fbpx

Clujean condamnat la 7 ani și 8 luni pentru racolarea și șantajarea unei minore. Daune morale de 150.000 lei

Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv, în 9 octombrie, pe un bărbat la 7 ani și 8 luni închisoare pentru racolarea unei minore în scopuri sexuale și șantajarea acesteia. De asemenea, judecătorii l-au obligat pe inculpat la plata către victimă a 150.000 de lei ca daune morale pentru suferința îndurată.

Instanța a reţinut că ”în cursul lunii decembrie 2022, persoana vătămată, în vârstă de 14 ani la acel moment, a fost abordată de către inculpat prin intermediul aplicației Snapchat. Acesta nu și-a declinat identitatea reală și i-a spus că se numește .., că are 19 ani și este din Cluj, iar în urma conversațiilor purtate a convins-o pe minoră să îi trimită fotografii în care era fără articole de îmbrăcăminte.

După aproximativ o lună, perioadă în care cei doi au mai conversat, iar persoana vătămată i-a mai trimis fotografii în care apărea dezbrăcată, inculpatul a început să o amenințe că va posta în mediul online fotografiile deja obținute dacă minora se va opri din trimiterea unor astfel de materiale.

În perioada următoare, persoana vătămată a continuat să fie constrânsă sub amenințarea publicării fotografiilor deja obținute de către inculpat, care i-a solicitat și înregistrări video în care se masturba și efectua diverse acte de penetrare vaginală, minora conformându-se acestor cereri.

Începând cu luna martie 2023, inculpatul a început să urmărească și obținerea unor foloase patrimoniale, astfel că i-a cerut persoanei vătămate să îi trimită diverse sume de bani, exercitând presiuni psihice asupra acesteia prin amenințarea repetată cu publicarea materialelor compromițătoare, a căror cantitate continua să crească. În situația în care se afla, aceasta a considerat că nu are de ales și a dat curs solicitărilor inculpatului, transferând, în repetate rânduri, sume de bani în două conturi bancare care i-au fost indicate, respectiv RO28BTRLRONCRT0C…. și RO48BREL000#####, valoarea totală a depozitelor fiind de 5.838 lei.

În cursul lunii septembrie 2023, inculpatul s-a deplasat personal în municipiul Gherla, unde minora …. este elevă, pentru a-i fi remisă suma de 7.000 lei, pe care aceasta reușise să o strângă. Doar atunci persoana vătămată l-a văzut pentru prima dată pe inculpat, care i-a trimis o fotografie prin intermediul aplicației WhatsApp, pentru a fi recunoscut. Cei doi s-au întâlnit pe o stradă din apropierea Liceului …..”, unde persoana vătămată i-a înmânat inculpatului banii, iar acesta i-a cerut să continue să strângă și alte sume.

În perioada următoare, presiunile inculpatului în vederea obținerii de bani și materiale pornografice cu persoana vătămată au continuat, minora arătând că, în repetate rânduri, i s-a propus să meargă la domiciliul acestuia pentru a întreține raporturi sexuale, însă a șters de pe telefon atât conversațiile purtate, cât și fotografiile și înregistrările video trimise, pentru ca părinții săi să nu afle ce a făcut.

În data de 04.12.2023, inculpatul a contactat-o pe minoră prin intermediul aplicației WhatsApp, fiind revoltat de faptul că nu a reușit să comunice cu aceasta timp de patru zile. Existența unei relații de subordonare din perspectiva inculpatului, care consideră că persoana vătămată este la discreția sa, este evidentă din modul în care i se adresează: “Eu ți am scris pe whats (…) Și M ai blocat…. Te vând și nu mă mai complic (…) 4 zile de batjocura? Vi la Cluj!!!”.

În continuare, pentru că minora încearcă să îl liniștească părând dornică să îi facă pe plac, inculpatul își manifestă intențiile de natură sexuală cu aceasta: “Vreau să te dau la doi odată (…) Să te penetreze doi (…) Cum altfel? Trebuie să faci și asta!”. Pentru a-l descuraja, persoana vătămată a condus discuția spre latura patrimonială, spunându-i că are disponibilă suma de 3.000 lei, pe care i-ar putea da. Inculpatul i-a cerut inițial să îi trimită prin intermediul unui terminal SelfPay, spunându-i că îi va arăta cum să procedeze, dar, pentru că minora s-a arătat reticentă, s-au înțeles că aceasta se va deplasa pentru a-i înmâna personal. (…)

Deoarece mama persoanei vătămate a constatat lipsa banilor și a aflat despre șantajul comis împotriva fiicei sale de către inculpat, a sesizat fapta organelor de urmărire penală, astfel încât remiterea celor 3.000 de lei către inculpat s-a făcut cu știința acestora, după marcarea în prealabil a bancnotelor cu o substanță fluorescentă, cu textul “Șantaj”. Inculpatul a fost prins imediat după înmânarea lor, de către persoana vătămată, în municipiul Cluj-Napoca, pe str. ..

Ulterior, deoarece s-a apreciat că în locuința inculpatului s-ar putea găsi conversațiile purtate cu persoana vătămată în perioada de interes, fotografiile și înregistrările video pe care ea i le-a trimis acestuia, precum și sumele de bani plătite în urma șantajului sau date cu privire la primirea acestora și locul în care se află, s-a efectuat percheziția domiciliară a imobilului, cu încuviințarea prealabilă a judecătorului de drepturi și libertăți.

Cu ocazia percheziției domiciliare au fost găsite și ridicate din locuința inculpatului numeroase sisteme informatice și suporturi de stocare a datelor informatice, cu privire la care, cu încuviințarea judecătorului de drepturi și libertăți de la Judecătoria Gherla, s-a efectuat percheziția informatică pentru identificarea mijloacelor de probă sus-menționate, de către specialiști din cadrul IPJ Cluj – Serviciul Criminalistic.

Datele obținute au fost stocate pe harddisk-ul extern marca Seagate, cu seria NABPJDWZ, capacitate 2 TB, constatându-se că de interes în cauză au cele aflate pe laptopul marca Lenovo , pe harddisk-ul extern marca Orico, și pe telefonul marca Iphone folosit de către inculpat.

În urma verificării datelor extrase de pe laptopul marca Lenovo, s-a constatat că printre cele 15.189 fotografii existente se află numeroase fotografii cu persoana vătămată nudă sau foarte sumar îmbrăcată, inclusiv unele în care își atinge zonele intime, respectiv sânii și organul genital. Din cauza numărului mare de fișiere tip fotografie existente și a lipsei unei structuri a datelor, nu a fost efectuată inventarierea tuturor celor în care apare minora …. Pe același suport informatic au fost identificate şi alte fotografii în care apar diverse persoane de sex feminin a căror vârstă nu a putut fi stabilită, nude, cu organele genitale vizibile, unele fotografii fiind în mod evident capturi de ecran din aplicaţia SnapChat. Toate aceste fotografii fuseseră șterse de pe laptop, însă au fost recuperate cu ocazia percheziţiei informatice efectuate.

În urma verificării datelor extrase de pe harddisk-ul extern marca Orico, s-a constatat că nu mai puțin de 1.363 fișiere video, aflate în folder-ul intitulat sugestiv Snap\####-14, o înfățișează pe persoana vătămată, nud sau sumar îmbrăcată, în timp ce își atinge zonele intime, respectiv sânii și organul genital, se masturbează ori efectuează acte de penetrare vaginală cu diferite obiecte. Relevantă pentru conduita infracțională a inculpatului este și data ultimei modificări a acestor fișiere, din care rezultă că înregistrările video au fost obținute constant, metodic, pe o perioadă îndelungată de timp în cursul anului 2023, după cum urmează: ianuarie – 78, februarie – 145, martie – 243, aprilie – 278, mai – 153, iunie – 49, iulie – 106, august – 121, septembrie – 145, octombrie – 33, noiembrie – 12. De asemenea, în același folder au fost identificate o multitudine de fotografii ale minorei în aceleași ipostaze.”, se arată la dosar.

Inculpatul nota într-o agendă sumele de bani pe care le primea.

”Se remarcă faptul că sumele notate de către inculpat în agendă în dreptul numelui persoanei vătămate au corespondent în sumele transferate către conturile bancare menționate mai sus, după cum reiese din extrasele de cont ale numitei….

Cu privire la comportamentul deviant al inculpatului nu este de neglijat faptul că pe telefonul marca Iphone folosit de către acesta, deși nu au fost identificate date care să aibă legătură cu persoana vătămată, s-a constatat existența a numeroase conversaţii cu persoane de sex feminin. Cu ocazia examinării acestora, au fost identificate 125 de conversaţii în care numitul Salontai Dorin Petrică aborda aceste persoane întrebându-le ce vârstă au, iar atunci când constata că era vorba despre niște minore continua discuţiile, cerându-le de cele mai multe ori fotografii cu caracter intim. #### din cauza caracterului offline al percheziţiei informatice nu s-a putut vizualiza conţinutul fișierelor care i-au fost trimise, s-a constatat că în repetate rânduri a primit genul acesta de fotografii, aspect care reiese din comentariile sugestive cu care inculpatul răspundea: ,,##### sâni, super drăguţă….ce m-aş juca cu ei”, ,,superb piept..mai vreau”, ,,voiam un snap de la dus”, ,,mama ce piept, nu-l mai ţine închis, dă-i drumul!”…”, se arată în decizie.

În declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor pentru care este cercetat, astfel cum au fost reţinute, încercând să le justifice într-un mod neverosimil, prin susținerea faptului că tot ce s-a întâmplat a avut loc la inițiativa persoanei vătămate, care i-a trimis toate fotografiile, înregistrările video și banii din proprie inițiativă, tot ea fiind cea care a vrut să-l întâlnească și care a manifestat un interes de natură sexuală în ceea ce-l privește.

”Starea de pericol creată pentru libertatea psihică a persoanei vătămate a fost una ridicată, având în vedere că inculpatul deţinea fotografii şi înregistrări compromiţătoare, aşa cum rezultă din percheziţia informatică realizată asupra mediilor de stocare ridicate în urma percheziţiei domiciliare. Starea psihică a persoanei vătămate a fost puternic afectată, având în vedere că nu dorea ca detalii din viaţa sa intimă să fie dezvăluite părinţilor, altor cunoştinţe şi cu atât mai puţin publicului larg, acceptând în schimb să achite periodic diferite sume de bani.

Lipsa de scrupule a inculpatului este dovedită prin însemnările minuţioase efectuate în agenda personală, ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare, în care erau consemnate diferite sume de bani cu titlu de „amendă” ca urmare a neîndeplinirii de către minoră a solicitărilor sale de a-i trimite noi imagini sau de a se deplasa la Cluj-Napoca, inclusiv reducerea amenzii ca urmare a aniversării Zilei copilului („fata scutită până în 10 iunie, cadou de ziua ei” – 01.06.2023, fila 152 dosarul de urmărire penală) sau a zilei de naştere („… -15 ani – Am iertat-o de 1500, şi trebuie doar 4.000” – 17.08.2023, fila 167 dosarul de urmărire penală).”, se arată în motivarea deciziei de condamnare.

”Gravitatea faptelor şi periculozitatea inculpatului sunt cu atât mai mari cu cât Salontai Dorin Petrică nu a manifestat niciun fel de remuşcări faţă de conduita adoptată, nici faţă de drama minorei, iar cinismul lui rezultă din clamarea ca element pozitiv de circumstanţiere a faptului că are în întreţinere un minor în vârstă de 10 ani, dar şi din transferarea responsabilităţii către părinţii minorei prin invocarea unei insuficiente supravegheri. Drept pentru care instanţa de control apreciază, în consens cu magistratul din cadrul judecătoriei, că recunoaşterea infracţiunilor şi urmarea procedurii abreviate a fost una pur formală, doar pentru a beneficia de o reducere a pedepselor.”, arată judecătorii.

Magistrații Curții de Apel au majorat cuantumul daunelor morale față de instanța de fond.

”La stabilirea daunelor morale trebuie să se aibă în vedere, pe de o parte, dreptul părţii civile de a primi o compensaţie materială faţă de prejudiciul moral suferit, iar, pe de altă parte, această compensaţie materială să nu ducă la o îmbogăţire fără justă cauză.

După cum s-a statuat şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (hotărârea pronunţată la data de 13.07.1995, în cauza Tolstoy Miloslavsky contra Regatului Unit, paragraful nr. 42), pentru stabilirea daunelor morale trebuie să se aibă în vedere o serie de criterii cum ar fi lezarea sentimentelor, anxietatea, incertitudinea, absenţa scuzelor, reafirmarea adevărului problemelor reclamate, respectiv că între despăgubirile acordate şi prejudiciu trebuie să existe un raport rezonabil de proporţionalitate. Victima este în postura de a evalua, prin prisma tuturor datelor cunoscute, cuantumul daunelor care ar putea atenua și alina suferința îndurată, însă un atare cuantum trebuie raportat la toate datele concrete de care instanța de judecată dispune: intensitatea suferințelor, durata și evoluția lor în timp, importanța și posibilitatea concretă de realizare a procesului de interiorizare de către victimă, posibilitatea de reluare a ciclului normal sau cât mai apropiat de normal a vieții, trăsăturile particulare de personalitate ale victimei, activitățile și regimul vieții avute de acestea anterior evenimentului, legăturile de familie efectiv dezvoltate, vârsta, activitățile și evenimentele la care aceasta participa, etc.

Ca urmare a necesității aplicării unei analize concrete a tuturor elementelor de care dispune, instanța nu poate oferi victimei o veritabilă repunere în situația anterioară, pierderile suportate fiind ireversibile și ireparabile în acest mod, însă poate oferi o compensare patrimonială, aptă a asigura acesteia satisfacții de ordin moral apropiate de valoarea pierdută. Scopul acordării despăgubirilor morale este reprezentat de compensarea suferinţei psihice a persoanei vătămate, urmare a afectării stării sufleteşti de bine, a afectării calităţii vieţii. Având în vedere caracterul neeconomic al acestui tip de prejudiciu, determinarea despăgubirilor cuvenite persoanei prejudiciate trebuie să urmărească doar efectul compensatoriu şi nu o înlocuire a valorii nepatrimoniale lezate, dat fiind faptul că dreptul la viaţă, la libertatea sexuală şi sănătate sunt inestimabile şi incontestabile, lezarea acestor drepturi dând naştere unui alt drept – acela de a fi acoperit prejudiciul de agrement, cel estetic, cel afectiv, după caz.

Plecând de la principiile şi criteriile de mai sus, este de observat că prima instanţă a apreciat că valoarea totală a despăgubirii pentru daune morale este justificată la nivelul sumei de 140.000 lei în raport de suferinţele cauzate părţii civile prin comportamentul inculpatului. Din probele administrate rezultă fără echivoc că…. a fost victima abuzului psihic şi emoţional din partea inculpatului, acesta provocându-i răni adânci care au determinat apariţia anxietăţii, a sentimentului de umilire, degradare şi confuzie în relaţia cu celelalte persoane, stări care au culminat cu tulburări de adaptare, nevoia unui tratament şi consiliere psihologică de specialitate.

În ceea ce priveşte înscrisurile medicale depuse de partea civilă în apel, curtea constată că ele relevă o anumită problemă de sănătate a părţii civile, însă între aceste afecţiuni şi acţiunile minorei realizate ca urmare a infracţiunii de şantaj nu este stabilită o legătură de cauzalitate, situaţie în care nu vor fi valorificate din punct de vedere patrimonial la momentul soluţionării acţiunii civile.

În ceea ce priveşte cuantumul stabilit de prima instanţă cu titlu de daune morale pentru partea civilă, instanţa de control constată că suferinţele părţii civile s-au repercutat în mod neîndoielnic asupra drepturilor privitoare la libertatea şi integritatea sexuală şi psihică, atingerea acestor drepturi realizându-se la un nivel care justifică pretenţii cu titlu de daune morale într-un cuantum de 150.000 lei. Astfel, acţiunile inculpatului au generat minorei o frică intensă pentru integritatea fizică a membrilor familiei, stresul resimţit fiind manifestat prin insomnii şi generând incapacitatea de a găsi soluţii de eliberare, dar şi o ruşine profundă faţă de membrii comunităţii.”, se arată în motivare.

Comments

comentarii

Elevii s-au întors luni, 4 noiembrie, la şcoală. Următoarea vacanţă va fi cea pentru sărbătorile de iarnă.... Citește mai mult

Lasă un răspuns