Baroul Cluj, sub această denumire, funcționează din 5 iulie 1919, se arată în cartea ”Istoria Baroului Cluj”, scrisă de avocatul Mirel Ionescu și istoricul Greta-Monica Miron. 1919 este cunoscut clujenilor ca anul înființării clubului sportiv Universitatea Cluj. Alegerea primului decan al Baroului a fost contestată.
Avocatul Mirel Ionescu, coautor al cărții ”Istoria Baroului Cluj”, a amintit astăzi că tocmai s-au împlinit 96 de ani de când Baroul Cluj funcționează sub această titulatură. Înainte a existat, din 1875, Camera avocaților din Cluj, despre care puteți citi AICI. Luna trecută, Baroul Vâlcea a sărbătorit ”150 de ani de avocatură în România”, dar avocatul clujean Mirel Ionescu, membru în Consiliul UNBR, spune că le-a atras atenția că România nu este doar partea de sud a țării.
”După unirea Transilvaniei cu România, Consiliul Dirigent s-a implicat activ în ceea ce privește organizarea corpului avocațial. In acest sens a fost emis decretul XV de modificare a legii XXXIV din anul 1874, astfel incit barourile să poată fi reorganizate cu asigurarea continuității lor. Baroul Cluj a fost primul reorganizat în baza acestui decret. Evenimentul a avut loc la data de 5 iulie 1919 in sala festivă a Casei Județene , sub conducerea de președintelui de tribunal dr. Laurențiu Nistor în calitate de Comisar trimis de Consiliul Dirigent de la Sibiu. Au fost alesi ca și președinte dr. Amos Frâncu , vicepreședinte Parthenie Barbu și secretar dr. Dionisie Pop. Iată deci că la data de 5 iulie 2015 Baroul Cluj implinește venerabila vîrstă de 96 de ani sub titulatura de barou (anterior, avocații clujeni, de la inființarea in 1875, fiind organizați sub titulatura de Camera Avocaților ). La Mulți ani Baroul Cluj!”, a scris avocatul Mirel Ionescu, astăzi, pe Facebook.
Disensiuni și acuzații de incompatibilitate încă de la început
Cartea ”Istoria Baroului Cluj”, publicată în 2012, arată că încă de la reorganizarea sub titulatura de Baroul Cluj, instituția s-a confruntat cu lupte interne pentru putere.
”Alegerea conducerii baroului a dat naștere, încă din primii ani de după unire, la tensiuni între grupurile de influență conturate în jurul unor personalități puternice, influente, cu vechime în barou, precum Aurel Isac și Amos Frâncu. Astfel, alegerea în 1919 a primului decan al baroului reorganizat, Amos Frâncu, a fost contestată de Ioan Giurgiu, un apropiat al lui Aurel Isac, pe motiv că au fost aleși în comitet patru funcționari de stat care nu practicau avocatura și care și-au părăsit postul de funcționari abia la un an de la alegeri. Acest lucru a făcut ca, în opinia lui, baroul să intre ”încă de la naștere chiar, în zona incompatibilității” și de aceea a semnalat situația Resortului Justiției din Consiliul Dirigent, lui Aurel Lazăr, care însă a recunoscut baroul (influențat, potrivit lui Ioan Giurgiu, de cumnatul său, membru al Baroului Cluj, Liviu Ghilezan, apropiat al lui Amos Frâncu). Oricum, mai vechiul rival al lui Amos Frâncu, Aurel Isac, i-a urmat la decanatul baroului până în 1923, când, în urma apariției Legii de organizare a Corpului de avocați, s-au organizat noi alegeri.”, se arată în carte.
