Înalta Curte a decis printr-o hotărârea prealabilă (HP) că perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1 ianuarie 2024, cu excepția prevăzută de Legea 282/2023, care prevede valorificarea a maxim 5 ani.
”Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 8.553/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 01.01.2024, cu excepţia situaţiei derogatorii stabilite prin Art. II din Legea nr. 282/2023.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.”, se arată în minuta deciziei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă.
Sesizarea a venit de la Tribunalul București, într-un litigiu de muncă demarat de un magistrat-asistent, instanța întrebând ”Daca potrivit dispoziţiilor art.86 din Legea nr.303/2004 şi art. 282 alin. (3) din Legea 303/2022, perioada de 20 ani 10 luni si 15 zile în care o persoană a îndeplinit funcţia de avocat, poate fi considerate vechime în magistratură, valorificabilă cu ocazia stabilirii pensiei de serviciu.”
Deși decizia se referă doar la magistrații-asistenți, ea face trimitere derogarea din legea 282/2023, care se referă și la judecători și procurori. Prin urmare, este previzibil că soluția va fi aceeași în cazul în care ÎCCJ va fi sesizată într-un proces în care un magistrat va cere să se ia în calcul la vechimea de 25 de ani pentru pensionare a anilor în care a lucrat ca avocat.
Art. II din Legea nr. 282/2023:
Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituțională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare, eșalonat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:
a) în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcții;
b) în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2039, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcții;
c) în perioada 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2047, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcții;
d) în perioada 1 ianuarie 2048-31 decembrie 2054, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcții;
e) în perioada 1 ianuarie 2055-31 decembrie 2061, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcții.