fbpx

Coafeză din Cluj condamnată pentru că a amenințat și șantajat o altă femeie pe motiv că i-a transmis HPV prin bărbat

O coafeză de 29 de ani din Cluj-Napoca a fost condamnată la 1 an și 3 luni închisoare cu suspendare pentru șantaj, amenințare și hărțuire. În plus, are de plătit 3.000 de euro ca daune morale. Partea vătămată este o altă femeie pe care inculpata a amenințat-o și șantajat-o ca să-i plătească tratamentul pentru virusul HPV pe care l-a luat de la bărbatul cu care au făcut sex amândouă. Sentința a fost atacată cu apel de către partea vătămată.

Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în data de 17 ianuarie 2019, persoana vătămată F.D.L a solicitat tragerea la răspundere penală a numitei T.A.I pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj și hărțuire. Ulterior, persoana vătămată a solicitat urgentarea cercetărilor, aducând la cunoștința organelor de urmărire penală că T.A.I a continuat să-i adreseze amenințări.

În cuprinsul plângerii și declarației sal , persoana vătămată a arătat faptul că în data de 4 ianuarie 2019, printr-un mesaj primit prin poșta electronică, inculpata i-a solicitat în mod imperativ suma de 1.000 euro pentru un pretins tratament necesar contra virusului HPV, amenințând-o că în cazul în care nu-i va da suma de bani, va apela la prieteni din Anglia, care o vor căuta în vederea agresării sexuale și fizice. Inculpata i-a acordat un termen de o săptămână pentru a achita suma de bani solicitată.

La plângerea penală au fost atașate mesajele trimise prin rețelele de socializare Facebook și Instagram, lista apelurilor repetate,, mesajele e-mail. Limbajul suburban și insultător este presărat cu numeroase amenințări, cum ar fi: „am prieteni în Anglia care n-au job, deci îs ready to go”, oricând te f…în gură…you’ll see the other side of London, f… morțișorii în guriță, să vezi ce-ți fac”, „în toate modurile am să te f…”, „îmi vei plăti absolut tot tratamentul, îți promit, altfel o să fac flyere cu conversații și poze cu tine și le împart pe la angajații lu tatăto și pe la spa”, „ să vezi ce-ți fac, de mâine încep tratamentul, ai o săptămână să-l achiți, costă exact 1000 de euro”, etc”.

Plângerii i-au fost atașate și mesajele trimise de către inculpată de pe telefonul martorului A.E (fost iubit al persoanei vătămate, precum și fost și actual iubit al inculpatei), mesaje adresate tatălui persoanei vătămate. Tânăra șantajată a mai depus fotografii cu autoturismul ei avariat prin zgâriere, exact după o săptămână de la momentul solicitării de către inculpată a sumei de bani.

Persoana vătămată a mai reclamat faptul că în perioada decembrie 2018 – februarie 2019, prin mesaje și comentarii repetate efectuate de pe rețelele de socializare, prin comentarii postate pe site-ul Aqua Spa Relax (centru de terapie aparținând mamei sale), precum și prin apeluri și mesaje repetate efectuate/trimise inclusiv de la postul telefonic aparținând martorului A.E, inculpata A i-a cauzat persoanei vătămate F.D. temeri privind integritatea corporală, hărțuind-o și agresând-o cu mesaje obscene, amenințătoare.

Totodată, prin intermediul aplicației Telegram, inculpata i-a trimis persoanei vătămate următoarele mesaje de amenințare: „o să te nenorocesc, îți promit, tu ordinară așa pumni în gură-ți dau de-ți zboară HPV-ul, f…-ți gâții mătii” (29 ianuarie 2019), să vezi ce spitz în spate îți f…, îți sparg dinții, tu ordinară” (7.02.2019), „o să te distrug îți promit, am foarte multe chestii pregătite pentru tine, abia aștept să-ți văd muia” (11.02.2019).

”Martorul A.E. (iubitul inculpatei – n.red.) a declarat că, utilizând postul său telefonic, inculpata a trimis mesaje persoanei vătămate cerându-i să-i plătească suma de 1000 euro pentru acoperirea cheltuielilor privind investigațiile medicale, testul și tratamentul infecției cu virusul HPV. Martorul cunoaște că inculpata a amenințat-o pe persoana vătămată, amenințările fiind generate, în opinia martorului, de frustrarea și îngrijorarea cauzată de infectarea inculpatei cu virusul HPV (inculpata i-a reproșat persoanei vătămate că, fără a comunica martorului că este infectată cu virulul HPV, a transmis martorului virusul prin contact sexual, iar acesta, la rândul său, i-a transmis virusul inculpatei).

Martorul F.D.M a declarat că a fost apelat telefonic de către inculpată, aceasta comunicându-i că datorită fiicei sale a ajuns să fie bolnavă de HPV. Ulterior, inculpata i-a trimis nenumărate mesaje de la postul telefonic al lui A.E, mesaje prin care i-a comunicat că este sub tratament, că a dat bani pe acel tratament, că are nevoie de bani, fără a-i cere în mod explicit vreo sumă de bani. Inculpata a șantajat-o însă pe fiica lui, F.D, cerându-i suma de 1.000 de euro pentru tratament medical

Martora F.M.M – mama persoanei vătămate, a relatat circumstanțele în care fiica sa a fost amenințată și șantajată de către inculpată, precizând că inculpata a postat comentarii tendențioase pe site-ul centrului de terapie pe care-l deține – Aqua Spa Relax ”, se arată în dosar.

Cu ocazia audierii sale, inculpata T.A. a recunoscut faptul că a apelat-o în mod repetat și i-a trimis persoanei vătămate mai multe mesaje de amenințare pe e-mail și pe rețelele de socializare. Inculpata susține că era supărată, în stare de depresie deoarece se infectase cu virusul HPV cu care era infectată și persoana vătămată, virusul fiind transmis prin intermediul martorului A.E, cu care persoana vătămată avusese o relație. Inculpata a recunoscut că i-a solicitat persoanei vătămate și tatălui acesteia suma de 1.000 de euro pentru tratamentul infecției cu virusul HPV, precum și că a amenințat-o pe persoana vătămată că va suferi vătămări ale integrității corporale și că va fi bătută (inculpata neagă că ar fi amenințat-o pe persoana vătămată cu agresiuni sexuale).

Inculpata a susținut în apărare că a fost provocată, dar instanța a precizat că nu poate reține așa ceva:

”Deși prezintă relevanță sub aspectul împrejurărilor în care a fost comisă fapta, faptul că s-a ajuns la o anumită stare de lucruri din cauza persoanei vătămate, care ar fi întreținut relații intime neprotejate, deși era bolnavă de HPV, conduita persoanei vătămate nu se poate constitui într-o provocare așa cum este ea definită de textul art. 75 alin. 1 lit. a CP, respectiv săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.

Astfel, existența acestei circumstanțe atenuante depinde, pe de o parte, de existența unui act provocator din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă, iar, pe de altă parte, de existența unei puternice tulburări sau emoții determinată chiar de actul provocator, care nu se pot reține de organul judiciar pe baza unei prezumții legale, ci trebuie stabilite în mod concret, pe bază de probe, în principal prin utilizarea unor criterii subiective, însă fără absolutizarea acestora și fără a exclude total ipoteza utilizării unor criterii obiective.

Probele administrate în cauză nu au confirmat, însă această circumstanță deoarece, mai întâi, persoana vătămată nu a comis niciun fel de act provocator îndreptat împotriva inculpatei, sau altfel spus, destinat acesteia, apoi, inculpata, deși a ajuns într-o anumită stare psihică, aceasta s-a datorat bolii contactate, a costurilor cu tratamentul acesteia și efectelor pe care toate acestea le-au produs asupra ei, iar nu vreunui act provocator generat deliberat de către persoana vătămată.”, se arată în sentință.

Individualizarea pedepsei

”Raportat la pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatei instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 CP, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Cu privire la aspectele de natură personală instanța va reține că inculpata T.A.I are vârsta de 29 de ani, este cetățean român, are studii superioare, necăsătorită, este coafeză la …., din Cluj-Napoca, fără antecedente penale. În timpul urmăririi penale, inculpata a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetată, conduită pe care și-a menținut-o în cursul judecății.  (…)

Având în vedere că din probele existente la dosarul cauzei rezultă că persoana vătămată F.D, deși cunoștea că este infectată cu HPV, că relația cu martorul A.E este una temporară și de scurtă durată, a întreținut relații intime neprotejate cu acesta, conștientizând că acesta poate apoi infecta pe oricine, ceea ce s-a întâmplat, martorul infectând pe inculpata T.A, care s-a îmbolnăvit destul de grav, situație în care a fost afectată psihic, a avut nevoie de terapie, în timp ce persoana vătămată se amuza pe această temă într-o corespondență cu o prietenă, condiții în care a trecut la șantajarea persoanei vătămate în scopul de a obține banii necesari pentru investigațiile medicale și tratament, instanța consideră că raportat la infracțiunea de șantaj prev. de art. 207 alin. 1, 3 CP, există circumstanța atenuantă judiciară constând în împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului prev. de art. 75 alin. 2 lit. b CP, ca atare urmează a fi reținută, împreună cu efectele acesteia.

Ca atare, raportat la gradul de pericol social al infracțiunii comise, la întreaga conduită a inculpatei, instanța apreciază că este necesar să aplice o pedeapsă cu închisoarea orientată de la mediu spre minimul special, având în vedere limitele de pedeapsă reduse conform art. 396 alin. 10 CPP, considerente pentru care, în temeiul art. 396 alin. 1, 2, 10 CPP, art. 375 alin. 1, 2 CPP, art. 14 CPP, condamnă pe inculpata T.A, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 207 alin. 1, 3 CP, cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. b, art. 76 CP, la o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de hărțuire prev. de art. 208 alin. 2 CP, la o pedeapsă de 1 lună închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de de amenințare în formă continuată (3 acte materiale) prev. de art. 206 alin. 1 CP cu aplic. art. 35 alin. 1 CP, la o pedeapsă de 2 luni închisoare;

Apoi, în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b CP reține pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime, reprezentând 1 lună, din totalul celorlalte pedepse stabilite reprezentând 3 luni închisoare, iar în final aplică pedeapsa rezultantă 1 an și 3 luni închisoare.

Având în vedere cele anterior arătate, instanța consideră că această pedeapsă nu trebuie executată în regim de detenție, fiind suficientă suspendarea sub supraveghere a executării sale, dar nu mai puțin de atât, deoarece cuantumul permite această formă de individualizare a modalității de executare a pedepsei, inculpata nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, inculpata și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpata nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Referitor la termenul de încercare, instanța constată că potrivit art. 92 CP durata este cuprinsă între 2 și 4 ani, fără ca legiuitorul să indice criteriile în baza cărora instanța să stabilească în concret durata lui, considerente pentru care instanța apreciază că tot criteriile generale de individualizare a pedepsei vor fi aplicabile și aici, astfel că, în baza celor arătat mai sus, instanța se va opri asupra unei durate care să permită atingerea scopului suspendării pedepsei, în strânsă legătură cu gravitatea infracțiunii comise reliefată aici de împrejurările comiterii faptelor și consecințele acestora.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 91, art. 92 CP dispune suspendarea executării pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 2 ani, care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 93 alin. 1 CP dispune supunerea inculpatei T.A.I la următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b CP impune inculpatei T:A.I să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 CP dispune ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatei T.A.I să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la Asociația Filantropică Medical Creștină Christiana sau Primăria mun. Cluj-Napoca.

Nu în ultimul rând, în temeiul art. 404 alin. 2 CPP va atrage atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere ca urmare a încălcării prevederilor art. 96 CP.”, se arată în motivarea sentinței.

Latura civilă

”În cursul urmăririi penale persoana vătămată F.D arătat că se constituie parte civilă în cauză împotriva inculpatei cu suma de 5.000 euro, reprezentând daune morale pentru suferințele de natură psihică și emoțională, iar cuantumul daunelor materiale îl va preciza ulterior , iar în cursul judecăți persoana vătămată a făcut precizări prin care a reiterat aceste pretenții civile, adăugând obligarea la plata onorariului avocațial.

Potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (5) CPP, repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile. Astfel, conform prevederilor art. 1349 C.civ., pentru a putea fi angajată răspunderea delictuală este necesar să fie întrunite următoarele condiții: existența faptei ilicite, existența prejudiciului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, respectiv vinovăția celui care l-a cauzat. Conform art. 1381 alin. (1) și (2) C. civ. orice prejudiciu dă dreptul la reparație, acesta născându-se din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.

Cu privire la condițiile răspunderii civile delictuale, instanța constată că acestea sunt întrunite.

Apoi, cu referire la daunele morale instanța arată că acestea sunt strâns legate de nivelul trăirilor psihice, iar întinderea lor nu poate fi determinată decât prin aprecierea judecătorului, motiv pentru care în teoria și practica judiciară (a se vedea, Versavia Brutaru, Daunele morale în procesul penal, http://www.rsdr.ro/; Mitru Carmina, Aspecte privind repararea daunelor morale în jurisprudența instanțelor naționale și jurisprudența C.E.D.O., http://drept.ucv.ro/) s-a arătat că acestea sunt dificil de stabilit, din cauza lipsei unei cuantificări. Din această cauză s-a încercat chiar elaborarea unui ghid, ca instrument de lucru în cuantificarea daunelor morale și pentru a înlătura diferențele mari din cadrul practicii judiciare între cazuri similare aflate pe rolul instanțelor din țară ori al aceleiași instanțe (Sorin Greceanu și Mihai Necrelescu, Ghid pentru soluționarea daunelor morale, http://www.fpvs.ro/).

De asemenea, în privința daunelor morale Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit , pentru stabilirea acestora trebuie să se aibă în vedere o serie criterii cum ar fi lezarea sentimentelor, anxietatea, incertitudinea, lipsa de scuze etc., apoi că între despăgubirile acordate și prejudiciu trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate și că cuantumul daunelor morale nu trebuie să constituie o pedeapsă pentru cel ce a comis fapta, ci să fie o sumă care să compenseze prejudiciul moral și care să fie stabilită și în funcție de posibilitățile materiale (puterea de cumpărare) ale celui chemat să despăgubească. Totodată, Curtea în cauza Ernestina Zullo c. Italia (http://www.nardone-legale.it) a menționat câteva criterii de stabilire a daunelor morale, care au la bază anumite repere determinabile cum ar fi stabilirea unui cuantum ca punct de plecare, ca bază de calcul, care duce spre o sumă finală, prin adăugare sau scădere în funcție de cauzele ce au determinat producerea daunelor, respectiv cele ce au determinat o amplificare sau o diminuare a acestora, amintindu-se aici chiar conduita pre care a avut-o cel ce pretinde despăgubirile în raport cu prejudicierea sa.

Totodată, din susținerile persoanei vătămate și relatările martorului N.AF rezultă, că urmare faptelor comise de către inculpata T:A asupra persoanei vătămate F.D, aceasta din urmă a suferit moral, astfel, a devenit anxioasă, a slăbit, a avut examene nepromovate, era stresată, tremura, îi era teamă pentru siguranța sa și a familiei sale, fiind nevoită să participe la ședințe de terapie, că efectele adverse continuă și acum, că persoana vătămată a devenit retrasă și distrasă.

Pe de altă parte, instanța nu poate să nu rețină, așa cum a arătat și mai sus că în parte sau sub o anumită formă a contribuit la declanșarea acestei stări de lucruri din moment ce, deși cunoștea că este infectată cu HPV, că relația cu fostul partener al inculpatei este una temporară și de scurtă durată, a întreținut relații intime neprotejate cu acesta, conștientizând că acesta poate apoi infecta pe oricine, ceea ce s-a întâmplat, martorul infectând pe inculpata, care s-a îmbolnăvit destul de grav, situație în care a fost afectată psihic, iar atitudinea persoanei vătămate era una de indiferentă, ceea ce a marcat-o, condiții în care a trecut la comiterea infracțiunilor asupra persoanei vătămate.

Ca atare, prin raportare la cele ce preced, instanța arată că prejudiciul nepatrimonial produs părții civile este neîndoielnic și efectiv, numai că suma pretinsă de către partea civilă nu este una justă în integralitatea ei, urmând a fi diminuată prin raportare la rolul avut de către aceasta la generarea evenimentelor ce fac obiectul acestui dosar penal.

Deoarece persoana vătămată a arătat că prejudiciul cauzat prin infracțiunile comise în dauna sa are în exclusivitate caracter moral, văzând dispozițiile art. 1532 cu referire la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească prejudiciul, instanța consideră că nu sunt îndeplinite condițiile legale prev. de art. 1489 C.civ. pentru a acorda dobânzi legale, iar art. 1523 alin. 2 lit. e C.civ., aferent materiei executării silite, nu este aplicabil aici. Prin urmare instanța nu va da curs cererii persoanei vătămate de a acorda dobânzi legale pentru plata daunelor morale.

Pe cale de consecință, instanța judecând în echitate, în temeiul art. 397 alin. 1 CPP rap. la art. 19 alin. 1, art. 25 alin. 1 CPP, combinat cu art. 1357 și urm. C.Civ. admite în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă F.D și obligă pe inculpata T.A să plătească acesteia suma de 3.000 Euro, cu titlu de daune morale, fără dobânzi legale.”

Comments

comentarii

La Cluj-Napoca a avut loc un fenomen atmosferic interesant - inversiunea termică. Astfel, am putut să vedem cum aerul rece coboară mai aproape de pământ.... Citește mai mult
Piața Avram Iancu se „îmbracă” în haine de sărbătoare. Pregătirile pentru 1 Decembrie, Ziua Națională a României, sunt în toi.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!