Clujean condamnat la 1 an și 4 luni închisoare cu executare pentru că a agresat sexual un minor venit la colindat

Un bărbat de 35 de ani din Cluj-Napoca a fost condamnat definitiv de judecătorii Curții de Apel la 1 an şi 4 luni închisoare cu executare în regim de detenție pentru că a sărutat pe gură cu forța și a mângâiat pe corp un minor de 12 ani care i-a bătut la ușă pentru a-l colinda cu Plugușorul 1 ianuarie 2017. Inculpatul a fost obligat să plătească 3.000 lei daune morale și i s-a interzis să se apropie de victimă și de locuința acesteia timp de 5 ani.

Potrivit datelor de la dosar, ”la data de 01.01.2017, în jurul orei 15:30, în timp ce persoana vătămată minoră C. – în vârstă de 12 ani – se afla la colindat, pe str.. din Cluj-Napoca, aceasta a pătruns în curtea imobilului nr. 10 situat pe ___ care a fost invitată de către inculpatul Feier Marius Adrian să intre  pentru a colinda, iar ulterior, în timp ce se aflau în locuinţă, inculpatul a exercitat acte de natură sexuală asupra minorului, şi anume: l-a îmbrăţişat, l-a sărutat pe obraz, l-a ridicat în braţe şi l-a aşezat pe patul din încăpere după care inculpatul, la rândul său, s-a aşezat în pat, deasupra minorului, stând în genunchi, iar apoi l-a sărutat în zona gurii şi l-a mângâiat în zona corpului.

Astfel, din declaraţiile persoanei vătămate minore C. rezultă faptul că la data de 01.01.2017, în jurul orei 15:00 se afla pe str…._. Cluj-Napoca, împreună cu martorul minor A.K.S, cei doi colindând pe ___context în care minorii au ajuns în curtea imobilului nr. 10 de pe Str…..a bătut la uşa uneia dintre locuinţele situate în curte, deschizându-le un tânăr – identificat ulterior ca fiind inculpatul Feier Marius Adrian, în vârstă de 30 ani la data săvârşirii faptei – care l-a invitat înăuntru doar pe minorul C, martorul A.K rămânând afară, în curte. Potrivit versiunii de desfăşurare a evenimentelor înfăţişată de persoana vătămată C, după ce a pătruns în locuinţa inculpatului, a cântat ,,Pluguşorul’’ iar apoi inculpatul s-a apropiat de el, l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat pe obraz, ulterior ridicându-l în braţe şi aşezându-l pe patul din cameră. Mai mult, minorul C a învederat că inculpatul, la rândul său, s-a aşezat în pat, deasupra minorului, stând în genunchi şi apoi s-a aplecat asupra lui, l-a sărutat pe obraz, l-a prins cu ambele mâini de fund după care l-a sărutat insistent şi în zona gurii, minorul subliniind că autorul ,,şi-a folosit şi limba pe care a încercat să o introducă în gura mea’’. Nu în ultimul rând, persoana vătămată a mai arătat că a opus rezistenţă acţiunilor inculpatului reuşind în final să scape din prinsoarea exercitată de către acesta şi să fugă afară din locuinţă. De asemenea, este de amintit că, astfel cum rezultă din susţinerile persoanei vătămate, pe tot parcursul desfăşurării acestor evenimente, aceasta a încercat un puternic sentiment de frică generat de conduita inculpatului.

De altfel, împrejurarea că persoana vătămată a ieşit extrem de speriată din locuinţa inculpatului, plângând chiar, este confirmată de depoziţiile martorilor A.K.S  şi R.M. În concret, din declaraţiile martorului A.K.S, care se afla împreună cu persoana vătămată la colindat, reiese faptul că persoana vătămată a intrat singură în locuinţa inculpatului pentru a colinda iar după aprx. 5 minute a ieşit din acel loc plângând, relatându-i că inculpatul a aruncat-o pe un pat şi a sărutat-o. Totodată, conform susţinerilor matorului R.M, care la data desfăşurării activităţii infracţionale se afla întâmplător pe str. D, minorul C i-a cerut ajutorul explicându-i că un bărbat necunoscut l-a chemat în locuinţă unde l-a trântit pe un pat şi a încercat să îl sărute, martorul observând că persoana vătămată plângea (f.20) şi încercând să o ajute fără a avea însă succes întrucât, deşi a bătut la uşa locuinţei inculpatului, acesta nu a răspuns astfel că atât persoana vătămată, cât şi martorii au plecat de la faţa locului în momentul respectiv, anunţând ulterior organele de poliţie.

Deosebit de relevant este faptul că persoana vătămată a reţinut în detaliu semnalmentele autorului faptei astfel că la data de 17.02.2017 l-a recunoscut din grup de pe planşă fotografică, fără niciun dubiu, pe inculpatul Feier Marius Adrian ca fiind autorul activităţii infracţionale (astfel cum rezultă din procesul-verbal de recunoaştere din grup de pe planşă fotografică şi planşa fotografică aferentă

În plus, în cauză s-a realizat evaluarea psihologică a minorului de către psihologi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, concluziile raportului psihologic fiind în sensul că starea emoţională a minorului legată de activitatea infracţională care a avut loc la data de 01.01.2017 a fost şi este încă alterată. Astfel, s-a statuat că în contextul rememorării abuzului suferit, minorul manifestă distres emoţional concretizat prin comportament afectiv de plâns, evitarea contactului vizual, acesta experimentând o trăire emoţională de tristeţe. De asemenea, minorul încearcă stări de teamă în urma acestui eveniment, de exemplu, atunci când observă pe stradă persoane care seamănă cu agresorul, adoptă reacţii comportamentale de fugă, concluzionându-se, în urma procesului de evaluare psihologică clinică, că în cazul minorului sunt prezente elemente din tulburarea de stres post-traumatic şi recomandându-se includerea acestuia în cadrul unui program de consiliere psihologică. Se observă aşadar că evaluarea psihologică confirmă veridicitatea afirmaţiilor persoanei vătămate C, stabilindu-se că aceasta prezintă toate simptomele specifice unei victime a activităţii infracţionale de agresiune sexuală. Luând în considerare acest aspect, se poate concluziona fără urmă de dubiu că varianta de desfăşurare a evenimentelor, prezentată de către persoana vătămată, minoră în vârstă de 12 ani la data săvârşirii faptei, este credibilă şi corespunde adevărului.

Pe de altă parte, inculpatul Feier Marius Adrian nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii, dar nici nu a reuşit să ofere vreo justificare plauzibilă pentru acuzaţiile persoanei vătămate. În esenţă, inculpatul a învederat că la data de 01.01.2017, în timp ce se afla în locuinţa sa, la uşa apartamentului şi-au făcut apariţia doi copii pentru a colinda însă nu i-a chemat pe niciunul dintre ei în locuinţă şi nici nu a exercitat acte de natură sexuală asupra vreunuia dintre cei doi minori.”

Magistrații Curții de Apel Cluj au notat în motivare: ”Curtea reţine că în faza de urmărire penală, inculpatul nu a recunoscut faptele, a inventat un alibi neidentificabil, a refuzat testul poligraf, iar ulterior, în faţa instanţei de fond a recunoscut faptele pentru a uza de procedura simplificată. La ultimul cuvânt pe care inculpatul l-a avut în faţa instanţei de control judiciar, a solicitat să se rezolve lucrurile, el dorind să plătească prejudicial şi să-şi vadă de treabă.

Raportat la aceste aspecte, la modalitatea de comitere a faptei, la natura şi gravitatea rezultatului produs şi a consecinţelor infracţiunii (conform raportului psihologic al persoanei vătămate: sunt prezente elemente din tulburarea de stres post-traumatică şi este recomandată beneficierea unui program de consiliere – f.16, dos.u.p) Curtea consideră că pentru conştientizarea de către inculpat a gravităţii faptei sale, precum şi pentru a respecta rolul educativ al pedepsei, instanţa de fond, în mod corect a stabilit detenţia, ca modalitate de executare a pedepsei. Pe fondul provocărilor psihice şi intelectuale inculpatul a dezvoltat un comportament periculos, însă beneficiază de suficiente resurse interioare pentru a-şi corecta comportamentul, după conştientizarea gravităţii faptei.”

Comments

comentarii