Firmele de construcții care se luptă cu ”baronul” Flutur își pun speranța în ÎCCJ, după ”măcelul” de la Mureș

Asocierea de firme de construcții din Bucovina, condusă de Autotehnorom, a cerut strămutarea dosarului cu Consiliul Județean condus de Gheorghe Flutur de la Curtea de Apel Mureș, iar instanța mureșeană s-a pronunțat după două zile de la înregistrarea cererii la Înalta Curte. Aceasta se va judeca oricum și dacă se admite, se va anula decizia curții mureșene. Există precedent chiar într-un dosar strămutate de la CA Cluj.

Saga judiciară dintre Consiliul Județean Suceava și asocierea de firme care construiesc drumurile Bucovinei, al căror lider este Autotehnorom SRL, a mai făcut un pas, unul în care asocierile au mai primit o lovitură. Contestația în anulare promovată de către societatea Hidroterra SA împotriva hotărârii Curții de Apel Târgu Mureș pe motiv că, deși era parte în procesul dintre constructori și Consiliul Județean Suceava, instanța de judecată nu a citat-o niciodată, a fost respinsă în grabă mare,  fără a se aștepta cel puțin judecarea cererii de suspendare a procesului în cadrul dosarului de strămutare.

Solutia pe scurt: ”Respinge excepţia lipsei de interes în exercitarea contestaţiei în anulare, invocată de intimatul Judeţul Suceava. Respinge contestaţia în anulare formulate de societatea HIDROTERRA SA Suceava (cu sediul ales) împotriva Deciziei nr.7/A/16.01.2024 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş în dosarul nr. 86/43/2023. Definitivă. Pronunţată la data de 27 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.”

Important de precizat că dosarul a fost efectiv analizat doar de Curtea de Apel Mureș, căci la instanța de fond, Tribunalul Botoșani, s-a respins cererea CJ Suceava prin admiterea excepției lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratelor. Dosarul a mers la CA Suceava, de unde a fost strămutat la Mureș. Aici, instanța a trecut peste excepții, a judecat și a decis, fără a o trimite la rejudecare în primă instanță.

Având bănuieli legitime privind posibila influență a președintelui Consiliului Județean Suceava Gheorghe Flutur prin intermediul Ministrul Justiției Alina Gorghiu asupra magistraților de la Curtea de Apel Târgu Mureș, asocierile de firme conduse de către Autotehnorom SRL au formulat la Înalta Curte o cerere de strămutare a procesului la o altă Curte de Apel.

”Ministrul liberal al Justiției, dna Alina Gorghiu, a efectuat o vizită la Curtea de Apel Târgu Mureș și a interacționat cu magistrații acestei instanțe cu numai câteva zile înainte de data la care au avut loc dezbaterile asupra fondului în litigiul principal și, pe de altă parte, faptul că între dna ministru și președintele CJ Suceava, care s-au declarat ca făcând împreună parte din ”echipa câștigătoare” a PNL, există o relație de colaborare și susținere reciprocă asumată public și confirmată cu repetate ocazii, relație calificată de presă ca fiind un ”consorțiu intelectual” de natură să ofere consistență bănuielii legitime de influențare a actului de justiție.

Aspectele prezentate anterior ar putea părea lipsite de relevanță dacă ele nu s-a corobora și cu modul în care au fost soluționate cererile și apărările Autotehnorom în dosarul nr. 86/43/2023 al Curţii de Apel Târgu Mureş, dosar în care a fost încuviinţată doar proba cu înscrisuri, fiind respinse cererea de suspendare a judecăţii până la soluţionarea dosarului penal nr. 36/p/2023 (în care a început urmărirea penală prin Ordonanţa DNA Suceava din 25 aprilie 2023 a DNA Suceava pentru săvărşirea infracţiunii de abuz în serviciu), cererea de efectuare a unor expertize tehnice pentru dovedirea deficienţelor de ordin tehnic care au condus la rezilierea contractelor, precum şi toate excepţiile formulate de subscrisa (Autotehnorom – n.red).

În plus, în dosarul sus menţionat, magistraţii au ignorat cu desăvârşire două cereri de intervenţie accesorie formulate în favoarea Asocierilor pârâte în faza judecăţii în primă instanţă (de SC Hidroterra SA şi SC Autotehnorom SRL), iar prin decizia finală au fost ignorate apărări esenţiale ale Autotehnorom, în timp ce alte apărări au fost denaturate, pentru ca în final instanţa să reţină, prin preluarea aproape textuală a apărărilor reclamantei, că motivele invocate în prima procedură de reziliere iniţiată de subscrisa erau neîntemeiate şi că nu se justifica declanşarea celei de a doua proceduri de reziliere în condiţiile în care Autotehnorom nu a procedat mai întâi la suspendarea lucrărilor ( apărare pe care nici una din părţi nu a invocat-o şi care nici nu a fost pusă în discuţia contradictorie a părţilor).

De remarcat este şi faptul că tot Curtea de Apel Târgu Mureş a mai soluţionat un litigiu dintre SC Autotehnorom şi UAT Judeţul Suceava privind lucrările în discuţie, că prin decizia nr. 95/R/17 februarie 2023 a acestei instanţe a fost respinsă plângerea formulată de subscrisa împotriva unei decizii a CNSC în legătură cu documentaţia de atribuire a lucrărilor rămase de executat după rezilierea Acordurilor Contractuale iniţiale şi că, deşi acel litigiu privea aspecte referitoare la o altă documentaţie de atribuire decât cea care a stat la baza încheierii primelor acorduri contractuale, instanţa care a pronunţat decizia nr. 7/2024 şi-a insuşit, în mod nelegal spunem noi, chiar şi excepţia puterii de lucru judecat invocată de UAT judeţul Suceava în legătură cu statuările din decizia nr. 95/R/2023.”, se arată în cererea de strămutare a societății Autotehnorom.

În data de 26 martie, fără a aștepta cel puțin să vadă la ce dată va judeca Înalta Curte cererea de strămutare a procesului, Curtea de Apel Târgu Mureș a soluționat Contestația în anulare promovată de către Hidroterra SA și a respins-o în următoarele 24 de ore.

Slamdancing-ul judiciar continuă. Cel puțin teoretic, constructorii drumurilor Bucovinei mai au o speranță legitimă, aceea că Înalta Curte va sancționa graba Curții de Apel Târgu Mureș și va dispune judecarea cauzei de către altă instanță.

O eventuală soluție favorabilă la Înalta Curte ar putea duce chiar la o îndreptare a vechii soluții privind rezilierea contractelor, respectiv la constatarea de către o altă Curte de Apel că antreprenorii au reziliat în mod valabil contractele, că nu puteau și că nu aveau voie, sub sancțiunea legii penale, să construiască drumurile fără respectarea proiectului tehnic, așa cum le solicita – în scris – Consiliul Județean Suceava.

Amintim că ÎCCJ a decis strămutarea unui dosar de la Curtea de Apel Cluj după decizia definitivă, care a fost astfel anulată.

Comments

comentarii