Cum a fost la dezbaterea ”Justiția în presă”, organizată de CLUJUST cu ocazia împlinirii a 5 ani FOTO/VIDEO

Cu ocazia a 5 ani de Clujust.ro, avocați și magistrați cunoscuți, pe de o parte, și jurnaliști reprezentativi, pe de altă parte, s-au așezat la aceeași masă pentru a dezbate modul în care este reflectat domeniul justiției în presă, în vremuri tulburi în Justiția din România.

În cadrul dezbaterii moderate de administratorul Clujust.ro, Alin Golban, jurnaliștii si reprezentantii din Justitie au avut ocazia sa vorbească despre cum vede fiecare celălalt domeniu, cum ar trebui să interacționeze presa și sistemul judiciar, iar fiecare parte a adresat întrebări, sugestii și nemulțumiri celeilalte părți.

Scopul evenimentului ce a avut loc la Hotel Opera Plaza a fost de a contribui la o reflectare cât mai corectă și calitativă în presă a evenimentelor din justiție, care în ultima vreme sunt cele mai mediatizate.

Au participat judecătorii Roxana Dan – șefa secției civile de la Judecătoria Cluj-Napoca, Mihai Ghica – secția penală a Judecătoriei Cluj-Napoca, Cristi Danileț- secția penală Tribunalul Cluj, Valentin Chitidean – secția penală a Curții de Apel Cluj, procurorul Mirel Toader – purtător de cuvânt al Parchetului Judecătoriei Cluj-Napoca; avocații Flavia Maier – decanul Baroului Cluj, Ciprian Păun, specializat în fiscal, Marius Roman (civil) și Daniel Nițu (penal), conferențiar la Facultatea de Drept UBB Clu, ambii de la SCA Iordăchescu și Asociații, Luiza Budușan (civil, business), coordonator SCA Budușan și Asociații, Călin Iuga (civil, business) – coordonator Iuga și Asociații, Mihnea Radu (civil) – cadru didactic la Facultatea de Drept ”Dimitrie Cantemir” Cluj, Mihai Neamț (penal) – purtător de cuvânt al Baroului Cluj și Florin Mircea (penal) de la SCA Chiriță și Asociații; jurnaliștii Vasile Măgrădean – Mediafax, Liviu Alexa – ZiardeCluj.ro, Marius Avram – Agerpres, Bianca Felseghi – PressOne.ro, Liviu Man – Gazeta de Cluj, Ionel Lespuc – TVR și Mihaela Trif – NCN TV.

Precizăm că au fost invitați junaliști de la toate publicațiile din Cluj-Napoca, dar unii nu au participat din cauza unor orgollii mărunte. În cazul avocaților din domeniul penal, unii nu au mai putut onora invitația din cauza programului încărcat și neprevăzut.

Mai jos puteți citi câteva opinii interesante (în ordinea luării cuvântului) ale magistraților și avocaților cu privire la modul în care este reflectată Justiția în presă și rolul presei. Pozițiile integrale le puteți vedea în înregistrarea video a dezbaterii, de la finalul articolului, inclusiv replici date de cunoscutul jurnalist Liviu Alexa.

”Sistemul judiciar are o mare problemă: Nu are vectori de imagine suficienți”

Judecătorul Cristi Danileț: ”Părerea mea este că scrieți prea puțin despre justiție. Noi facem multe prea mult și ceea ce se reflectă în presă este doar partea mai ”juicy”, ca să zic așa, mai atractivă și în special chestiunile legate de penal, căci acesta e la ordinea zilei. Nu-i o problemă. Ce faceți faceți bine, dar faceți mai mult, dacă se poate! Mai puțin interes ar trebui să fie pentru viața privată a judecătorilor și procurorilor, mai mult pentru activitatea lor publică, până la urmă suntem plătiți din bani publici, transparența trebuie să fie mai mare și eu sper să trăiesc într-o zi când vom transmite online toate procesele din România, chiar îmi doresc lucrul acesta. Ar fi un act de responzabilizare enormă a magistratului român, mă refer aici la judecător. Pentru cititori și, desigur, pentru jurnaliști ar fi o extraordinară bază de informații. ”

Danileț a cerut o mai mare grijă la numele unor persoane, în special minori, care nu ar trebui să apară pe portalul instanțelor de judecată, și la procesele vizând viața intimă, de familie.

”Cât de mult ne influențează presa? ”Este firesc să citești presa și să afli ce părere au alții despre activitatea ta, eu simt nevoia asta. Uneori sigur că e deranjant. Este normal ca societatea să o consulți cumva, iar presa este încă un exponent al societății, deși și presa reprezintă anumite grupuri de interes. A nu se înțelege ceva negativ din asta. Dar firesc am nevoie de un feedback din societatea, pe care îl primesc prin presă. Văd mai mult presa ca un canal de comunicare, decât un artizan al propriilor interese.”, a mai spus judecătorul.

Tânăra judecătoare Roxana Dan a vorbit despre presa când scrie de procesul legislativ și presa când scrie despre cauzele pe care noi le judecăm.

”În ceea ce privește prima parte, dumneavoastră sunteți principalii noștri factori de comunicare cu mediul exterior. Prin urmare, trebuie să scrieți, trebuie să scrieți informat și cred că aici sistemul judiciar are o mare problemă: Nu are vectori de imagine suficienți, care să vină să explice ce se întâmplă, ca oamenii să înțeleagă mai bine. Sunt pefect de acord că ar trebui să fie mai mulți magistrați și avocați care să iasă și să explice de ce o anumită modificare legislativă propusă poate afecta și în ce fel. Bineînțeles că Parlamentul, respectiv Guvernul dețin în continuare puterea de a legifera. Nu-i putem opri. Dar putem să informăm publicul pentru că până la urmă dvs aveți această obligație, iar noi ca și garanți ai independenți justiției, pentru că și asta suntem, avem obligația să participăm la procesul legislativ în această manieră. (..)

În ceea ce privește cauzele despre care dvs scrieți, râdeam zilele trecute de cel mai sărac judecător de la secția penală a Judecătoriei Cluj-Napoca. Asta pentru că cineva a scris despre judecători cât sunt de săraci sau bogați. Cu siguranță, e și acesta un subiect de cancan, bun, rău, cum o fi, dvs știți mai bine dacă prinde și la cine. Dimineață citeam ceva ce doamna asistent universitar Diana Ionescu, colega mea de la catedra de procesual penal de la facultate, a spus: Mă interesează cine este judecătorul cauzei. Vreau să știu cine este judecătorul cauzei, pentru că judecătorul are și un rol social foarte important și sunt perfect de acord. Nu mă ascund niciodată cine sunt, câteodată intru în sală când sunt mai mulți participanți și spun numele meu este Roxana Dan și voi prezida acest complet de judecată, pentru ca oamenii să cunoască acest aspect. Este o chestiune firească în alte sisteme de drept, noi avem o problemă cu asta. Nu înțeleg de ce. O să-mi spune formaliștii și riguroșii că justiția trebuie făcută, iar nu văzută. Or, nu cred că e neapărat așa. Nu cred că mai trăim în acel secol. Vă spun că în justiția din Anglia, Franța, Luxembourg, tu știi cine e judecătorul, știi cine a fost înainte. Îl cunoști, mai ales ca avocat. Prin urmare, nu văd o problemă în a ne expune. Suntem cu atât mai fragili, cu cât acoperim mai mult. Asta este părerea mea.”, a spus Roxana Dan.

Aceasta dat exemple de cauze de interes, chiar și uzucapiuni: ”un imobil din centrul Clujului în care urmează să se construiască ceva interesant. Sau un imobil în care funcționează un muzeu și nu va mai fi dacă instanța va evacua. De exemplu, am dispus evacuatrea IML la Târgu Mureș, când eram judecător acolo. Bullyngul în școli, malpraxis, sunt multe cauze civile de interes”

”Felul în care scrieți trebuie să releve o anchetă documentată.”, a afirmat Roxana Dan către jurnaliști.

Judecătorul Mihai Ghica: ”Cred că justiția în presă acum este pe măsura lipsei de transparență pe care o are. Presa e foarte interesată de justiție și scrie mult de justiție, nu puțin, și pentru că justiția în momentul de față este oarecum lipsită de transparență. Nu avem vectori de imagine, nu avem mecanism clar de comunicare cu presa. Există biroul de relații cu publicul, care nu se ocupă doar de relații, fac și cauze civile, penale și apoi cândva mai se ocupă de aspecte ce țin de comunicarea publică. E normal ca presa să fie interesată de justiție, atâta timp cât nu înțelege ce se întâmplă.”

Întrebat cum se împacă transparența cu statutul magistraților, Ghica a răspuns: ”Obligația de rezervă este într-adevăr una din obligațiile noastre de bază în activitate, însă din păcate datorită unor evenimente în plan statal, cred că e înțeleasă în momentul de față greșit. Obligația de rezevă nu înseamnă să stai închis într-un turn de fildeș, nu suntem ivorieni. Noi lucrăm pentru societate, suntem magistrații societății, apărăm drepturile și libertățile oamenilor. Nu putem face asta decât dacă oamenii înțeleg despre ce este vorba și nu pot înțelege dacă noi stăm în turnul de fildeș. Cred că e locul potrivit ca Justiția să coboare un pic de acolo”

”Presa trebuie să apere independența justiției”

Judecătorul Valentin Chitidean a avut o părere puțin diferită de colegii mai tineri de la judecătorie: ”Eu cred că justiția prin natura ei este domeniul în care se poate argumenta și contraargumenta aproape orice. De exemplu, referitor la ce spunea colega din civil că s-au dus vremurile mai de demult și că acum judecătorul trebuie să fie foarte deschis și că trebuie să se afle numele judecătorului, personal, nu am nicio problemă cu acest lucru, însă se poate contraargumenta că în Franța există o poziție a judecătorilor în sensul că nu este indicat să se publice numele judecătorului din cauză că s-au dezvoltat niște soft-uri și niște aplicații care fac previzibilă o anumită soluție. Or, se știe din teoria jocurilor că dacă pentru tine este previzibilă o soluție, tu deja automat poți influența acea soluție, chiar prin reacții adverse. De aceea cred că trebuie să rămânem la nivel de principii. Justiția este un domeniu de interes public. Presa trebuie să reflecte activitatea justiției. Este specific unui stat democratic și unui stat de drept. Părerea mea este că trebuie să rămânem la principii și la reguli generale. În concret, este mult mai dificil. ”

Judecătorul de la Curtea de Apel Cluj a precizat că nu se simte confortabil într-un proces mediatizat, dar încearcă să păstreze distanța: ”Presa, dacă apără valorile democratice, trebuie să apere independența justiției, inclusiv sub aspectul imparțialității judecătorului dintr-o cauză”

Procurorul Mirel Toader: ”Trebuie găsit un echilibru între interesul presei și al cititorilor pentru un anumit subiect și, pe de altă parte, interesul organelor de urmărire penală ca ancheta să fie făcută corespunzător, să nu existe informații care să poate compromite desfășurarea anchetei. Și atunci în diverse stadii ale anchetei putem da anumite informații în funcție de planul pe care ni-l facem atunci când cercetăm o infracțiune. Într-o fază incipientă, informațiile vor fi sumare, cu titlu general tocmai pentru a nu compromite eventuale operațiuni ulterioare. După ce ancheta este finalizată, eventual s-a întocmit rechizitoriul, atunci comunicarea poate să fie aproape completă, cu respectarea dreptului la confidențialitatea datelor personale ale persoanelor implicate. (..)

Eu cred că presa trebuie să aibe și cred că are de cele mai multe ori un anumit simț, o  anumită busolă care îi indică în ce domeniu se întâmplă lucruri interesante, lucruri care suscită un anumit interes pentru opinia publică. Și atunci își îndreaptă tot interesul în zona respectivă. Dacă se scrie și se vorbește mult despre zona de justiție în zilele noastre este petru că acolo se întâmplă lucruri care sunt importante și care suscită un interes public deosebit”

Decanul Baroului Cluj, Flavia Maier, a vorbit despre rolul avocatului în documentarea articolelor: ”O bună documentare contribuie la informarea corectă a publicului, ceea ce este un deziderat de dorit pentru toată lumea. Dacă jurnalistul nu înțelege, nu are cum să transmită mai departe corect o informație. Mai cred că rolul presei în profesia noastră este important din perspectiva mediatizării profesiei per ansablu, a valorilor profesiei, pentru că din păcate la acest nivel nu ne-am prea făcut remarcați în ultima perioadă. În probleme de interes major, s-au solicitat opinii de la reprezentanți ai diverselor instituții sau autorități, mai puțin din partea conduceii noastre, care până la urmă este abilitată să ne reprezinte și să exprime un punct de vedere instituțional, cu privire la modificări legislative și orice probleme de interes major care privest justiția, avocatura.”

Avocatul Ciprian Păun nu o să spună niciodată că clientul lui e vinovat: ”Noi vindem încredere. Eu dacă vând încredere ca avocat, trebuie să vă conving că clientul meu, chiar dacă e cel mai mare evazionist, nu e un evazionist. Dacă vă zic trei cuvinte și le-ați luat de bune, foarte bine. Aici ține mult de calitatea actului jurnalistic, dacă vă manipulez sau nu. Din experiența mea, dvs când sunați aveți o idee despre ce e vorba în propoziție. Adică nu așteptați de la mine să vă luați argumentele pro și contra și după aceea într-un spiriti intern să decideți. Nu. Vreți să luați un punct de vedere. Așa-i că-i un hoț? Și noi spunem: nu sau nu vreau să comentez. Noi le dăm clienților noștri cea mai bună apărare. Dacă mă sunați, eu v-am răspuns în majoritatea cazurilor. Sigur, ne-am mai supărat, mai rău, mai bine. Dar ideea e că noi nu trebuie să ne iubim, trebuie să colaborăm.”, a precizat Păun.

Mihai Neamț: ”Avem un exces de mediatizare în zona de cancan, de pâine și circ a presei de justiție.  Într-adevăr revista de presă care analizează juridic are un tiraj mult inferior unui cancan juridic. În mod evident presa vinde, că din asta trăiește, și atunci se adaptează cerințelor din piață.  (…) Avem multe situații în care sub titulatura unui reportaj sau articol de investigație, de fapt avem un articol de opinie, un articol de presoluționare a problemei juridice aduse în spațiul public. De aceea, eu nu cred că rolul presei este de a oferi soluții finale într-o cauză. Până la urmă, procesul este public, dar probele nu sunt, ele aparțin cauzei, magistratului judecător care dă soluția. Dacă ar fi să reproșez ceva, dincolo de încântarea că ne vedem mai mult în ziare, ceea ce înseamnă că lumea e interesată de justiție, aș reproșa o prea pasională și pătimașă implicare în lucrarea de presă, în detrimentul zonei de echidistanță și de informare riguroasă”

”Faceboook a dat o voce tuturor, dar cred că obligă presa să fie mai bună”

Mihnea Radu, avocat și cadru didactor la Facultatea de Drept ”Dimitrie Cantemir” Cluj: ”Justiția este reflectată în presă foarte divers. Din păcate, în zilele noastre, sunt unele organe de presă care reprezintă unele interese. Zic din păcate pentru că nu se recunoșate acest lucru. Ar fi mai corect dacă fiecare ar recunoaște: Da, eu sunt cu X. Diversitatea e bună, însă în zilele noastre când social media permite fiecăruia să devină jurnalist, jurnaliștii adevărați trebuie să se distingă de restul lumii prin profesionalism. Mai ales în zona jurnalismului legat de justiție, cred că cei care fac jurnalism ar trebui să aibă și o pregătire juridică. Sunt mulți care își dau cu părerea fără să știe despre ce e vorba și e regretabil, pentru că oamenii de acasă au impresia că știu despre ce e vorba, că sunt formatori de opinie, mari jurnaliști. Când a spus o treabă, lumea îl crede. De aceeea, Alin Golban este un exemplu fericit, că are și studii juridice. Ar trebui ca toți jurnaliștii care scriu de justiție să aibă măcar un master în domeniul juridic, ca să înțeleagă despre ce e vorba”

Marius Roman: ”Cred că în ultimii ani am asistat la o completare a zicalei care spunea că ”tot românul se pricepe la politică și la fotbal”. Mai nou tot românul se pricepe și la justiție. Cred că a fost vorba de un efect al bulgărelui de zăpadă. Presa a răspuns nevoii de informare, dând mai multe informații. Tot mai multă lume s-a implicat în acest fenomen. Cred că toți aveți prieteni, cunoștințe care nu au nicio legătura cu justiția care sunt tot mai interesați și au opinii foarte bine consolidate, poate mai bine le apără decât un specialist în justiție. Aici intervine rolul presei, fiindcă presa consolidează acest opinii, fie că sunt de o parte sau de altă parte a eșicherului. Ceea ce trebuie avut în vedere pe viitor este ca profesioniștii, fie că sunt avocați, fie că sunt magistrați, fie că sunt magistrați profesioniști să încerce să colaboreze”

Florin Mircea spune că există mai multă informație despre justiție, dar uneori proastă, care generează diverse opinii ale oamenilor: ”Facebook a dat o voce tuturor, iar asta cred că obligă presa- acesta e cuvântul: obligă –  să fie mai bună, mai informată, mai obiectivă, să relateze faptele exact așa cum s-au întâmplat. Sigur că majoritatea articolelor sunt de opinie, nu sunt investigative, dar acesta e și rolul nostru ca oameni să purtăm discuții și să ne formăm opinii pe baza unor argumente, nu pe baza unor fapte reci, seci. Citești din mai multe locuri, asculți mai multe păreri, iar apoi îți formezi propria părere informată. ”

”Rolul presei este halucinant de important”

Daniel Nițu: ”Aș începe cu o glumă pe care o facem cu studenții. Dacă ne uităm la n reportaje de la ora 17 sau 19, discutăm de omor din culpă. Îți sună ciudat în ureche fiindcă dacă deschizi codul penal, omorul e uciderea cu intenție și atunci uciderea din culpă e total altceva. Mai ales că vedem că scrie pe burtieră jurnalist de investigație, specializat în probelem juridice. E clar că un jurnalist nu trebuie să fie la nivelul unui jurist, dar dacă te pretinzi specializat în probleme juridice, măcat un pic deschizi codul, încetul cu încetul te rodezi pe bucata respectivă. La persoanele care scriu pe juridic se vede o evoluție în timp. Știe altfel să abordeze, unde să citească, cum să prezinte problema. Cum se vede justiția în presă? Se vede tot mai rău în ultimii ani pentru că justiția este dată complet peste cap de politic. Și atunci justiția în presă nu se mai vede ca justiție, ci ca politică în justiție. ”

Luiza Budușan: ”Nu ne putem pricepe toți la toate. Fără discuție că și noi învățăm în continuu despre justiție, învățăm în continuu cum se modifică legile. Aflăm și din presă, și din sursele noastre de informare. Atunci cum poate un jurnalist să-și exprime păreri despre orice, că este administrativ, penal, comercial sau civil, când noi nu suntem siguri că acela este răspunsul? În majoritatea cazurilor, nici instanța nu este sigură că acela este răspunsul, pentru că atunci nu ar mai fi procesul, ar primi cererea, nici nu s-ar uita pe întâmpinare și ar da soluția. Dar nu poate decât în urma unei dezbateri în care ascultă ambele părți. Până la urma presa face un proces, informal, dar este un proces, nu numai de opinie, un proces în care dă sentința de multe ori înainte să o dea instanța sau o altă sentință după ce a dat-o instanța, spunându-și părerea și influențând opinia publică. O sentință morală. Acest rol este esențial în educație. Este esențial pentru că oamenii nu sunt în sală, nu vorbesc cu avocații, oamenii nu mai citesc în ziua de azi, dar citesc articolele explozive de presă. E scurt, la obiect, ți-ai luat informația cum ți-a dat-o jurnalistul. Și atunci rolul presei este halucinant de important în a prezenta o informație corect sau nu, pentru că influențează într-un mod important societatea.”

Călin Iuga: ”Eu văd justiția în presă sau presa de justiție la un nivel foarte bun. Cred că l-am mai avut odată cu marile cazuri de corupție, după ce s-a schimbat regimul cu Băsescu. Eu nu critic calitatea actului jurnalistic, pentru că într-adevăr și acesta poate fi îmbunătățit. Și calitatea actului de justiție, și a avocaților. E normal să ne dorim perfecțiune. Însă, eu cred că întotdeauna dacă s-a reformat ceva, s-a reformat din cazuri particulare. Dacă nu erau aceste cazuri particulare, în special marile cazuri de corupție, multă lume nu ar fi știut de amnistie, de ordonanțe de urgență în domeniul justiției etc. Rolul jurnalistului îl văd foarte apropiat de cel al avocatului, în care din aceste cazuri particulare poate să îmbunătățească sistemul. Când au venit marile cazuri de corupție, automat au venit foarte multe excepții de neconstituționalitate pe proceduri admise la Curtea Constituțională. Pe partea civilă-comercială avem foarte multe întrebări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. I-aș vedea împreună pe jurnalist și avocat, pentru că asigură legătura dintre public și privat. E adevărat că avocatul e parte din sistemul judiciar, jurnalistul este un martor extern, cum e numit în jurisprudența CEDO, dar în final au același rol. Singurul lucru, când avocatul vine în dezbaterea publică și aduce informații despre cazuri particulare, el este restricționat de regulile profesiei, cu secretul profesional și altele. Într-adevăr ne dorim jurnaliști specialiști pe justiție, pentru că altfel pot să expună un caz în presă”

Comments

comentarii

CCR va soluționa, miercuri, ultimele contestații privind candidaturile la alegerile prezidențiale din luna mai. Cine intră în cursa pentru Cotroceni?... Citește mai mult
Germania intenționează să o nominalizeze pe Annalena Baerbock, actualul ministru de externe, drept candidat la funcția de președinte ale Adunării Generale a ONU în sesiunea 2025-2026.... Citește mai mult
APBCT

Lasă un răspuns