Curtea de Apel Cluj a menținut decizia de condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare pentru economista acuzată de șantaj, după ce i-a cerut 150.000 de euro unui afacerist libanez însurat cu care a avut o relație ca să nu divulge imagini indecente către parteneri, prieteni și familie.
Potrivit rechizitoriului, inculpata, care avusese anterior o relație cu persoana vătămată, a solicitat în perioada 23 octombrie – 16 noiembrie 2021 suma de 150.000 de euro sub amenințarea că, în caz contrar, va distribui imagini și videoclipuri cu conținut explicit către familia, prietenii și partenerii de afaceri ai victimei. Mesajele de amenințare au fost transmise prin e-mail și WhatsApp, utilizând conturi fictive pentru a ascunde identitatea.
În urma sesizării autorităților, anchetatorii au organizat un flagrant delict, reținând-o pe inculpată în momentul în care primea o tranșă de 20.000 de euro de la un investigator sub acoperire. În cadrul perchezițiilor, s-au descoperit probe care susțineau acuzațiile, inclusiv conversații și documente relevante.
Curtea de Apel Cluj a respins apelurile formulate atât de inculpată, cât și de partea civilă, menținând condamnarea decisă de instanța de fond. Femeia a fost găsită vinovată pentru șantaj.
”Curtea de Apel constată că instanţa de fond a reţinut o corectă stare de fapt în baza materialului probator, precum şi o legală încadrare juridică a faptei.
Astfel, sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate, cu referire la elementele obiective ale infracţiunii şi de vinovăţie, ca element subiectiv din conţinutul încriminării.
În mod întemeiat s-a reţinut ca stare de fapt că în perioada 23.10.2021-16.11.2021, prin intermediul adresei de e-mail…., dar şi prin intermediul aplicaţiei Whatsapp, folosind numărul de telefon ….., inculpata i-a solicitat părţii civile …. suma de 150.000 euro, în caz contrar urmând să facă publice, prin distribuirea lor către familia acestuia, către prietenii săi, colaboratorii săi în afaceri şi către autorităţile din Arabia Saudită şi Liban, a mai multe clipuri video şi fotografii cu conţinut sexual explicit în care era surprinsă persoana vătămată alături de alte femei şi chiar alături de soţia sa.”
Judecătorii despre amanta inculpată: ”îndrăzneală, lipsă de empatie faţă de o persoană care nu i-a fost străină”
”Curtea constată că sancţiunea aplicată inculpatei- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. 1 și 3 din Codul penal, reprezintă un tratament sancţionatoriu justificat, raportat atât la ansamblul circumstanțelor care caracterizează persoana inculpatei, la natura faptei săvârşite şi la întreg ansamblul în care aceasta a fost comisă, precum şi la consecinţele produse, fiind în măsură a corija pe viitor conduita inculpatei.
Astfel, se constată că pedeapsa aplicată de prima instanţă este orientată spre valoarea minimului special prevăzut de lege, ţinând cont şi de aspectul că inculpata a recunoscut comiterea infracţiunii şi astfel a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege, fiind justificată în raport de împrejurările şi modul de comitere a faptei, de datele care caracterizează favorabil persoana inculpatei şi de nivelul său de educaţie, de situaţia sa socială.
Ca atare, existenţa unei relaţii intime anterioare pe care a avut-o cu partea civilă şi faptul că aceasta din urmă obişnuia în mod frecvent să îi trimită fotografii care o înfăţişau în ipostaze indecente nu circumstanţiază favorabil persoana inculpatei şi nici nu denotă o periculozitate mai redusă a infracţiunii săvârşite.
Dimpotrivă, în contextul în care inculpata cunoştea partea civilă de mai mulţi ani şi chiar a avut o relaţie de concubinaj cu aceasta, conduita sa de a exercita acte de constrângere, în sensul disp. art. 207 C.pen., în scopul obţinerii unei sume foarte ridicate de bani, demonstrează îndrăzneală, lipsă de empatie faţă de o persoană care nu i-a fost străină, conduita infracţională a inculpatei apărând ca fiind una cu atât mai reprobabilă.
Se evidenţiază o totală desconsiderare a valorilor sociale ce ţin de libertatea psihică a persoanei, cu atât mai mult cu cât ameninţările inculpatei vizau inclusiv distribuirea imaginilor în care partea civilă apărea către autorităţile din Arabia Saudită şi Liban, în contextul în care inculpata cunoştea specificul societăţii din care partea civilă provine, aceasta fiind cetăţean libanez şi locuind pe teritoriul Arabiei Saudite.”, se arată în motivare.