Ce pedepse au primit doi dealeri care vindeau marijuana chiar și în biserică în Sibiu

Doi dealeri cunoscuți cu poreclele „Cazi” și „Mening”, care au vândut de sute de ori cannabis (marijuana), chiar și la o biserică dintr-un cartier bun din Sibiu, au primit pedepse cu suspendare și muncă în folosul comunității.

Primul inculpat a fost condamnat la 3 ani cu suspendare pe un termen de supraveghere de 4 ani, iar celălalt 2 ani și 4 luni cu suspendare pe un termen de 3 ani. Primul are de muncit în folosul comunității 80 de zile, iar al doilea 70. Cei doi au stat atât în arest preventiv, cât și în arest la domiciliu, ultima măsură încetând odată cu pronunțarea sentinței. Aceasta poate fi atacată cu apel.

Clienții îi contactau pe Snapchat și WhatsApp și le plăteau pe Revolut. ”Martora …. a afirmat următoarele: „(…) Am cumpărat doar „iarbă” de la …., în total de cinci ori, aspect pe care îl pot confirma  cu tranzacțiile Revolut pe care încă le mai am în telefon și anume faptul că am cumpărat droguri de 5 ori de la acesta respectiv în data de 23.09.2022 de 150 lei, în data de 05.04.2023 de 180 lei, în data de 22.05.2023 de 60 lei, în data de 20.08.2023 de 60 lei și în data de 21.09.2023 de 100 lei,  cu mențiunea că toate aceste  tranzacții reprezintă cumpărări de droguri de la …. Când doream să consum, îi scriam pe Snapchat, și dacă îmi răspundea ne întâlneam unde zicea el, în … pe care o luam de la … era ambalată în staniol, iar prețul pe care îl plăteam era de 60 de lei pentru un gram, dar știu ca mi-am luat și cu 50 de lei gramul.”., se arată la dosar.

Alt martor a povestit: ”Când doream să cumpăr „marijuana” îi scriam pe WhatsApp, ne întâlneam în general la magazinul LIDL, de pe strada … și în cartierul Valea Aurie, de câteva ori. Drogurile pe care le cumpăram erau ambalate în staniol și știu că sursa de droguri a lui …#. Când consumam „marijuana” aveam stări de relaxare.”.

Iar alt consumator a spus că s-a întâlnit cu dealerul la biserică: ”Recunosc faptul că am cumpărat „marijuana” de la acest băiat pe nume …, de două ori, în vara anului 2023. Prima dată am cumpărat cu suma de 250 sau 300 lei, nu îmi mai amintesc, cu ocazia ieșirii la clubul Liquid, când mi-a dat cinci grame. Acesta era afară, în fața clubului, petrecerea de la club era pe terminate și m-a abordat direct, spunând că „are ceva dacă vreau să mă distrez”. Mi-am dat seama că trebuie să fie vorba despre droguri și am cumpărat de la el, cum am relatat, făcând și schimb de numere de telefon. A doua oară am cumpărat de 300 de lei, tot cinci grame de „marijuana”, la interval de câteva zile și m-am întâlnit cu el la biserica din cartierul Valea Aurie, în zona unde locuiesc. Drogurile erau ambalate în folie de staniol și mie îmi produceau un efect de relaxare. În afară de cele două situații în care am cumpărat droguri de la această persoană, eu nu am mai avut alte întâlniri cu el, doar mesaje pentru stabilirea întâlnirilor.”.

Instanța: ”regretul inculpaţilor faţă de urmările faptelor este sincer”

”La evaluarea gravităţii infracţiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, săvârşită de inculpatul …, instanţa are în vedere că majoritatea actelor de executare (800 de acte materiale) reţinute în sarcina acestuia prin rechizitoriu rezultă din declaraţia martorului …(ce constituie mijloc de probă în cauză), care a declarat în faza de urmărire penală că este consumator de droguri de 11 ani (în special de marijuana şi mai recent de cristal) şi că: „(…) Cel mai des am cumpărat, doar cannabis, de la numitul .., în decursul ultimilor 5 ani, de foarte multe ori de fapt, astfel încât nu pot să aproximez în mod exact de câte ori, dar pot aprecia cam de 200 ori/an, cred ## un număr total de 800 ori.”, fapt care generează îndoieli cu privire la realitatea susţinerilor martorului.

Într-adevăr, inculpaţii au recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina lor, însă această atitudine procesuală nu poate împiedica instanţa să aprecieze probele în cadrul operaţiunii juridice de individualizare a pedepsei, de a cărei acurateţe depinde în mod direct reuşita procesului de îndreptare şi recuperare a condamnaţilor, întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozității infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpaţilor în raport cu care se stabileşte pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

De asemenea, instanţa are în vedere faptul că cei mai vulnerabili şi predispuşi la consumul de  droguri sunt tinerii şi adolescenţii, iar orice persoană lipsită de un cadru familial stabil, cu un grad redus de educaţie şi naivitate specifică unor persoane foarte tinere poate fi racolată de traficanţi şi transformată în scurt timp în consumator dependent, societatea fiind cea asupra căreia se răsfrânge în final rezultatul acţiunilor structurilor criminale.

Fiinţa umană nu este numai beneficiarul dezvoltării societăţii, ci mai ales principalul factor de progres. Omul trebuie să se dezvolte fizic şi intelectual sănătos, să trăiască într-un mediu cât mai puţin poluat, să dispună de condiţiile materiale necesare asigurării traiului, să beneficieze de un sistem educaţional corespunzător, să i se asigure asistenţă medicală de specialitate performantă şi să i se ofere condiţii de securitate maximă pentru el şi familia sa.

Aceste deziderate sunt însă anulate sau afectate, într-o măsură mai mare sau mai mică, de către acţiunea traficanţilor de droguri care intervin întotdeauna negativ asupra vieţii, libertăţii şi evoluţiei spirituale şi/sau fizice a unor persoane foarte tinere.

Totodată, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţa are în vedere că politica penală, privită sub aspectul acțiunii de combatere a infracţionalităţii, îşi poate atinge obiectivul, anume de reducerea treptată a fenomenului infracțional, dacă pedeapsa concretă îşi îndeplineşte, prin constrângerea pe care o presupune, funcțiile de intimidare și educare. Astfel, scopul sancțiunii penale, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, va putea fi atins.

Orice pedeapsă își poate îndeplini în mod eficient aceste funcții, influențând conduita celui condamnat, doar dacă este adecvată și adaptată cazului concret. Aceasta înseamnă că, la stabilirea genului, duratei și modului de executare, trebuie să se țină seama de un ansamblu de date, împrejurări și situații specifice, care, în cazul supus judecății, caracterizează conținutul concret al infracțiunilor, condițiile în care aceste fapte au fost săvârșite și persoana inculpaţilor. Simultan, o pedeapsă este aptă a-și îndeplini funcțiile și realiza scopul numai dacă, atât în faza judecății, cât și în faza executării, este individualizată corespunzător.

Astfel, individualizarea pedepsei trebuie să dea expresie, în alegerea sancțiunii și în determinarea concretă a acesteia, tuturor orientărilor politicii penale.

În mod special, pedeapsa concretă trebuie să fie o expresie echilibrată a constrângerii și reeducării, trebuie să fie umană și să nu înjosească demnitatea celui condamnat, ceea ce nu exclude fermitatea și intransigența.

Instanța consideră că pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei, atât gravității faptelor și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana inculpaţilor, cât și aptitudinii acestora de a se îndrepta sub influența pedepsei.” (…)

”Instanța constată că prima condiție legată de durata pedepsei este îndeplinită, pedeapsa închisorii rezultantă aplicată inculpatului … fiind de 3 ani, iar cea aplicată inculpatului … de 2 ani şi 4 luni.

În ceea ce privește cea de-a doua condiție, instanța constată, de asemenea, că este îndeplinită, întrucât, potrivit fișelor de cazier judiciar ale inculpaţilor, aceştia nu au mai fost condamnaţi anterior.

Totodată, este îndeplinită și condiția referitoare la existența acordului inculpaţilor de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, așa cum rezultă din cuprinsul declarațiilor acestora date în faţa instanţei de judecată în şedinţa publică din data de 10.07.2024.

În legătură cu ultima cerință, având în vedere circumstanțele personale ale inculpaţilor, posibilitatea efectivă de reintegrare socială, lipsa antecedentelor penale, conduita inculpaţilor avută anterior faptelor, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnaţii …. nu vor mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei acestora pentru o perioadă determinată. Totodată, instanța are în vedere și conduita inculpaţilor după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal [constând în recunoaşterea faptelor şi regretarea acestora în faţa instanţei de judecată].

Instanţa are convingerea că regretul inculpaţilor faţă de urmările faptelor este sincer, hotărârea acestora de a se reabilita social fiind de natură a le diminua răspunderea penală.

Chiar dacă atitudinea procesuală corectă a inculpaţilor, manifestată în faţa judecătorului de cameră preliminară şi a instanţei, nu constituie circumstanţă atenuantă judiciară, acest aspect constituie un criteriu important de apreciere în dozarea pedepsei între limitele prevăzute de lege, precum şi în ceea ce priveşte individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa având convingerea, raportat la toate împrejurările speţei, că mediul penitenciar nu va avea efect pozitiv asupra scopului pedepselor aplicate celor doi inculpaţi.

Pedepsele aplicate inculpaţilor …, în limitele arătate mai sus, cu suspendarea executării sub supraveghere, pot îndeplini funcţiile de constrângere şi de reeducare a acestora şi să realizeze scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, corespunzând gravităţii infracţiunilor şi nevoilor de îndreptare ale inculpaţilor.”

Comments

comentarii