”Escrocul Clujului” a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare

După ce prima instanță i-a dat 4 ani închisoare, Curtea de Apel Cluj i-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 8 ani de închisoare lui Vlad Mornea, proprietarul de service de telefoane, care a țepuit zeci de clujeni, încât unii au făcut afișe cu fața lui pe care au scris ”Escrocul Clujului”.

Acesta a fost trimis în judecată pengtru înșelăciune în formă continuată, după ce a fost găsit vinovat pentru 21 de acte materiale de inducere în eroare, totalizând un prejudiciu de peste 800.000 de lei.

Curtea de Apel Cluj a îschimbat încadrarea judidică și l-a condamnat definitiv la 8 ani de închisoare.  Decizia vine după contopirea pedepselor principale și aplicarea sporului obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse.

”Schimbă încadrarea juridică dată, prin actul de sesizare, faptelor săvârşite de inculpat, din infracţiunea de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 244 alin. 1 și 2 din C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.pen., în 18 infracţiuni de înşelăciune, comise în forma concursului real de infracţiuni prev. de art. 38 alin. 1 din C.pen., în perioada ianuarie 2021-18.07.2022”, se arată în decizie.

Inculpatul  a fost acuzat că a indus în eroare mai multe persoane prin prezentarea unor oportunități false de afaceri, solicitând sume mari de bani pentru achiziționarea unor telefoane mobile și alte echipamente IT la prețuri avantajoase. În realitate, inculpatul nu avea intenția de a cumpăra aceste produse, folosind banii pentru a achita datorii personale și a investi în criptomonede.

”Inculpatul nu a optat pentru procedura simplificată de recunoaştere a învinuirii, sens în care, în procesul de individualizare a pedepsei, trebuie avute în vedere limitele speciale de pedeapsă prevăzute în norma de incriminare de la art. 244 alin. 1 din C.pen., de la 6 luni la 3 ani închisoare, respectiv limitele speciale de pedeapsă prevăzute în norma de incriminare de la art. 244 alin. 2 din C.pen., de la 1 la 5 ani închisoare, cu precizarea că, în cazul infracţiunilor comise în formă continuată, ar putea fi adăugat un spor de până la 3 ani, după cum rezultă din prev. art. 36 alin. 1 din C.pen.

Prima instanţă a aplicat inculpatului o pedeapsă de 4 ani închisoare, care, desigur, nu poate fi menţinută, prin raportare la soluţia de schimbare a încadrării juridice ce va fi pronunţată, corelativ admiterii cererii de apel declarat de partea civilă …., ci se impune individualizarea pedepselor cu închisoarea ce va fi aplicată fiecăreia din cele 16 infracţiuni de înşelăciune comise de inculpat, prin raportare la gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite.

Evaluând împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, Curtea apreciază că starea de pericol adusă valorilor sociale protejate prin norma de incriminare de la art. 244 alin. 1 şi 2 din C.pen. a fost una însemnată, chiar dacă, în unele cazuri, cuantumul prejudiciului nu a fost atât de ridicat.

Modul în care a acţionat trădează o tenacitate specifică unei persoane specializate în comiterea unor infracţiuni de înşelăciune. A ştiut cum să creeze o aparenţă de seriozitate ofertei sale, să confere încredere persoanelor vătămate şi să le convingă, prin diverse metode, să-i remită sume de bani care însumează, în total, aproximativ 790.000 lei.

Motivul săvârşirii infracţiunilor nu poate fi de natură a diminua gravitatea faptelor sale, chiar dacă ar fi reale susţinerile inculpatului că ar fi intrat într-un impas financiar şi că ar fi dorit doar să se redreseze financiar, pentru ca, apoi, să-şi poată plăti datoriile. Dificultăţile financiare trebuie depăşite prin muncă, iar nu prin inducerea în eroare a altor persoane, prejudiciindu-le pentru obţinerea în mod injust de foloase patrimoniale.

Aşadar, motivul săvârşirii infracţiunii nu constituie un criteriu care să diminueze din gradul de pericol social al faptei, mai ales că nu ar fi fost vorba despre un incident izolat, cu totul excepţional în viaţa inculpatului, ci despre mai multe infracţiuni de înşelăciune, chiar mai multe decât cele 16 judecate în prezenta cauză.

Natura şi gravitatea rezultatului produs nu poate fi o circumstanţă ce ar putea atenua răspunderea penală, decât în cazul infracţiunilor care au produs, în concret, pagube mai reduse, prin raportare la cuantumul sumelor de bani efectiv reduse.

În mod cert, în condiţiile în care prejudiciul nu a fost recuperat în majoritatea dintre cazuri, iar inculpatul a avut o atitudine constantă de negare a faptei şi de refuz a asumării consecinţelor infracţiunii, nici conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal nu constituie un criteriu care să contrabalanseze gravitatea faptei.”, se arată în motivarea Curții.

Comments

comentarii