Avocații care au salvat farmaciile de la plata a milioane de euro către Stat

Printr-o lege publicată recent, farmaciile au fost exonerate de la plata unor sume uriașe către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), considerate prejudicii de Curtea de Conturi. În spatele legii stă o echipă de avocați din Cluj și un avocat din București, care au reprezentat sute de farmacii și au conceput proiectul ce a luat în final forma actului legislativ adoptat.

La data de 18 noiembrie 2022, s-a publicat în Monitorul Oficial al României Legea 308/2022 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. 

Legea a exonerat farmaciile de la plata unor sume exorbitante apreciate ca fiind prejudicii aduse bugetului FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate), ca urmare a controalelor dispuse în baza Deciziei Curții de Conturi a României nr. 8/2016.

”Se aprobă exonerarea de la plată a sumelor decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru medicamentele eliberate începând cu luna ianuarie a anului 2015, reprezentând diferenţa dintre preţul de referinţă valabil la data eliberării medicamentelor şi preţul de vânzare cu amănuntul recalculat, care ar fi rezultat din aplicarea de către farmacii a cotelor de adaos comercial prevăzute de Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, cu modificările şi completările ulterioare, la preţul de achiziţie sau la un preţ de achiziţie care se diminuează cu reducerile comerciale, potrivit dispoziţiilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a accesoriilor aferente, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi a României a unor economii astfel estimate la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi încadrate ca prejudiciu.”, se arată în noua lege.

Clujust vă arată cum s-a ajuns la această lege. În cursul acestui an, la solicitarea a peste 700 de entități farmaceutice din întreaga țară, echipa Blaj Law din Cluj-Napoca în colaborare cu avocatul Alexandru Nicolae din cadrul Baroului București au depus eforturi pentru a neutraliza efectele dezastruoase asupra  sistemului farmaceutic și, indirect, a celui medical, prefigurate de punerea în aplicare a Deciziei Curții de Conturi a României nr. 8/2016.

Pentru a înțelege contextul apariției legii, am stat de vorbă cu avocații Bogdan Blaj, Andaluna Bogdan și Alexandru Nicolae.

Clujust: Explicați-ne ce a dispus Curtea de Conturi a României prin Decizia nr. 8/2016 și care au fost implicațiile relevante pentru farmaciile din România? 

Avocații: La nivelul anului 2016, în urma controlului efectuat de către Curtea de Conturi la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost emisă Decizia Curții de Conturi nr. 8/2016 prin care s-a dispus, între altele, recalcularea de către fiecare casă județeană de asigurări de sănătate a prețurilor cu amănuntul maximale ale medicamentelor și recuperarea de la entitățile farmaceutice partenere a diferențelor de sume rezultate din aplicarea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 75/2009 și ceea ce s-a decontat în favoarea farmaciilor pentru prețurile medicamentelor. 

Decizia Curții de Conturi a României s-a bazat pe interpretarea cu caracter de noutate a OMS 75/2009 și a Ordinului 1802/2014, considerându-se că CNAS a decontat pentru medicamente cu prescripție medicală sume peste prețul rezultat din aplicarea adaosului comercial prevăzut în acest act normativ, apreciindu-se astfel că ar fi prejudiciat bugetul statului, argumentul fiind reprezentat de faptul că farmaciile nu au inclus reducerile comerciale primite, pentru a diminua prețurile ce le-au fost decontate.

Empiric, industria farma este prezentată drept una extrem de profitabilă, însă publicul larg nu este la curent cu mecanismele de dirijare a resurselor financiare generate de această industrie și nici în ce constă lanțul de distribuție a unui medicament. 

Concret, interfața acestui lanț de distribuție – farmacia – beneficiază de un profit infim comparativ cu ceea ce percepția generală consideră că s-ar obține din această activitate. 

Subliniem aici că farmaciile nu își pot stabili adaosurile comerciale în mod discreționar, iar acest aspect este amplu și strict reglementat la nivel european și național. 

Clujust: Care au fost mai exact demersurile echipei voastre în sprijinul farmaciilor?

Echipa noastră a fost mai întâi solicitată în cursul lunii iunie 2022, în momentul în care ulterior pronunțării Deciziei civile nr. 2858/19.05.2022 a ICCJ în dosarul ce a vizat atacarea Deciziei Curții de Conturi, a fost publicat în procedura de transparență decizională un proiect de modificare a Ordinului 1012/2013 al CNAS ce reglementează normele avute în vedere de acțiunile de control din sistemul de asigurări sociale de sănătate. 

La acel moment, tocmai pentru că în industria farmaceutică s-a propagat vestea iminenței controalelor la care vor fi supuse mii de unități farmaceutice cu privire la activități și sume din trecutul îndepărtat, s-a coagulat un grup de 701 farmacii care ne-au solicitat asistența legală în procedurile de amendare a mai multor acte normative. 

Concomitent cu propunerile formulate de echipa noastră în reprezentarea entităților farmaceutice, am solicitat și obținut organizarea mai multor dezbateri publice în procesul de transparență decizională, în condițiile în care era evident că subiectul acțiunilor de control viitoare suscita un interes major față de orice alt subiect pus în discuție de CNAS anterior. 

Câștigul acestor demersuri s-a concretizat la finalul lunii august 2022, sintagma de estimare a prejudiciilor prefigurată inițial fiind abandonată de CNAS, în cele din urmă 

În acest context, o serie de exponenți ai profesiei alături de numeroase entități farmaceutice au generat o coeziune despre care farmaciștii ne-au mărturisit că a fost fără precedent pentru breasla lor.Am fost solicitați și pentru demersurile ulterioare, care au avut drept scop temporizarea controalelor demarate de casele de sănătate și în final, exonerarea de la plata unor pretinse prejudicii. 

În mare măsură, aceleași entități farmaceutice ne-au mandatat în cursul lunii iulie 2022 pentru o serie de demersuri colective ce s-au impus ca urmare a faptului că am descoperit că solicitările și notificările transmise farmaciilor de casele de sănătate în care li se pretindea să întocmească machete cu valență de auto-control se fondau pe o adresă internă a CNAS din 31.05.2022, fără suport juridic. 

Tot la nivel colectiv, pentru că s-a înțeles că ceea ce a generat emiterea Deciziei nr. 8/2016 a Curții de Conturi este posibil să subziste din punct de vedere al interpretării și sub cupola aplicării Ordinului Ministerului Sănătății nr. 368/2017, am formulat propuneri transmise Ministerului Sănătății de modificare a acestui act normativ, în scopul adaptării cotelor de adaos permis în farmacii pentru medicamentele decontate, la realitățile pieței și la rolul pe care Statul Român trebuie să-l recunoască farmaciilor. 

În egală măsură, tocmai pentru că am primit numeroase solicitări pe tema abordării efective a controalelor inițiate de casele de sănătate, pentru a putea oferi sprijin concret farmaciilor ce ne-au solicitat suportul, am elaborat un ghid relativ la fiecare aspect al controlului, de la verificarea înscrisurilor ce trebuie prezentate de echipa de control a casei de sănătate, până la procedurile de contestare a actelor emise de aceste organe.

Între timp, poate cel mai important demers a constat în elaborarea unei propuneri sub forma de proiect de act normativ care a înglobat dispoziții de exonerare de la plată a pretinselor prejudicii create prin mecanismul reținut de Curtea de Conturi în 2016, cu explicații juridice și cu argumente impuse de piața farmaceutică, pe care l-am transmis în cadrul unui memoriu către organismele ce puteau să-și ofere concursul constituțional spre implementare, în calitate de mandatari ai entităților farmaceutice care ne-au angajat. 

Clujust: În cât timp ați conceput această propunere de proiect de act normativ și cum s-a ajuns la adoptarea lui?

Acest demers l-am concretizat în luna septembrie 2022, iar ulterior, factorii decizionali de la nivelul Senatului României au găsit viabilă varianta în care exonerarea de la plată solicitată de noi să fie transpusă în ceea ce reprezenta Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. 

În cursul lunii octombrie, proiectul a ajuns la Camera Deputaților, ce reprezenta camera decizională, iar ca urmare a amendamentelor noastre prin care am solicitat ca exonerarea să vizeze atât sume decontate în baza mai multor acte normative, forma transmisă Președintelui României spre promulgare a conținut toate aspectele pe care le-am solicitat, respectiv atât exonerare de la plată pentru sumele decontate de CNAS în mod nelegal conform opticii Curții de Conturi a României, cât și aplicarea acestei exonerări pe întreaga perioadă cuprinsă între 2015-2022.

Iată că ceea ce părea puțin probabil a fi realizabil într-un termen scurt, a fost totuși realizat, prin coeziune, încredere în ideile noastre de a aborda situația din mai multe perspective, iar strategia de a solicita amânarea punerii la dispoziție de documente, ori chiar machete și-a găsit într-un final apropiat perfectă justificare. Toate demersurile de până acum realizate în numele clienților noștri și-au găsit sensul în adoptarea și promulgarea Legii ce cuprinde dispozițiile referitoare la exonerarea de la plată.

Dincolo de aceste demersuri colective, am resimțit alături de clienții noștri farmaciști o presiune constantă determinată de practicile neunitare ale caselor de sănătate, de iminența unui faliment în care cele mai multe farmacii individuale se vedeau prin aplicarea Deciziei Curții de conturi a României nr. 8/2016. 

În plus, am înțeles deziluzia profundă a celor mai mulți profesioniști din acest domeniu, în care și-au dorit să se pună în slujba sistemului medical din România, au un nivel înalt de pregătire academică, dar fără ca activitatea cu caracter comercial pe care o prestează să aibă premisele pe care le-au sperat în cariera lor. 

Practic, noi am pornit de la scrierea unei propuneri de proiect cu trimitere la efectul Deciziei Curții de Conturi a României nr. 8/2016, în care am expus scenariul exonerării de la plată a sumelor reprezentând prejudicii urmărite de casele de asigurări de sănătate județene sau de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, constând în sume decontate din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, ca urmare a validării unor prețuri la medicamente diferite decât cele rezultate subsecvent aplicării reducerilor comerciale și a adaosului prevăzut de Ordinul Ministerului Sănătății nr. 75/2009. Apoi, văzând că în procedura legislativă, proiectul a fost votat de Senatul României cu referire strict la perioada 2015-2016, în timpul cât s-a aflat la Camera Deputaților, am transmis propunerea noastră cu includerea tuturor actelor normative incidente în materie de cote de adaos și prețuri maximale și includerea perioadei 2015-2022. Am fost bucuroși să constatăm că un grup parlamentar a preluat apoi această variantă ce s-a votat ulterior în comisiile aferente din Camera Deputaților și ulterior de această cameră decizională. Ne manifestăm, cu acest prilej, recunoștința pentru receptivitatea și profesionalismul membrilor comisiilor juridice din cadrul ambelor camere ale Parlamentului.   

Ce s-a întâmplat cu farmaciile de când au început controalele și până s-a promulgat legea?

Practic, fiecare entitate farmaceutică verificată a primit notificare privind demararea controlului impus de Curtea de Conturi a României, cu obiective de control mai mult sau mai puțin clare, în funcție de județul analizat, dar și solicitare de a pune la dispoziția echipelor de control documente financiar-contabile privitoare la achiziția de medicamente și decontarea lor. Separat de acest aspect, fiind chiar unul din primele aspecte problematice de care ne-am ocupat, în baza unei adrese emise de CNAS la nivel intern, li s-au cerut să transmită machete electronice în forma concepută de CNAS, adresă care din punct de vedere juridic ar fi avut o valență îndoielnică de normare a raporturilor dintre casele de sănătate și furnizorii de medicamente. Traducând ceea ce efectiv li s-a solicitat farmaciilor, CNAS prin casele de sănătate județene și CASAOPSNAJ dorea să pretindă ca fiecare entitate farmaceutică să calculeze propriul prejudiciu pretins a fi cauzat de entitatea farmaceutică în dauna bugetului statului, toate acestea neavând suport juridic în dispozițiile Ordinului CNAS 1012/2013 sau în contractul încheiat între furnizorii de medicamente și casele de sănătate. 

Ați intervenit și în cadrul activităților de control cu servicii de consultanță?

Au fost și sunt încă în derulare serviciile noastre de consultanță în controalele derulate de casele de sănătate pentru anumiți clienți care au solicitat suportul echipei noastre în mod individual. Au fost o serie de situații în care ori practica echipelor de control ale caselor de sănătate, ori situația specifică a unei farmacii i-au determinat pe clienții noștri să ne solicite ajutorul și pentru a-i reprezenta în relația cu casele de sănătate pe timpul efectiv al derulării controalelor generate de Decizia Curții de Conturi a României nr. 8/2016. De altfel, în cadrul acestor discuții punctuale cu clienții, am putut percepe direct înalta calitate profesională pe care o au farmaciștii din România, precum și faptul că și-au exercitat cu onoare și bună-credință profesia, supunându-se oricând celor solicitate de organe ale Statului, fără să pună la îndoială cadrul în care s-au formulat astfel de solicitări, dar, mai ales, jurământului lui Hipocrat. 

Suntem profund recunoscători atât pentru faptul că i-am cunoscut personal pe unii din cei care ne-au mandatat, cât și pentru faptul că ne-au încredințat gestionarea juridică a unei situații de criză de anvergura întregului sistem de sănătate românesc. 

De ce abia în 2022 au început controalele?

La momentul Deciziei Curții de Conturi a României din 2016, în piața farmaceutică, nu s-au resimțit ecouri puternice ale acestei Decizii, întrucât actorii implicați în reglementarea prețurilor medicamentelor și a decontărilor din fondul național, respectiv CNAS și Ministerul Sănătății, au girat permanent corectitudinea decontărilor realizate ca fiind în marje de preț stabilite legal. Mai mult, tot la acel moment, ulterior Deciziei Curții de Conturi, CNAS furniza un comunicat de presă care confirma faptul că se impuneau clarificări doar la nivel instituțional, între Ministerul Sănătăţii, CNAS şi Curtea de Conturi, ceea ce a determinat ca pe bună dreptate, furnizorii de medicamente să nu resimtă posibile efecte ale unei interpretări date de Curtea de Conturi Ordinului MS nr. 75/2009, în sensul că prin decontările primite de la casele de sănătate ar fi prejudiciat statul. 

De altfel, farmacia individuală nici nu putea obține decontări în alte limite decât cele acceptate de CNAS, pentru că acestea sunt operate prin programe informatice agreate de instituții ale statului, astfel că niciun furnizor de medicamente nu a putut anticipa că ar fi beneficiat de vreo decontare nejustificată a prețurilor medicamentelor. 

S-a derulat apoi litigiul reprezentat de contestarea Deciziei Curții de Conturi nr. 8/2016 de către CNAS, unde au intervenit câteva societăți și organisme profesionale ale farmaciștilor. Prin Sentința civilă nr. 2174/08.06.2017 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal pronunțată în dosar nr. 7244/2/2016*, acțiunea CNAS a fost respinsă ca nefondată, soluție confirmată de ICCJ prin Decizia civilă nr. 2858/19.05.2022. 

În lunile ce au urmat momentului pronunțării soluției de Înalta Curte de Casație și Justiție, casele de sănătate județene și CASAOPSNAJ au demarat controale operative la mii de entități farmaceutice din țară, impuse practic de Curtea de Conturi în 2016, având ca tematică de control verificarea respectării de către furnizorii de medicamente cu și fără contribuție personală a dispozițiilor de reglementare privind stabilirea prețurilor de vânzare a medicamentelor care au fost raportate și decontate de C.N.A.S în perioada 2015 – data efectuării controlului. 

Pentru că aceste controale au fost demarate la intervale de timp diferite, s-a ajuns în situația în care să existe o practică diferențiată aproximativ la nivelul fiecărui județ, în punerea în aplicare a acestor controale, fiind solicitate documente și informații pentru perioade de control diferite.

Până la urmă, de ce această revoltă a farmaciilor?

Pe bună dreptate, impactul în piața farmaceutică a fost unul imens, generat de necesitatea de pregătire a sute de mii de înscrisuri de pe parcursul a 7 ani și a prefigurării achitării unor prejudicii imense, dublate de dobânzi și penalități.

Casele de sănătate se află în poziția în care nu pot refuza legal stabilirea prejudiciilor pretinse de Curtea de Conturi, iar furnizorii de medicamente se aflau într-o veritabilă menghină, în care nici nu pot refuza controalele, întrucât ar risca sancțiuni severe cu impact asupra posibilității de a mai comercializa medicamente decontate de stat, dar nici nu se află încă într-o procedură în care ar putea invoca apărări proprii, inclusiv prescripții vădite. 

Mai mult, frustrarea colectivă a fost dată și de faptul că din 19 mai 2022 până la momentul adoptării proiectului de act normativ privind exonerarea de la plată, nicio instituție ori autoritate publică nu a părut să fie preocupată de impactul pe care l-a generat Decizia Curții de Conturi nr. 8/2016, ori de necesitatea efectuării a mii de controale de către structurile de control din cadrul caselor de sănătate, ori de necesitatea angrenării de resurse umane de către privați într-un termen scurt în care li se pretinde sintetizarea informațiilor din sute de mii de documente financiar-contabile. 

Totodată, în ciuda percepției publice asupra veniturilor potențiale ale farmaciilor, prin raportare la ceea ce a decis Curtea de Conturi și a confirmat ICCJ, entitățile farmaceutice s-au văzut în postura de a li se confisca de către Stat reduceri comerciale negociate individual cu distribuitorii, negocieri care au fost susținute de ani de colaborare între privați. Pentru a obține reduceri comerciale la achiziția de medicamente, fiecare reprezentant al unei farmacii cunoaște că i se impune achiziția unei cantități mai mari decât necesarul ori efectuarea de plăți pentru acea achiziție cu mult anterior momentului decontării prețului medicamentelor de către casele de sănătate. 

Este chiar o cutumă faptul că furnizorii de medicamente se angajează în credite pentru a acoperi deficitul financiar ce există până la un moment incontrolabil în care casele de sănătate decontează prețurile medicamentelor. 

Așadar, revolta celui care a susținut sistemul de sănătate ani de zile, prin punere la dispoziție a medicamentelor în favoarea pacientului, a fost pe deplin justificată, în condițiile în care i s-a negat orice câștig comercial derivat dintr-o relație comercială construită de el, individual. 

O analiză despre acest subiect poate fi citită pe site-ul Blaj Law.

Comments

comentarii