Acasă » OPINII-ANALIZĂ » Cinci forme de răspundere a magistratului în momentul de față

Cinci forme de răspundere a magistratului în momentul de față

Sunt cinci forme de răspundere a magistratului în momentul de față, răspundere pe care niciuna din celelalte puteri n-o au”, a explicat judecătorul Cristi Danileț într-un interviu recent acordat Vice.com.

”Sunt cinci forme de răspundere a magistratului în momentul de față, răspundere pe care niciuna din celelalte puteri n-o au. În primul rând, este vorba de răspunderea penală: pentru orice infracțiune a noastră, noi răspundem și nu cred că ați văzut vreodată ca CSM-ul să respingă vreo solicitare de la Parchet pentru începerea urmăririi, pentru arestare, pentru percheziție. Noi nu punem bariere anchetelor.

În al doilea rând, este răspunderea disciplinară. Vă vorbeam mai devreme de abaterile noastre: sunt de la litera A până la litera T. Închipuiți-vă un întreg alfabet, noroc că nu e prea lung alfabetul nostru. Au găsit legiuitorii tot felul de fapte care intră pe acele articole, orice conduită a mea, inclusiv cuvintele pe care le-am zis aici pot fi băgate într-un articol și începută o anchetă disciplinară împotriva mea, chiar dacă sunt în afara exercitării profesiei.

În al treilea rând avem o răspundere deontologică: orice altă faptă care n-ar putea fi încadrată în răspunderea disciplinară dacă doar aduce atingere la modul general imaginii justiției, aș putea fi anchetat pentru că am încălcat codul deontologic.

De exemplu, merg la mare, fac nudism și apar pe prima pagină a ziarelor. Nu am încălcat o dispoziție de serviciu, nu-i abatere disciplinară, dar dacă se învârte pe două posturi TV care se ocupă cu cancanuri d-astea, nu s-ar spune în niciun caz „Danileț îmbunătățește imaginea justiției române”, s-ar spun „ce rușine îi”, și așa mai departe.

În al patrulea rând, dacă aș fi șef, aș putea fi revocat din funcția de conducere pentru management prost. Și a cincea formă, cea mai discutată în spațiul public, este răspunderea materială. Și anume: „dom’le, să răspundă magistratul cu bani pentru ceva”. Pentru o greșeală. Acuma, vreau să fie clar pentru toată lumea – în momentul în care este nemulțumită de o decizie a procurorului, o poate contesta la procurorul ierarhic superior și apoi la instanță. Dacă o persoană este nemulțumită de decizia unui judecător, o poate contesta la instanța superioară.

În anumite situații extrem de limitative, se poate duce la CEDO, unde să se stabilească că în cursul judecății din România s-a încălcat unul dintre drepturile prevăzute la Convenție. Nu că hotărârea a fost greșită. Deci să înțeleagă oamenii că pentru o hotărâre greșită nu te duci la CEDO, acolo te duci doar dacă s-a invocat încălcarea unora dintre drepturi: judecătorul nu era independent, nu era imparțial, nu ți-a dat dreptul la apărare, procesul a durat prea mult și așa mai departe. Deci pentru chestiuni de procedură, nu pentru chestiuni de fond. Niciodată CEDO nu ar spune „judecătorul X a dat o hotărâre proastă în România și noi vă spunem că e proastă”, a spus magistratul Cristi Danileț.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!