat și practician în insolvență, ne-a răspuns la câteva întrebări despre efectele hotărârii, cum ar trebui reglementată taxa și cum a ajuns sesizarea la CJUE.

Ce se întâmplă cu timbrul de mediu în urma hotărârii CJUE?

Eu spun că efectele, astfel cum apar în concluzia hotărârii, vor fi practic tranșate de instanțe după repunerea pe rol a cauzelor care au fost suspendate pe acest motiv. Eu înțeleg din concluzii faptul că CJUE sancționează discriminarea pe care o face Statul Român pentru produsele interne, care sunt scutite la prima vânzare în România de plata taxei de înmatriculare, a timbrului de mediu practic, în condițiile în care vânzătorul a plătit dar nu a recuperat în instanță o taxă anterioară declarată incompatibilă. El nu și-a recuperat taxa printr-o hotărâre judecătorească, chiar dacă ar fi avut posibilitatea, a vândut autoturismul și cumpărătorul nu mai trebuie să plătească o taxe de înmatriculare, astfel încât prețul autoturismului incorporează acea taxă care a fost plătită dar nerecuperată. Dacă același autoturism se importă, un produs similar, dintr-un alt stat membru UE, ea va fi suspusă taxei și automat cel care o cumpără va plăti un preț superior față de un autoturism similar din piața națională. Discriminarea aici e sancționată de CJUE la scutirea de taxă pe articolul 4 din OUG 9/2013, adică este un tratament discriminatoriu care se aplică prin această ordonanță pe care o sacționează Curtea și, zic eu, declară incompatibil acest act normativ cu prevederile art.110 din TFUE, sens în care, automat, toate taxele care s-au plătit sau care urmează să se plătească nu mai sunt datorate sau vor fi suspuse restituirii.

Efectul va fi asupra tuturor celor care au plătit timbul de mediu în baza OUG 9/2013?

Părerea mea este că ceea ce sancționează CJUE prin această hotărâre este favorizarea autoturismelor de pe piața națională, a căror preț este inferior produselor similare importate pentru care se plătește taxa de primă înmatriculare. Efectul va fi asupra tuturor, pentru că practic declarându-se incompatibilă această discriminare cu TFUE va trebui să se dea un alt act normativ care să reglementeze o nouă taxă. Evident că toate taxele care au fost achitate sau care urmează să fie achitate pe baza OUG 9/2013 nu mai au bază legală. De aceea, în opinia mea, această hotărâre care este obligatorie pentru instanțele interne ar trebui să aibă ca și efect, în urma repunerii pe rol a cauzelor, admiterea acțiunilor și obligarea pârâtelor, Administrațiilor județene de Finanțe, la restituirea taxelor cu dobânda fiscală aferentă.

Atunci, ne putem aștepta la un nou act normativ care să prevadă ce?

av cristina neamt (2)Noul act normativ, așa cum interpretez eu din dispozițiile CJUE, să excludă această discriminare pentru autoturismele de pe piața națională. Fie să nu scutească cumpărătorii de pe piața internă de plata acestei taxe, indiferent că ea a fost sau nu recuperată de către vânzător, fie să găsească o altă formă legislativă în care să nu mai existe această discriminare față de prima înmatriculare a unor priduse importate în România.

În concluzie, nu putem scăpa de taxă pentru mașinile importate?

Părerea mea este că nu. Dar ar trebui reglementată într-o asemenea modalitate în care să nu existe discriminare, astfel încât să nu fii tentat să achiziționeză un autoturism de pe piața internă tocmai pentru faptul că prețul este inferior celor de pe piața externă și astfel intervine discriminarea de care spuneam. Ideea este că, în opinia mea, articolul 4 și ceea ce sancționează Curtea europeană referitor la scutirea de taxă a celor care cumpără autovehicule pentru care nu s-a recuperat taxa plătită, deși a fost declarată nelegală, este practic și o încălcare a separației puterilor unui stat de drept. Pentru că un cetățean care a plătit o taxă declarată nelegală pentru incompatibilitate de către CJUE și are o hotărâre judecătorească prin care i s-a restituit taxa, dar nu o pune în executare pentru simplul motiv că vrea să-și vândă autoturismul și cumpărătorul ar urma să o plătească din nou. Atunci, practic îți restricționează dreptul și încalcă acest principiu al separației puterilor pentru că contravine unei hotărâri judecătorești. Tu nu poți să o pui în executare pentru simplul fapt că cel care cumpără autoturismul va trebui să plătească din nou taxa și tu vei fi nevoit să vinzi autovehiculul la un preț mai mic.

Este a nu știu câta încercare de a se aplica o astfel de taxă, de primă înmatriculare, de poluare, de mediu…Cum vă explicați că nu se găsește o formulă?

av cristina neamt la volanEu cred că principiul poluatorul plătește a fost destul de prost înțeles de către cei care au elaborat actele normative anterioare și cel prezent, în sensul că deși se dorește o armonizare cu legislația europeană, însă condițiile în care se implementează taxa aceasta de poluare sunt total diferite față de ceea ce există în țările vestice. Probabil că ar trebui să adopte un model. Poluatorul plătește este un principiu care la noi nu este respectat tocmai pentru că autoturismele cu Euro 3 și Euro 4 au o taxă mai mare de înmatriculare decât cele cu Euro 1 și Euro 2 sau Non-euro pe motiv că ultimele ar avea o viață mai scurtă și voi polua mai puțin. Ceea ce nu este adevărat. Practic așa se creează un fel de parc auto rabla în România și cu atât mai puțin nu putem vorbi despre o respectare a principiului și despre o reducere a poluării. Eu zic că nu se justifică instituirea unei astfel de taxe discriminatorii ca și nivel de poluare pentru autovehicule la modul cum e reglementată acum. Dacă se dorește respectarea principiului poluatorul plătește, ar trebui să se țină seama de gradul de poluare real al unui autoturism. S-ar putea plăti o taxă anuală pentru fiecare autoturism în funcție de noxele emise. Să se facă măsurători odată cu verificarea tehnică și în funcție de asta să se incorporeze într-o taxă anuală gradul de poluare.

Cum a ajuns sesizarea la CJUE?

În dosarul Budișan Vasile suntem la Curtea de Apel Cluj, în recurs, fiind suspendată cauza până la pronunțarea CJUE, urmând să fie repusă pe rol. Practic, domnul Budișan a venit la mine pentru a-l ajuta să-și recupereze o taxă de timbru de mediu pe care o achitase în iunie 2013, o taxă care i se părea împovărătoare, de 5.300 de lei. Am pornit o acțiune în contencios, după parcurgerea procedurii prealabile, la Tribunalul Cluj, care mi-a respins-o, dar nu ca neîntemeiată sau motivând vreo jurisprudență, ci motivând exclusiv hotărârea pe Legea nr.9 din 2012, adică pe vechea reglementare, nu pe cea pe care făcusem eu acțiunea. Deci întreaga hotărâre a Tribunalului se referea la un cu totul alt temei juridic decât ce-l invocat de mine, respectiv restituirea timbrului de mediu reglementat de OUG nr.9 din 2013. Ulterior, am declarat recurs, dar am cerut și suspendarea până la soluționarea cauzei Nicula contra României de pe rolul CJUE, în care sesizarea fusese înaintată de Tribunalul Sibiu.

Ulterior, CJUE s-a pronunțat în sensul că în interpretarea majortară declara această formă a taxei de poluare incompatibilă cu TFUE, respectiv interpretarea dată a fost că Guvernul a schimbat doar forma taxelor auto, dar că această contravine în continuare legislației comunitare. Întrebarea pe care a adresat-o Tribunalul Sibiu însă viza cu totul altă speță. Domnul Nicula obținuse o soluție de restituire, dar între timp intrând în vigoare OUG nr.9 era obligat să plătească o diferență a timbrului de mediu sau, dimpotrivă, era conform legii și astfel era anulată restituirea la care era îndreptățit. Speța fiind diferită, după pronunțarea CJUE, la termenul meu din recurs, în noiembrie 2014, m-am gândit să fac eu o întrebare preliminară cu care Curtea de Apel Cluj să sesizeze CJUE, pentru că hotărârea Nicula nu clarifica speța mea. Am formulat o cerere mult mai amplă decât întrebările care au fost efectiv adresate de către Curtea de Apel, în care am invocat aspectele de nelegalitate pe care le-am considerat, inclusiv încălcarea principiului poluatorul plătește, reluarea formelor anterioare de taxe care fuseseră declarate incompatibile. Curtea a insistat pe discriminarea existentă la achiziția unui autovehicul de pe piața internă.

Hotărârea are efect automat asupra cauzelor similare aflate pe rolul instanțelor?

În cele care sunt pe rol, din punctul meu de vedere, este obligația avocatului să invoce practica comunitară favorabilă și, în același timp, obligația magistraților să țină seama de această practică.

Încheierea Curții de Apel Cluj privind sesizarea CJUE

 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina