CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un fost director al Direcției de Asistența Socială Sfântu Gheorghe (jud. Covasna) a fost condamnat definitiv la 2 ani și 11 luni închisoare cu executare pentru folosirea abuzivă a funcției în scop sexual și agresiune sexuală. Este singurul caz din țară cu pedeapsă în regim de detenție pentru această infracțiune. Două dintre cele patru femei hărțuite au cerut și au obținut daune morale de câte 50.000 de lei. Acest gen de cazuri ies tot mai des la suprafață, așa cum s-a întâmplat recent cu profesorul Alfred Bulai de la SNSPA.
In esență, prin actul de sesizare, s a retinut in sarcina inculpatului ca ”in perioada ianuarie 2015 – octombrie 2017, in calitate de director al Directiei de Asistenta Sociala Sfântu Gheorghe, la diferite intervale de timp si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a pretins si a obtinut favoruri de natura sexuala (respectiv raporturi sexuale consumate) de la persoana vatamata #### #### – angajata in cadrul Directiei de Asistenta Sociala intr o pozitie ierarhic inferioara (asistent social), prevalandu se in acest scop de autoritatea ce decurgea din functia detinuta asupra victimei.
Acelasi inculpat a fost acuzat ca in cursul lunii octombrie 2018, in calitate de director al Directiei de Asistenta Sociala Sfântu Gheorghe, a pretins favoruri de natura sexuala (respectiv intretinerea de raporturi sexuale) de la persoana vatamata ####### ##### – angajata in cadrul Directiei de Asistenta Sociala Sfântu Gheorghe intr o pozitie ierarhic inferioara (inspector de specialitate), prevalandu se in acest scop de autoritatea ce decurgea din functia detinuta asupra victimei.
In continuare, s a retinut ca la data de 31.07.2018, inculpatul ##### ######, in calitate de director al Directiei de Asistenta Sociala Sfântu Gheorghe, a pretins favoruri de natura sexuala respectiv intretinerea de raporturi sexuale) de la persoana vatamata ####### ###### ##### – angajata in cadrul Cresei aflata in subordinea Directiei de Asistenta Sociala Sfântu Gheorghe intr o pozitie ierarhic inferioara (sora medicala), profitand de situatia de autoritate pe care acesta o avea asupra victimei.
S a mai retinut, prin acelasi act de sesizare, ca la data de 11.10.2018, in timp ce se afla in biroul sau din cadrul Directiei de Asistenta Sociala Sfântu Gheorghe alaturi de persoana vatamata ####### #####, a cuprins o pe aceasta cu bratele, dupa care, folosind forta fizica, a impins o intr un colt al biroului si a inceput sa o sarute, i a ridicat bluza pana in zona umerilor si a atins o in zonele intime ale corpului, respectiv pe sani, pe fese si in zona organelor genitale, pretinzandu i acesteia in repetate randuri sa intretina relatii sexuale cu el.
De asemenea, acelasi inculpat a fost acuzat ca la datele de 14.03.2018 si 09.11.2018, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a incercat sa o determine pe #### #### parte civila in prezenta cauza, prin savarsirea unor fapte cu caracter intimidant – folosirea unei persoane interpuse, interpelare directa, actiuni tipice de urmarire cu masina la locul de munca, precum si in fata sediului organelor judiciare ulterior audierii persoanei vatamate de catre organele de politie, in scopul ca aceasta sa isi retraga declaratiile (acuzatiile formulate impotriva inculpatului) intr o cauza penala (dosarul penal nr. ####/P/2018).
La termenul din 26.10.2021, dupa ce i s au adus la cunostinta dispozitiile art. 374 alin. 4 Cod procedura penala si ale art. 396 alin.10 Cod procedura penala, inculpatul a declarat ca nu solicita ca judecata sa aiba loc potrivit procedurii in cazul recunoasterii invinuirii si s a prevalat de dreptul la tacere, pozitie procesuala consemnata in procesul verbal de la fila 71 dosar instanta.”, se arată la dosar.
La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont der următoarele:
”In cazul persoanelor vatamate, activitatea infractionala savarsita asupra acestora a produs consecinte psihologice importante, suferind traume si afectiuni, iar inculpatul nu a manifestat niciun minim interes fata de consecintele faptelor sale asupra starii emotionale si psihologice a persoanelor vatamate, acesta folosind in fapt persoanele vatamate exclusiv in scopul satisfacerii nevoilor sexuale personale.
Nu in ultimul rand, s a retinut ca inculpatul a savasit si fapte cu caracter intimidant – folosirea unei persoane interpuse, interpelare directa, actiuni tipice de urmarire cu masina la locul de munca, precum si in fata sediului organelor judiciare ulterior audierii persoanei vatamate de catre organele de politie, in scopul ca aceasta sa isi retraga declaratiile (acuzatiile formulate impotriva inculpatului) intr o cauza penala.
Sub aspectul circumstantelor de ordin personal, se are in vedere varsta acestuia de 64 de ani, ca este casatorit, are un copil minor in intretinere, are studii superioare de lunga durata, situatia militara satisfacuta, nu are antecedente penale si se bucura de apreciere din partea apropiatilor, astfel cum a rezultat din raportul de evaluare a inculpatului si procesul verbal indreptare eroare materiala (filele 179 182, 188, 189 192, 193 194 vol.I dosar instanta); declaratia martorului #### ### (fila 24 vol.II dosar instanta) si a caracterizarilor (filele 20 22 vol.II dosar instanta).
Din punct de vedere al pozitiei procesuale, s a retinut ca inculpatul initial s a prevalat de dreptul la tacere, pentru ca ulterior, dupa administrarea intregului material probator in cauza, la termenul din 09.11.2022, sa dea declaratie in cauza, pozitia sa fiind consemnata in procesul verbal de la filele 25 26 vol.II dosar instanta.
Astfel in contextul prezentei cauze, in stabilirea pedepselor, instanta avand in vedere cele aratate, se va orienta spre pedeapsa inchisorii intr un cuantum situat inspre limita maxima a acesteia, cu respectarea principiului proportionalitatii intre gravitatea faptelor comise si persoana inculpatilor, apreciind ca astfel stabilite, ofera garantii in ceea ce priveste realizarea scopului preventiv educativ al pedepsei.”
În apelul împotriva sentinței de la instanța de fond, Parchetul de pe langa Judecatoria Sfântu Gheorghe a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpatulu catre maximum special prevazut de lege pentru fiecare dintre infractiunile retinute in sarcina acestuia.
In sustinere s-a aratat ca ”inculpatul a dat dovada de dispret fata de normele sociale ocrotite de lege alegand sa si satisfaca nevoile si poftele sexuale apeland la subordonatele sale, intimidandu le si profitand de autoritatea pe care acesta o avea asupra lor. De asemenea, inculpatul a dat dovada de nepasare fata de urmarile pe care faptele sale le va produce asupra partilor civile, urmarindu si doar scopurile sexuale, actionand ca un pradator sexual.
De asemenea, inculpatul nu si a asumat raspunderea faptelor sale si a urmarilor acestora negand comiterea faptelor si incercand sa scape de raspunderea penala prin determinarea partii civile #### #### sa isi retraga declaratiile date in fata organelor de urmarire sau sa nu declare nimic.
Urmarile infractiunilor savarsite de inculpat au fost grave, partile civile #### #### si ####### ##### avand grave probleme de sanatate cauzate de actiunile inculpatului, astfel cum rezulta din rapoartele de expertiza psihologica judiciara. Totodata, actiunile inculpatului au avut grave consecinte asupra vietii de familie a partilor civile si asupra raporturilor de serviciu ale acestora: partea civila #### #### a fost nevoita sa demisioneze, iar partea civila ####### ##### si a schimbat temporar locul de munca.”
Judecătorii Curții de Apel Brașov au arătat în motivare:
”Curtea retine si concluziile referatului de evaluare psiho sociala a inculpatului, care evidentiaza o serie de factori negativi care pot influenta comportamentul inculpatului, respectiv neasumarea faptelor, superficialitatea si predilectia spre aventura, capacitatea crescuta de a disimula, din care au rezultat duplicitatea comportamentului si mesajul despre sine.
De aceea, Curtea apreciaza ca atat durata pedepselor, cat si modalitatea de executare a pedepsei rezultante au fost corect individualizate, fiind proportionale cu gravitatea faptelor si cu atitudinea procesuala a inculpatului, de neasumare a responsabilitatii pentru activitatea infractionala desfasurata si de plasare constanta in postura de victima a unor presupuse demersuri vindicative ale persoanelor vatamate, ceea ce denota ca acesta nu a constientizat sau nu a dorit sa constientizeze absolut deloc caracterul ilicit si grav al conduitei sale. Pe de alta parte, Curtea apreciaza ca tratamentul sanctionator spre care s a orientat instanta de fond este suficient pentru atingerea scopului preventiv educativ urmarit prin aplicarea acestora, neimpunandu se majorarea pedepselor aplicate inculpatului, asa cum a solicitat parchetul in apel.”
În ce privește daunele morale, Curtea a precizat că sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale in persoana inculpatului:
”Prin fapta sale ilicite, savarsite cu intentie, inculpatul a produs partilor civile o trauma psihica ireversibila, concretizata in suferinta psihica iminenta la care au fost supuse acestea, punandu le intr o stare de neliniste, tinand cont si de functia pe care o ocupa, imprejurari anormale ce nu ar trebui sa existe intr o societate in care trebuie respectat dreptul subiectiv al persoanei concretizat prin libertatea psihica. (…)
Din materialul probator au rezultat cu certitudine traumele morale produse partilor civile in urma evenimentelor ce au condus la trimiterea in judecata a inculpatului. Imaginea unei persoane in ochii celorlalti are un deosebit aport in configurarea realitatilor pe care persoana le stabileste si le intretine – in mod necesar – cu alte persoane, relatii care fac parte din patrimoniul moral al persoanei. Stirbirea acestui patrimoniu moral reprezinta un prejudiciu care se inscrie in ordinea morala a realitatilor umane, creand partilor civile daune morale.”, se arată în motivare.
