Comisia de etică a UBB a refuzat să verifice cum a obținut abilitarea doctorală profesorul Mircea Bob-Bocșan

Comisia de etică a UBB Cluj a fost sesizată cu privire la modul în care a obținut abilitarea doctorală profesorul Mircea Dan Bob-Bocșan, șeful Departamentului de Drept Privat de la Facultatea de Drept, însă a răspuns că nu are competență să se pronunțe. Unul dintre cei mai vocali paznici ai integrității științifice și academice ca fost președinte al Comisiei de Științe Juridice din cadrul CNATDCU, Mircea Dan Bob-Bocșan și-ar fi obținut abilitarea doctorală (dreptul de a conduce doctorate și accesul la gradul de profesor universitar) prin indicarea unei cărți care nu a mai fost publicată și a unui punctaj ”din pix” pentru articole inexistente, potrivit sesizării fostului președinte ANAF, avocat și cadru didactic Sebastian Bodu.

Pe când era conferențiar universitar, Mircea Dan Bob-Bocșan și-a susținut în anul 2014 teza de abilitare, în domeniul Drept, la școala doctorală a Academiei Române. La data susținerii tezei de abilitare se aplicau standardele minimale aprobate prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 4691 din 26 iulie 2011, anexa 1 – științe juridice.

 

Potrivit sesizării lui Sebastian Bodu, profesorul de la UBB a eludat standardele minimale, adică cele care, indiferent de punctaj, trebuiau îndeplinite cumulativ. Mai exact, criteriul C1 și, mai ales, C4, așa cum acestea sunt indicate în tabelul de mai jos.

Criteriul minimal obligatoriu C1 cerea candidatului să fi publicat cel puțin 4 cărți, din care cel puțin 3 cărți de autor. Prin „cărți publicate” se înțelegea, conform definiției de la pct. 1.1, a doua liniuță, exclusiv cele publicate la edituri cu prestigiu internațional sau la edituri cu prestigiu recunoscut. Prima carte indicată de candidatul Mircea-Dan BOB-BOCȘAN în fișa de verificare, la indicatorul I1 – Cărți, ca fiind carte de unic autor, este Evoluția noțiunii de familie și influența acesteia asupra ordinii succesorale legale, lucrare de 220 pagini, menționată ca fiind în curs de apariție la Editura Universul Juridic, fără ISBN/CIP. Această carte nu există. Pe lângă faptul că o carte trebuia nu doar publicată efectiv, ba chiar într-un tiraj minim obligatoriu de 300 de exemplare tipărite, respectiva lucrare nu a apărut niciodată.

 

 

Faptul că lucrarea Evoluția noțiunii de familiei și influența acesteia asupra ordinii succesorale legale nu a fost niciodată publicată la editura Universul Juridic a fost confirmat printr-un răspuns al editurii.

Lucrarea publicată la Editura Monitorul Oficial în 2013 este un volum colectiv. Iar un volum colectiv ar fi fost punctat în fișa de verificare la indicatorul I5 „Capitole de carte, studii în volume colective sau în volume ale conferințelor care prezintă contribuții in extenso, publicate ca unic autor sau ca prim autor”, nu ca o carte, la indicatorul I1, cum apare în fișa lui Mircea Bob-Bocșan.

În actualul său CV, disponibil pe paginile de Internet ale UBB și CNATDCU, Mircea Dan Bob-Bocșan nu menționează inexistenta carte de unic autor indicată în fișa de verificare. De asemenea, la o interogare a site-ului ujmag.ro, de vânzare de carte juridică, această lucrare nu există ca publicație a Editurii Universul Juridic. Conform aceluiași CV, precum și a paginii sale personale de pe Universul Juridic (https://www.universuljuridic.ro/autor/bob-mircea-dan/), acesta menționează însă volumul colectiv Evoluția noțiunii de familiei și influența acesteia asupra ordinii succesorale legale, publicat la Editura Monitorul Oficial în 2013.

Contactat de Clujust, profesorul Bob-Bocșan ne-a spus inițial că respectiva carte a apărut la editura Universul Juridic sub altă denumire -”Familie și moștenire în România” și că oricum acea cartea nu avea importanță pentru abilitare, după care a spus că răspunsul a fost ”off the record” și că nu are nimic de comentat. De asemenea, Bob-Bocșan i-a spus jurnalistului Clujust că ”nu sunteți competent să mă verificați, credeți ce doriți”.

Cartea ”Familie și moștenire în România” există și este un volum cu mai mulți autori coordonat de profesorul Bob.

O a doua faptă sesizată de Sebastian Bodu apare la criteriul minimal obligatoriu C4, care cerea candidatului să fi publicat cel puțin o carte la o editură cu prestigiu internațional din străinătate sau într-o revistă cotată ISI din străinătate. ”Conform fișei de verificare, Mircea Dan Bob-Bocșan nu a indicat în tabelul privind indicatorii I1-I2 sau I5 vreo carte publicată ca autor unic, prim autor sau co-autor la o editură cu prestigiu internațional din străinătate și nici vreun articol publicat într-o revistă cotată ISI din străinătate. La indicatorul I1 – Cărți sunt menționate 4 lucrări (dintre care una, așa cum am arătat, inexistentă). La indicatorul I2 – Cărți realizate în colectiv, la care candidatul este prim autor sau a avut o contribuție de peste 50% la realizarea acesteia sunt menționate 2 lucrări. Toate cărțile menționate în fișa de verificare au fost publicate la edituri din România. Mai departe, la indicatorul I3 – Articole/Studii care prezintă contribuții in extenso, publicate ca unic autor sau prim autor în reviste cotate ISI având un scor relativ de influență s nu este menționat nimic, toate articolele enumerate fiind prinse la indicatorul I4, adică altul decât cel destinat revistelor cotate ISI.

În ciuda faptului că la indicatorii I1-I2 și I5 nu menționează vreo carte publicată la o editură cu prestigiu internațional din străinătate, iar la indicatorul I3 menționează zero articole publicate într-o revistă cotată ISI din străinătate, candidatul Mircea Dan Bob-Bocșan a menționat 4 (!) puncte la criteriul minimal C4. Este de neînțeles cum comisia de abilitare și, mai departe, comisia de specialitate din CNATDCU nu au observat în fișa de verificare neconcordanța dintre indicatorii I1-I5 și criteriul C4. Cum de au apărut „din pix” cele 4 puncte?”, arată Sebastian Bodu.

Întrebat despre cel 4 puncte de la criteriu C4, Bob-Bocșan ne-a replicat că este aberant ce susține Bodu și că aceasta face o confuzie, dar când l-am rugat să ne explice, ne-a închis telefonul în nas.

Conduita lui Bob-Bocșan a fost sesizată comisiei de etică a UBB, din moment ce a susținut examenul de abilitare în calitate de conferențiar universitar al Facultății de Drept a UBB, iar, ulterior abilitării, a utilizat atestatul pentru a obține gradul de profesor universitar, precum și pentru a se afilia școlii doctorale a respectivei unități de educație, în prezent beneficiind de aceste titluri și funcții în calitate de angajat al UBB, ba chiar pe o funcție de conducere în cadrul Facultății de Drept.

”Faptele prezentate încalcă o serie de prevederi ale Codului de etică și deontologie universitară al UBB de la data faptelor (aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 632/SEN/09.12.2013), identice cu cele din prezent, și anume: „Art. 2. Prezentul Cod se întemeiază pe următoarele principii fundamentale: libertate academică, competenţă şi profesionalism, integritate, onestitate intelectuală, colegialitate, loialitate, dreptate şi echitate, responsabilitate”.„Art. 22. Constituie încălcări ale eticii în domeniul cercetării: […] f) confecţionarea de rezultate, înlocuirea rezultatelor cu date fictive […]”. „Art. 26. Pe lângă integritate, cinste şi corectitudine, Universitatea Babeş-Bolyai promovează cu fermitate onestitatea intelectuală înţeleasă în sensul respectului pentru dreptul la proprietate intelectuală şi a drepturilor de autor, precum şi a respectului pentru evaluarea corectă a performanţelor cadrelor didactice, a studenţilor şi tuturor celorlalţi angajaţi”.

Conform art. 1 alin. (2) din același Cod de etică și deontologie universitară, acesta „are drept scop ghidarea şi reglementarea conduitei tuturor membrilor comunității universitare, în interiorul UBB şi în relaţia cu aceasta”, adică și față de faptele săvârșite în afara UBB, dar care au efect asupra UBB, precum atestatul de abilitare prezentat UBB pentru acordarea gradului de profesor universitar și a calității de conducător de doctorat.

Cu toate acestea, comisia de etică a UBB s-a sustras verificării, motivând că nu este competentă să verifice faptele sesizate, ci comisia de etică a Academiei Române, în condițiile în care Mircea Dan Bob-Bocșan nu este angajatul Academiei Române/Institutului de Cercetări Juridice, deci nu are nicio calitate (cercetător, doctorand, post-doctorand etc.) care să permită instituției să-l sancționeze.

Pe acest raționament, despre prădătorii sexuali de la SNSPA s-ar putea spune că e ok să invite studente pe terasă și, apoi, la ei acasă, câtă vreme e în afara universității. Comisia de etică a UBB a considerat că, „în măsura în care vor exista premisele retragerii abilitării, acest fapt poate avea efect și asupra operațiunilor întreprinde având la bază abilitarea de către UBB sau Ministerul Educației”. Adică ar putea să-și piardă gradul de profesor universitar și calitatea de conducător de doctorat. Acest răspuns este sfidător, deoarece o procedură de retragere a abilitării pur și simplu nu există (precum există la doctorat), iar comisia de etică a UBB cunoaște foarte bine acest lucru. Comisia de etică a UBB și-a constatat necompetența, pe care și-a declinat-o în favoarea comisiei de etică a Academiei Române, știind însă că, neputându-se retrage o abilitare, Mircea Dan Bob-Bocșan va rămâne bine-mersi cu titlul de abilitat și, mai departe, cu gradul de profesor universitar și calitatea de conducător de doctorat.”, susține Bodu.

În răspunsul formulat la aceeași sesizare, comisia de etică a Academiei Române se desesizează, arătând – cum era de așteptat – că Mircea-Dan Bob-Bocșan nu are calitatea de student doctorand sau personal de cercetare (titular sau pensionar) în cadrul vreunei școli doctorale a Academiei Române. Deci nu poate fi sancționat de Academia Română.

În calitate de președinte al comisiei de științe juridice a CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare), Mircea-Dan Bob-Bocșan a propus ca standarde de abilitare și de doctorat ”participări la conferințe științifice internaționale organizate de universități din străinătate, ale căror comunicări, susținute într-o limbă de largă circulație internațională, să fi fost publicate în reviste internaționale de prestigiu (mai puțin edituri din Republica Moldova, care nu sunt „considerate din străinătate”), în condițiile în care cele două conferințe internaționale ale sale din străinătate, menționate în fișa de verificare la Indicatorul specific I13, s-au derulat la Universitatea din Bălți, Republica Moldova.

Sebastian Bodu, care predă la catedra de drept fiscal și financiar de la Universitatea ”Titu Maiorescu” București, susține că Bob-Bocșan este protejat de conducerea UBB Cluj.

”Când apare o acuzație de fraudă intelectuală la un politician sau magistrat, rectorul UBB este primul care iese să-l înfiereze, iar dacă ține de UBB, comisia de etică se auto-sesizează instantaneu, emite raportul de constatare a fraudei în timp record, iar fraudatorul (plagiatorul) este aruncat în malaxorul opiniei publice, în oprobriul corpului didactic. A nu se înțelege că plagiatul ar trebui iertat, ci doar constat dubla măsură cu care UBB tratează faptele de încălcare a eticii științifice și academice atunci când e vorba de unul de-al lor, mai ales de propriul fin al rectorului, moment în care universitatea devine stat în stat și pune batista pe țambalul celui acuzat pe bază de probe certe.

Acuzațiile de mai sus au fost aduse în mod direct la cunoștința rectorului Daniel David, pe adresa de e-mail, cu toate probele remise și comisiei de etică. Praful și pulberea s-au ales de frumoasele texte din Codul de etică și deontologie universitară al UBB, mai sus citate. Alea sunt pentru alții, nu pentru ai noștri, pentru fini, nași, cumetri.

Dacă privim obiectiv, plagiatorul tot depune un minim efort intelectual în a citi alți autori, a selecta pasajele preluate, a le integra în lucrarea proprie, a schimba pe ici-pe colo niște cuvinte care să mascheze plagiatul. Sau un efort financiar, cumpărându-și o teză doctorală scrisă de alții. Pe când Mircea Dan Bob-Bocșan  și-a inventat peste noapte o carte de unic autor și patru articole publicate în reviste cotate ISI din străinătate și, din pix, le-a trecut în fișa de verificare cu care și-a luat abilitarea doctorală. Fără ca nimeni din comisia de abilitare sau din comisia CNATDCU de validare să observe vădita discrepanță dintre cele zero articole ISI de la standardul I3 și cele patru astfel de articole apărute la criteriul C4.”, precizează Bodu.

Acesta și-a câștigat în instanță, într-un proces cu Ministerul Educație și CNATDCU, dreptul de a conduce doctorate.

Atașată jos este fișa de verificare obținută de la Academia Română în baza unei cereri de acces la informații publice. În CV-ul său disponibil pe pagina de Internet a UBB, în mod neuzual Mircea Dan Bob-Bocșan nu indică școala doctorală unde și-a susținut abilitarea, astfel că a fost adresată câte o solicitare către toate școlile doctorale de drept din țară.

 

Comments

comentarii