fbpx
Acasă » PROCESE » Direcția de Finanțe, fentată de aproape 1 milion de lei în dosarul de insolvență al Clujana

Direcția de Finanțe, fentată de aproape 1 milion de lei în dosarul de insolvență al Clujana

Tribunalul Specializat Cluj a admis contestația Direcției de Finanțe Cluj împotriva unei măsuri a administratorului judiciar CITR SPRL în dosarul de insolvență al societății Clujana și a obligat debitoarea la plata a aprape 1 milion de lei, sumă datorată după vânzarea imobilului din Piața 1 Mai.

Soluția pronunțată de instanța Tribunalului Specializat:”Admite contestaţia formulată de creditoarea Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Cluj-Napoca în contradictoriu cu debitoarea Clujana SA, în reorganizare, având J12/18/1991 şi CUI 199206, cu sediul în Cluj-Napoca, Piaţa 1 Mai nr. 4-5, jud. Cluj, reprezentată prin administrator judiciar CITR SPRL, cu sediul profesional în Cluj- Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 48, et. 3, incinta Silver Business Center, Jud. Cluj împotriva măsurii dispuse de administrator judiciar prin raportul de activitate nr. 12 publicat în BPI nr. 2173/01.02.2019 şi, în consecinţă:

Obligă debitoarea Clujana SA la plata sumei de 985.919 lei cu titlu de creanţă curentă în favoarea creditoarei Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Cluj-Napoca.”

Sentința este executorie, dar CITR a obținut la Curtea de Apel Cluj suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul apelului declarat împotriva sentinţei menţionate.

Apelul urmează să se judece la Curtea de Apel Cluj.

Datoria invocată de Direcția de Finanțe provine din faptul că imobilul din Piața 1 Mai a fost vândut la un preț mai mare decât valoarea datoriilor Clujana

Prin cererea depusă la data de 7 februarie 2019 şi înregistrată sub dosar nr. 983/1285/2017/a4 pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, contestatoarea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca a formulat contestaţie împotriva măsurii dispuse de administratorul judiciar al debitoarei Clujana SA, potrivit raportului de activitate nr. 12 publicat în BPI nr. 2173/01.02.2019, respectiv aceea de a nu recunoaşte creanţa în cuantum de 985.919 lei, solicitată de creditorul fiscal DGRFP Cluj-Napoca.

În motivare, contestatoarea a arătat că, în fapt, prin cererea de plată nr. 3669/29.01.2019 creditorul fiscal DGRFP Cluj- Napoca a solicitat plata creanţei fiscale curente în cuantum de 985.919 lei, arătând că această sumă reprezintă accesorii (dobânzi si penalităţi de întârziere) aferente creanţei principale înscrise la masa credală calculate conform prevederilor art.103 din Legea 85/2014, raportat la împrejurarea că, în cadrul procedurii de insolvenţă a debitoarei Clujana SA a fost valorificat un bun imobil al acesteia grevat în favoarea creditorului fiscal, la o valoare mai mare decât valoarea creanţei fiscale.

Prin raportul de activitate nr.12 privind descrierea modului de îndeplinire a atribuţiilor în conformitate cu prevederile Legii 85/2014, publicat în BPI nr. 2173/01.02.2019, administratorul judiciar al debitoarei Clujana SA arată că nu recunoaşte creanţa curentă în cuantum de 985.919 lei solicitată prin cererea de plată nr. 3669/29.01.2019, arătând că cererea de plată este inadmisibilă şi neîntemeiată.

Motivarea Sentinţei Civile Nr. 286/C/2019 a Tribunalului Specializat Cluj:

În ceea ce priveşte cererea de plată a sumei de 985.919 lei cu titlu de creanţă curentă în favoarea creditoarei Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Cluj-Napoca, judecătorul sindic urmează a constata faptul că aceasta este întemeiată pentru următoarele argumente:

În fapt, în cadrul procedurii insolvenţei debitoarei SC Clujana SA aflată în etapa reorganizării la acest moment, creditorii debitoarei au hotărât în cadrul Adunării Generale a Creditorilor din data de 06.12.2018 darea în plată a imobilului debitoarei SC Clujana SA identificat ca fiind ˝teren şi construcţii˝situat în Cluj-Napoca, Piaţa 1 Mai nr. 4-5, jud. Cluj creditorului Consiliul Judeţean Cluj pentru preţul ce urmează a fi stabilit în baza raportului de evaluare imobiliară.

Cu un procent de 99.611% din voturile exprimate de creditorii cu drept de vot în cadrul şedinţei din data de 06.12.2018, Adunarea Creditorilor a luat act de prezentarea măsurii prevăzute de art. 175 alin. (3) din Legea 85/2014, cu consecinţa distribuirii bunului către Consiliul Judeţean Cluj la valoarea de piaţă stabilită prin raportul de evaluare, respectiv 22.072.808 lei. De asemenea, s-a constatat că în urma convocării tuturor creditorilor Clujana SA prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 22893/29.11.2018, în conformitate cu prevederile art. 42 din Legea 85/2014 nu a existat intenţia unui alt creditor în afara Consiliului Judeţean Cluj privind distribuirea imobilului menţionat mai sus, în condiţiile enunţate de teza a II-a a art. 175 alin. (3) din Legea 85/2014.

Raportat la hotărârile adoptate în data de 06.12.2018 de către creditorii Clujana SA, în data de 18.12.2018 a avut loc perfectarea în formă autentică a contractului prin care Consiliul Judeţean a preluat bunul situat în Cluj-Napoca, Piaţa 1 Mai, nr. 4-5 jud. Cluj, acesta achitând suma stabilită prin raportul de evaluare în cuantum de 22.072.808 lei.

Imediat după încasarea preţului, în aceeaşi zi (18.12.2018), în conformitate cu prevederile art. 175 alin. (3) administratorul judiciar a efectuat distribuiri către creditorii garantaţi înscrişi în tabelul definitiv, achitându-se creanţa acestora în integralitate. Creanţa DGRFP Cluj-Napoca înscrisă în tabelul definitiv în cuantum de 14.733.492 de lei a fost achitată prin ordinul de plată nr. 1/18.12.2018.

Ca urmare a achitării în integralitate a creanţelor garantate înscrise în tabelul definitiv, administratorul judiciar, în data de 04.01.2019, a procedat la actualizarea tabelului definitiv de creanţe, prin scoaterea din tabel a acestor sume, conform art. 49 alin. (4) din Legea 85/2014. Tabelul definitiv actualizat a fost înregistrat la dosarul cauzei în data de 07.01.2018 şi publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 101/07.01.2019.

Urmare a adresei transmise de administratorul judiciar către creditorul fiscal în data de 19.12.2018, în data de 08.01.2019 DGRFP Cluj-Napoca a transmis un răspuns prin care a precizat că a procedat la stingerea obligaţiilor curente şi apoi la stingerea obligaţiilor din tabelul definitiv, în opinia sa rămânând neachitată suma de 2.967.410 lei Astfel, debitoarea Clujana SA în data de 11.01.2019 a achitat şi obligaţiile curente ale creditorului fiscal în cuantum de 2.967.410 lei prin ordinul de plată nr. 1/11.01.2019.

La data de 29 ianuarie 2019, creditorul bugetar DGRFP Cluj-Napoca a formulat o nouă cerere de plată pentru suma de 985.919 lei reprezentând accesorii (dobânzi şi penalităţi) aferente creanţei principale garantate, având în vedere că în cadrul procedurii insolvenţei debitoarei Clujana SA a fost valorificat un bun imobil grevat în favoarea creditorului fiscal DGRFP Cluj-Napoca la o valoare mai mare decât valoarea creanţei fiscale.

Analizând temeinicia acestei cereri de plată, judecătorul sindic constată că se impune constatarea caracterului întemeiat de plată a acestei cereri.

Obiectul prezentei contestaţii – respectiv divergenţa dintre creditorul bugetar şi administratorul judiciar – se referă strict la existenţa sau inexistenţa dreptului de a mai solicita accesoriile creanţei garantate până la momentul valorificării imobilului garantat, având în vedere că imobilul proprietatea debitoarei garantat în favoarea creditorului bugetar a fost valorificat printr-o procedură specială, a dării în plată.

În acest sens, administratorul judiciar susţine faptul că măsura prevăzută de art. 175 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 nu este o măsură de valorificare a bunurilor, astfel încât prevederile art. 103 nu sunt aplicabile, iar cu titlu subsidiar, penalităţile de întârziere solicitate de DGRFP Cluj-Napoca sunt nedatorate întrucât nu există o culpă în privinţa neachitării lor.

În drept, potrivit art. 103 din Legea nr. 85/2014 ˝…în cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă cauza de preferinţă se va face la un preţ mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau în tabelul definitiv consolidat, diferenţa favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanţa sa fusese înscrisă drept creanţă chirografară, până la acoperirea creanţei principale şi a accesoriilor ce se vor calcula conform actelor din care rezultă creanţa, până la data valorificării bunului. Această prevedere se aplică şi în cazul eşuării planului de reorganizare şi vânzării bunului în procedura de faliment˝.

De asemenea, potrivit art. 175 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 ˝bunurile vor putea fi distribuite creditorilor în contul creanţelor pe care le deţin împotriva averii debitorului, în urma unei propuneri a creditorului, cu obligaţia acestuia de a achita toate sumele ce ar fi fost datorate creditorilor aflaţi pe ordinele de prioritate anterioare, precum şi celor de pe aceeaşi ordine de prioritate, potrivit art. 159 şi 161, în situaţia în care bunul ar fi fost vândut unui terţ˝.

Astfel, contrar alegaţiilor administratorului judiciar, judecătorul sindic reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 175 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, procedura dării în plată a unui bun al debitoarei în contul creanţei nu este una de excepţie de la regulile distribuirii sumelor încasate sau a ordinii de preferinţă a creanţelor, ci, dimpotrivă, legiuitorul face trimitere la aceleaşi reguli prevăzute de art. 159 şi de art. 161, similar situaţiei în care bunul ar fi fost valorificat unui terţ.

Noţiunea de valorificare a activelor este similară cu cea de vânzare a unui bun fie prin licitaţie, fie prin negociere, or, atât timp cât Adunarea Creditorilor din data de 06.12.2018 a confirmat propunerea de dare în plată a bunului imobil al debitoarei la preţul stabilit prin raportul de evaluare, o asemenea decizie echivalează cu o negociere directă, ca modalitate de valorificare a bunului.

Judecătorul sindic nu poate accepta interpretarea literală exprimată de administratorul judiciar, potrivit căreia darea în plată a bunului imobil este o măsură strict de distribuire a bunurilor, nu o măsură de valorificare a acestui bun, pentru simplul motiv că legiuitorul a înţeles a reglementa doar în cadrul dispoziţiilor art. 154-158 modalităţile de valorificare a bunurilor din averea debitoarei, nefăcând trimitere şi la dispoziţiile art. 175 alin. 3.

Dacă am urma acelaşi raţionament al administratorului judiciar, am putea spune că măsura dării în plată nu poate fi admisibilă decât în etapa închiderii procedurii debitoarei falite, art. 175 reglementând ˝închiderea procedurii în caz de reorganizare sau de faliment˝. Or, o asemenea interpretare este absurdă. Cât timp admitem că măsura dării în plată poate avea loc şi în perioada de observaţie cum s-a întâmplat în prezenta procedură de insolvenţă a debitoarei Clujana SA, nu doar în etapa reorganizării sau în cea a falimentului, atunci trebuie să acceptăm că darea în plată nu este o măsură de distribuire, cum susţine administratorul judiciar, ci este o măsură de valorificare a activelor debitoarei, cu atât mai mult cu cât raportul dintre preţul plătit de creditorul Consiliul Judeţean Cluj şi creanţa deţinută de acesta este net în favoarea diferenţei mari de preţ rămasă în contul debitoarei insolvente. Această măsură de valorificare a stat la baza elaborării planului de reorganizare al debitoarei Clujana SA şi a permis plata creanţelor garantate, deloc de neglijat.

În plus, în ipoteza dării în plată, chiar legiuitorul a făcut trimitere la regulile de plată a creanţelor prin asemănare cu ipoteza vânzării către terţ a bunului debitoarei. Or, dispoziţiile art. 159 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014 la care face trimitere art. 175 alin. 3 prevăd că fondurile obţinute din vânzarea bunurilor şi drepturilor din averea debitorului grevate de sarcini de preferinţă vor fi distribuite la pct. 3 creditorilor beneficiari ai cauzei de preferinţă, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel,inclusiv cheltuielile…˝.

Aşadar, creditorul garantat DGRFP Cluj-Napoca a primit contravaloarea creanţei garantate de 14.733.492 de lei, a creanţei curente de 2.967.410 lei, dar nu i-au fost acordate accesoriile aferente creanţei garantate de 14.733.492 de lei calculate până la momentul stingerii datoriei principale din data de 18.12.2018, cum ar fi fost îndreptăţită atât potrivit dispoziţiilor art. 103, cât şi a dispoziţiilor art. 175 alin. 3 raportate la art. 159 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014.

În privinţa culpei administratorului judiciar în calcularea şi plata penalităţilor de întârziere, judecătorul sindic constată că este o falsă apărare: legiuitorul nu reglementează un termen pentru efectuarea unei cereri de plată a accesoriilor, astfel încât nu se poate sancţiona creditorul garantat cu respingerea cererii de plată a accesoriilor cum a procedat administratorul judiciar din cu totul alte motive, iar, pe de altă parte, aplicarea legii este în sarcina tuturor participanţilor la procedura insolvenţei, cu prisosinţă a administratorului judiciar şi a judecătorului sindic.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 59 alin. 7 raportat la art. 103 din Legea nr. 85/2014, judecătorul sindic va admite contestaţia formulată de creditorul bugetar în contradictoriu cu debitoarea Clujana SA, în reorganizare, reprezentată prin administrator judiciar CITR SPRL împotriva măsurii dispuse de administrator judiciar prin raportul de activitate nr. 12 publicat în BPI nr. 2173/01.02.2019 şi, în consecinţă:  Va obliga debitoarea Clujana SA la plata sumei de 985.919 lei cu titlu de creanţă curentă în favoarea creditoarei Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Cluj-Napoca.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns