CSM își revocă hotărârea prin care un candidat era respins la INM după verificarea bunei reputații

Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât, ieri, să-și revoce propria hotărâre din 11 aprilie 2024, prin care se constata neîndeplinirea condiției bunei reputații de către un candidat admis după cele două etape ale concursului de admiterte la Institutul Național al Magistraturii din perioada iulie 2023 – martie 2024.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât: ”admiterea plângerii prealabile formulate de petentul OLARIU IOAN-VLAD, revocarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 71/2024 şi dispunerea măsurilor subsecvente; (majoritate: 10 voturi pentru “admitere”, 5 voturi pentru “respingere”, 1 vot NUL)”

Contactat de Clujust pentru a ne explica cum a reușit să convingă membrii CSM, Vlad Olariu, care este avocat stagiar în Baroul Timiș, ne-a spus: ”Nu vreau să dau nicio părere.”

Hotărârea de ieri a plenului CSM urmează să fie motivată și publicată pe site.

Olariu are o sentință prin care i s-a stabilit o pedeapsă cu amânare pentru o infracțiune rutieră. Nu știm exact infracțiunea căci a fost anonimizată această informație din hotărârea publicată pe site-ul CSM.

În Hotărârea din aprilie, se arătau următoarele: ”Plenul reţine că, dincolo de situatiile enumerate de lege care generează prezumtia absolută a inexistentei bunei reputatii, în exercitarea atribuţiiior sale în materia organizării concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, din perspectiva verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, are abilitarea de a aprecia, raportat la elemente concrete materializate în acte juridice oficiale (spre exemplu hotărâri judecătoreşti definitive, ordonanţe ale procurorului etc.), dacă anumite fapte săvârşite de candidaţi sunt de natură să susţină concluzia că aceştia nu se bucură de bună reputaţie.

O interpretare contrară, în sensul că buna reputaţie se analizează strict şi formalist prin raportare exclusiv ia cazurile enumerate la art. 21 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, ar însemna că în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 rolul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ar fi unul pur formal, ceea ce nu poate fi acceptat, o astfel de ipoteză nesocotind manifest dispoziţiile art. 133 alin. (1) din Constituţia României care atribuie acestuia calitatea de garant al independenţei justiţiei.(…)

Deşi dispoziţiile art. 21 aiin. (4) din Legea nr. 303/2022 nu fac in mod explicit referire şi la necesitatea ca persoanei implicate in această procedură să nu-i fi fost aplicată o sancţiune de drept penal (precum amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea unei infracţiuni), această omisiune nu poate primi însă semnificaţia faptului că legiuitorul primar ar fi urmărit să permită numirea in magistratură a unor persoane faţă de care au fost aplicate astfel de măsuri ca urmare a săvărşirii unor infracţiuni de natură să afecteze prestigiul justiţiei.

În acest context, trebuie avut în vedere şi faptul că în conformitate cu art. 201 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 303/2022, judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în cazul amânării aplicării pedepsei sau renunţării la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum şi în cazul în care faţă de aceştia se dispune renunţarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, cu excepţia situaţiilor în care aceste soluţii s-au dispus pentru infracţiuni săvârşite din culpă pentru care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că nu afectează prestigiul justiţiei.

În aceste condiţii, apare evidentă opţiunea legiuitorului de a nu permite exercitarea funcţiilor de judecător sau procuror de către persoane care se află în vreuna dintre aceste situaţii, fapt care impune şi concluzia că, pentru conformarea la exigenţele principiului independenţei justiţiei, nu poate fi permis nici accesul în magistratură al unor astfel de persoane.

Altfel, ar însemna că imediat după momentul numirii în funcţiile de judecător sau procuror aceste persoane ar trebui eliberate din aceste funcţii, ca efect al incidenţei situaţiei prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 303/2022, fapt care ar constitui un nonsens juridic”

Comments

comentarii