Edificarea construcțiilor fără autorizație de construire poate fi sancționată în termen de 3 ani de la data terminării în fapt a construcției, iar edificarea fără respectarea autorizației de construire, în termen de 3 ani de la data împlinirii termenului menționat în autorizația de construire pentru finalizarea construcției. Titlul problemei de drept: -prevederile art. 26 alin.(1) lit.a), rap. la art.31, coroborate cu cele ale art. 37 alin.(5) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii se pot interpreta în sensul că pentru contravenţiile constând în executarea totală, fără autorizaţie de construire, a unei construcţii ce cuprinde toate elementele structurale necesare …
Citește mai multUNIFICARE PRACTICĂ
Omisiunea organului de cercetare penală de a anunța avocatul despre efectuarea unui act de urmărire penală atrage cel mult nulitatea relativă
Existența cererii de încunoștiințare a avocatului cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală poate fi ignorată cât timp efectuarea actelor de urmărire penală în lipsa încunoștiințării avocatului poate reprezenta cel mult un motiv de nulitate relativă. În practica judiciară s-a pus problema consecințelor pe care le poate avea efectuarea unor acte de urmărire penală fără încunoștiințarea apărătorului suspectului sau inculpatului cu privire la efectuarea acestora, deși avocatul a formulat cerere în acest sens. (problemă ridicată CA Brașov) Într-o opinie, s-a apreciat că este vorba despre o încălcare a dreptului la apărare al suspectului sau inculpatului de natură a atrage …
Citește mai multÎn ce măsură pot solicita procurorii date generate sau prelucrate de Facebook sau alte rețele de socializare
O reţea de socializare nu este furnizor de reţele publice sau furnizor de servicii de comunicații destinate publicului, ca urmare nu sunt aplicabile dispozițiile art. 138 alin. (1) lit. j) CPP. Totuși, procurorul, prin ordonanță, poate dispune conservarea datelor informatice, iar ulterior, cu autorizarea judecătorului, să solicite transmiterea datelor conservate. De asemenea, în practică, organele de urmărire penală au solicitat anumite date prin cereri adresate direct Facebook. S-a pus problema, în practica judiciară, în ce măsură se pot solicita, în temeiul art. 152 alin. (1)–(3), cu referire la art. 138 alin. (1) lit. j) C.p.p. (livrarea supravegheată – n.red), date …
Citește mai multLocalizarea telefonului unei persoane când acesta nu este folosit, în baza art.138 alin.(1) lit. d) CPP
Localizarea telefonului unei persoane când acesta nu este folosit se face în baza autorizării de către judecător a măsurii localizării sau urmăririi prin mijloace tehnice, adică prin atașarea unei balize. S-a pus problema în practica judiciară dacă pentru localizarea telefonului unei persoane pe perioada cât acesta este deschis, dar nu este folosit efectiv, este necesară autorizarea de către judecător a măsurii prevăzute de art. 138 alin. (1) lit. d) C.p.p. (problmă ridicată de Judecătoria Iași) Într-o primă opinie s-a arătat că o cerere astfel motivată în drept nu se poate admite, localizarea telefonului mobil făcându-se pe baza listingului convorbirilor telefonice, …
Citește mai multReținerea agravantei prevăzute la art. 77 lit.a) din Codul penal pentru infracțiunile scop ale grupului infracțional organizatat
Compatibilitatea reținerii circumstanței agravante de săvârșire a faptei de trei sau mai multe persoane împreună (art.77 lit.a) Cod penal) cu infracțiunile scop ale grupului infracțional organizat. Posibilitatea reţinerii circumstanţei agravante prevăzute de art. 77 lit. a) C.pen. în cazul infracţiunii ce intră în scopul grupului infracţional organizat (DIICOT). Autorul întrebării nu a precizat care sunt opiniile diferite identificate în practica judiciară. În opinia noastră (I.N.M.-n.red.), definiția grupului infracțional organizat cuprinsă în art. 367 alin. 6 C.pen., care prevede condiția numărului de cel puțin trei persoane ca membre ale grupului, exclude incidența agravantei doar în cazul infracțiunii caracterizată de pluralitatea constituită, …
Citește mai multAplicarea principiul ne bis in idem faptelor susceptibile de a atrage atât răspunderea contravențională, cât şi răspunderea penală
Principiul ne bis in idem stabilește că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de două ori pentru aceeași infracțiune. Acest drept fundamental este recunoscut atât prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (carta), cât și prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), fiind prevăzut și de art. 6 din Codul de procedură penală: ,,Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică”. Dacă principiul ne bis …
Citește mai multPrejudiciul în cazul infracțiunilor de ,,tăiere de arbori ”și de ,,furt de arbori” se calculează diferit
Modalitatea de calcul al prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunilor de tăiere, respectiv de furt de arbori (problemă ridicată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova) S-a pus problema, în practica judiciară, dacă modul de calcul al prejudiciului în cazul infracțiunii de furt de arbori, faptă prevăzută de art. 109 din Legea nr. 46/2008 este similar cu modul de calcul în cazul infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, faptă prevăzută de art. 107 din Legea nr. 46/2008. Problema a fost discutată în cadrul Întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel organizată …
Citește mai multSulta stabilită printr-o hotărâre de partaj poate fi executată silit în termen de 10 ani
Dreptul de a obține executarea silită a sumelor datorate cu titlu de sultă (banii pe jumătate din bunul ce rămâne la un soț) se prescrie în termen de 10 ani datorită caracterului real al cererii de partaj. Titlul problemei de drept: Durata termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită a sultei stabilite printr-o hotărâre de partaj. Acte normative incidente: art. 676 alin. (2), art. 680 alin. (1) C.civ., art. 706 alin. (1), art. 995 alin. (4) C. proc. civ. Opinia Institutului Național al Magistraturii: În conformitate cu art. 676 alin. (2) C. civ.: „Dacă bunul este indivizibil …
Citește mai multCompetența DGA, limitată strict la cercetarea faptelor privind pe angajați ai M.A.I.
Procurorii nu pot delega lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) să efectueze acte de cercetare penală în cauze ce nu privesc angajați ai M.A.I. Competența de a efectua urmărirea penală. Atribuțiile Direcției Generale Anticorupție. Dacă ofițerii D.G.A. pot efectua, prin delegare, acte de urmărire penală în cauze care nu privesc angajați ai M.A.I. (problema ridicata de D.N.A.) Într-o opinie, competența Direcției este limitată la urmărirea penală în cauzele privind angajați ai M.A.I. Autorul întrebării indică, pentru această orientare, încheierea din data de 27.11.2019 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.4253/30/2019/a1; în esență, argumentele instanței sunt în sensul …
Citește mai multÎnregistrarea pe ascuns a angajatorului, probă în litigiile de muncă în mod excepțional
Salariatul poate, în mod excepțional, să folosească ca probă în litigiul de muncă, înregistrarea efectuată fără acordul angajatorului. Posibilitatea încuviințării într-un litigiu de muncă a unui mijloc de probă ce conține o înregistrare audio Titlul problemei de drept: Posibilitatea încuviinţării într-un litigiu de muncă a unui mijloc material de probă (disc, bandă, etc.), ce conţine o înregistrare audio efectuată de salariat la locul de muncă, fără acordului persoanei a cărei voce a făcut obiectul înregistrării. Prezentarea problemei juridice: În cadrul unui litigiu de muncă, în care reclamantul a invocat refuzul angajatorului de a-l reintegra în muncă, s-a pus problema admisibilităţii …
Citește mai mult
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.