Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Dana Gîrbovan: ”Sunt multe lucruri care nu sunt în regulă și sunt consemnate ca atare în acte publice”

Dana Gîrbovan: ”Sunt multe lucruri care nu sunt în regulă și sunt consemnate ca atare în acte publice”

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan de la Curtea de Apel Cluj a spus în legătură cu protocoalele dintre SRI și parchete că: ”Sunt multe lucruri care nu sunt în regulă și sunt consemnate ca atare în acte publice”

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a vorbit la Antena 3  despre nevoia de desecretizare a acestor protocoale: ”Cred sincer că la un moment dat aceste protocoale se vor fi desecretiza și cred că lucrurile nu pot să rămână acoperite la infinit. Din acest motiv nu am renunțat la a crede lucrul acesta, în condițiile în care noi am început demersurile pentru desecretizarea acestor protocoale încă din 2015. Am remarcat un lucru în discursul public din ultima perioadă: se mută accentul pe desecretizarea acestor protocoale, un lucru important, dar se încearcă ruperea lor de hotărârile CSAT și se spune că protocoalele nu ar avea nicio bază în hotărârile CSAT-ului date de-a lungul timpului.

Or, noi primul lucru pe care l-am cerut a fost desecretizarea acestor hotărâri ale CSAT. Pentru că dacă mergem în urmă și ne întrebăm de unde a pornit totul, aceste protocoale nu au apărut din neant. Nici SRI-ul nu s-a gândit singur să meargă la parchet și să-i întrebe: Nu vreți să facem împreună acte de urmărire penală pe domeniul corupției? Nu! A existat acea primă hotărâre CSAT din 2005, prin care corupția a fost inclusă ca amenințare la siguranța națională. Iar în răspunsul oficial pe care UNJR-ul l-a primit de la CSAT ni s-a explicat că acest lucru a fost generat de faptul că legislația era veche, că, în 1991 imediat după Revoluție, corupția nu avea această importanță, nu era văzută ca o vulnerabilitate și atunci în loc să modifice legea, s-au gândit să o modifice prin hotărâri secrete ale CSAT-ului.

Practic este vorba de o încălcare a legii în acest sens, iar Curtea Constituțională a spus-o în mod expres prin decizia privind interceptările. Deci, revenind, se dă acea hotărâre CSAT în 2005. CSAT ne spune că această concretizare a întinderii noțiunii de amenințare s-a făcut inclusiv prin crearea de echipe operative mixte – acele operative mixte de care a vorbit și domnul Băsescu în 2014, când încă era președintele CSAT, a vorbit domnul Hellvig la bilanțul DNA-ului de sute de echipe operative de succes –  pe care nu le regăsim în nicio lege publică.  Deci din 2015 am cerut CSAT-ului de cel puțin trei ori desecretizarea acestor hotărâri care au avut influență asupra actului de justiție.”, a spus judecătoarea.

”Serviciile de informații nu au niciun atribut legal pe tot ceea ce înseamnă administrarea probațiunii”

Întrebată despre informări reciproce dintre ofițeri SRI  și procurori, Gîrbovan a spus: ”În mod categoric nu are ce da magistratul raportul SRI-ului. Ba mai mult, amintesc că este o etapă nepublică cea de urmărire penală, iar nepublică înseamnă că nu are acces la ea nimeni altcineva decât părțile din dosar. Or SRI nu este parte în dosare. Trebuie bine înțeles. Dar dincolo de speculațiile pe care le avem acum, ce conțin, ce nu conțin protocoalele, sunt multe lucruri care nu sunt în regulă și sunt consemnate ca atare în acte publice.

Mă întorc tot la hotărârile CSAT-ului, pentru că este foarte importantă să se facă lumină și pe acest palier. Vă dau doar un exemplu: În raportul din 2005, se vorbea explicit nu doar despre despre colaborarea pe această linie între servicii și parchete, ci se vorbea explicit despre contribuția serviciilor de informații la sprijinirea veridicității probelor. Păi serviciile de informații nu au niciun atribut legal pe tot ceea ce înseamnă administrarea probațiunii. Dar iată că sunt confirmate astfel de acțiuni prin rapoarte oficiale ale CSAT.

Ne tot raportăm la valori europene. Acestea se sprijină în primul rând pe democrație și drepturile omului. Acestea sunt fundamentul valorilor europene pe care le clamăm tot timpul. Dacă tu accepți ca societate, ca judecător, ca om politic, ca ce doriți dvs, să se creeze o astfel de breșă și legislația cea normală într-un stat de drept să fie dublată, completată, contrazisă de o legislație subterană, de acte secrete, înseamnă noi nu facem altceva decât să lovim exact fundamentul și substanța acestor valori pe care le proclamăm tot timpul. ”

Președintele UNJR a criticat și atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii din 2015 până acum vizavi de protocoale.

”O componentă esențială a unui proces echitabil este dreptul la apărare, care presupune să și ai acces la actele cu care ești acuzat. Teoretic, acum, prin codul de procedură penală, s-a presupus că s-a rezolvat această problemă, dar iată că a venit CCR cu o decizie recentă și a subliniat exact acest lucru: că nu este admisibil nici măcar să fie la dosar astfel de acte și că judecătorul este cel care decide dacă un act este clasificat sau nu, pe baza propriei evaluări pe care o face. Este un lucru pe care CEDO îl spune de multă vreme.

Altceva mi se pare îngrijorător referitor la discuțiile despre servicii, care este rolul lor, cât de departe pot merge, cum afectează drepturile la un proces echitabil și activitatea justiției. Mă întorc la aceste valori europene. Sunt rapoarte ale Parlamentului European, rapoarte și studii de drept comparat cum sunt gestionate astfel de probleme, sunt rapoarte ale Comisiei de la Veneția și sunt preocupări legitime vizavi de cum afectează serviciile de informații justiția, dreptul la apărare și celelalte drepturi fundamentale. Și orice concesie se face pe aceste teren este dublată de dezbateri și de contrapondere. Pentru că trebuie să ai tot timpul un control și să poți verifica că serviciile nu se întind pe domenii care nu le aparțin. Or la noi a fost un non-subiect din 2015 până în ultimii ani o asemenea problemă, iar acum e tergiversată, fie bagatelizată, fie mutată pe un alt teren decât cele tehnice.

Ceea ce este și mai grav este că și CSM-ul s-a derobat cumva de la obligația ce-i revenea de a clarifica cumva încă din 2015 această problemă și am ajuns acum să avem o lipsă de încredere acută în actul de justiție, să fie puse sub semnul întrebării, poate pe nedrept, hotărâri, dosare și munca unor colegi, pentru că oamenii în mod rezonabil acum nu mai știu unde s-a depășit linia, unde nu s-a depășit, ce conțin acele protocoale secrete, dacă le-ai afectat sau nu judecata în propriul doar ș.a.m.d.

Oamenii, cei cărora li se adresează actul de justiție, pentru care există Statul să protejeze omul, nu invers, ei au dreptul fundamental de a ști ce conțin aceste protocoale, au fost sau nu legale și în ce măsură, în ce bază s-au dat și așa mai departe” a spus Dana Gîrbovan.

Întrebată dacă procedura de a colabora parchetele cu SRI este legală, Gîrbovan a răspuns: ”Avem deja o decizie a CCR care confirmă că hotărârile de acest gen date de CSAT contravin principiului legalității, mai avem aceste echipe mixte care nu-și au fundament nici în codul de procedură penală nici în altă lege și mai mult avem o interdicție expresă în legea de funcționare a SRI de a face acte de cercetare penală. Uităm ca societate de unde provenim. De ce a fost introdusă acea interdicție în legea SRI imediat după Revoluție? Pentru a nu ne mai întoarce înapoi în perioada în care aveam direcție de anchete penale la Securitate, a nu ne întoarce înapoi la momentul în care legile erau dublate de decizii secrete și în care oamenii nu aveau acces la fundamentul unui proces echitabil, așa cum ni-l dorim azi în democrație și în statu de drept”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina