Tribunalul Cluj a obligat o avocată să plătească despăgubiri unei foste cliente pentru prejudiciul cauzat reclamantei prin executarea deficitară a obligațiilor asumate prin contractul de asistență juridică. Instanța notează că avocata ”a dat dovadă de neglijență în executarea contractului de asistență juridică, neglijenta ce rezulta din fundamentarea eronata a cererii de chemare în judecata”
Avocata pusă la plată a făcut parte din 2004 până în 2009 din Baroul paralel al lui Pompiliu Bota, activând la Cluj, iar în 2009 a întrat în Baroul București. Decizia Tribunalului Cluj, utilă pentru oamenii de care și-a bătut joc vreun avocat cândva, a fost scoasă la iveală de site-ul legal-land.ro, iar Clujust.ro vă prezintă motivarea integrală:
DECIZIA CIVILĂ NR. 275/A/2015 Tribunalul Cluj
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3181 din 27.03.2014, pronunțată în dosarul nr. 15237/211/2013 al Judecătoriei Cluj-Napoca a fost admis în parte cererea de chemare în judecată formulată și modificată de către reclamanta M.D, în contradictoriu cu pârâții Cabinet Individual de Avocatură Oltean Nuți-Ana și Oltean Nuți-Ana, având ca obiect răspundere civilă contractuală; au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 12.711 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat reclamantei prin executarea deficitară a obligațiilor asumate față de reclamantă prin contractul de asistență juridică nr. …./22.08.2011, din care suma de 2.600 lei reprezintă onorariu avocațial, suma de 7.259 lei reprezintă taxa judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în judecată înregistrate în dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca, iar suma de 2.852 lei reprezintă cheltuielile de judecată la plata cărora reclamanta a fost obligată prin sentința civilă nr…/05.10.2012 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul civil nr. 23560/211/2011 ; s-a respins celelalte pretenții ale reclamantei, ca fiind neîntemeiate; s-a redus onorariul avocațial al d-nei av. B. D-F_ de la suma de 3.337 lei la suma de 2.000 lei; au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 2.878,66 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 873,66 lei reprezintă taxă judiciară de timbru acordată proporțional cu pretențiile admise, suma de 5 lei reprezintă timbru judiciar, iar suma de 2.000 lei reprezintă onorariu avocațial. Ia act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență, următoarele:
Față de data încheierii contractului de asistență juridică nr. …, aceea de 22.08.2011, instanța a stabilit că în speță sunt aplicabile prevederile vechiului Cod civil. Astfel, potrivit art. 1073 din vechiul Cod civil, „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare”.
În speța, obligațiile asumate de către d-na av. Oltean Nuți-Ana față de reclamanta prin contractul de asistență juridică nr. …/22.08.2011 sunt obligații asumate de un profesionist, de un avocat, prin urmare în analizaexecutării acestor obligații trebuie avute în vedere și prevederile Legii nr. 51/1995 și cele ale Statutului profesiei de avocat.
Potrivit art. 139 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat „Avocatul își va reprezenta clientul cu diligența unui bun profesionist, în limitele legii”.
În speța, instanța constata ca obligațiile asumate de către d-na av. Oltean Nuți-Ana față de reclamanta prin contractul de asistență juridică nr. …./22.08.2011 sunt obligații de mijloace, de diligenta, iar nu de rezultat, iar din analiza probelor administrate în cauza și a dispozițiilor legale și statutare citate mai sus instanța a apreciat ca d-na av. Oltean Nuți-Ana nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile contractuale asumate față de reclamanta, fiind ignorate prevederile art. 40 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 referitoare la studierea temeinica a cauzei și dispozițiile art. 138 alin. 4 și 6 și ale art. 139 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat privitoare la diligenta profesionala adecvata.
Instanța a constatat ca în speța sunt întrunite toate condițiile angajării răspunderii civile contractuale.
Astfel, fapta contractuala ilicita consta în exercitarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de către d-na av. Oltean Nuți-Ana referitor la dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Instanța apreciază ca, daca ar fi depus mai multa diligenta, d-na avocat ar fi observat aceste aspecte și ar fi solicitat rezoluțiuna antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în data de 11.09.2007 între M. S_-R în calitate de promitent-vânzător și reclamanta M. D în calitate de promitent-cumpărător pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către promitentul-vânzător.
Cert este ca datorita neîndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către d-na av. Oltean Nuți-Ana cererea de chemare în judecata din dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca a fost respinsa de plano, întrucât din moment ce au fost invocate plata nedatorata și răspunderea civila delictuala, nu au mai fost analizate condițiile angajării răspunderii civile contractuale a promitentului-vânzător M.S.R.
În consecința, reclamantei M. D i-a fost cauzat un prejudiciu material, constând în taxa judiciara de timbru în suma de 7.259 lei achitata în dosarul respectiv (f. 4, 37, 55 din dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca), în onorariul avocațial achitat d-nei av. Oltean Nuți-Ana pentru acel dosar, în suma de 3.600 lei (f. 13, 14) și în cheltuielile de judecata în suma de 2.852 lei la plata cărora reclamanta a fost obligata față de parații V.P.D și V.A.M, cheltuieli de judecata pe care reclamanta le-a achitat în data de 17.04.2013 (f. 15).
Instanța a reținut ca raportul de cauzalitate între neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către d-na av. Oltean Nuți-Ana și prejudiciul suferit de către reclamanta a fost dovedit, deoarece, așa cum am arătat mai sus, datorita neîndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către d-na av. Oltean Nuți-Ana cererea de chemare în judecata din dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca a fost respinsa de plano, întrucât din moment ce au fost invocate plata nedatorata și răspunderea civila delictuala, nu au mai fost analizate condițiile angajării răspunderii civile contractuale a promitentului-vânzător M.S.R.
În fine, instanța de fond a reținut ca este îndeplinita și condiția culpei, d-na avocat dând dovada de neglijenta în executarea contractului de asistenta juridica, neglijenta ce rezulta din fundamentarea eronata a cererii de chemare în judecata pe principiul plații nedatorate și pe răspunderea civila delictuala, chiar daca instanța ce a judecat dosarul respectiv a avut rol activ și la termenul de judecata din data de 25.05.2012 a întrebat-o pe d-na avocat daca solicita rezoluțiuna antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanta și M.S.R la data de 11.09.2007 .
Având în vedere serviciile prestate de către d-na av. Oltean Nuți-Ana în dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca – notificarea paraților din acel dosar, MSR și VPD prin intermediul B.E.J. C.M-R, redactarea cererii de chemare în judecata în dosarul respectiv, redactarea precizării și extinderii de acțiune în dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca, prezentarea la termenele de judecata, formularea interogatoriilor pentru parații MSR și VPD etc. – instanța a apreciat ca se justifica ca d-na avocat sa păstreze suma de 1.000 lei achitata de către reclamanta cu titlu de onorariu avocațial, deoarece este vorba de servicii de asistenta juridica care, deși au fost prestate necorespunzător, au fost totuși prestate, fiind vorba de timp alocat cauzei respective și de munca prestata și, ca atare, aceste servicii se impun a fi remunerate. Prin urmare, instanța i-a obligat pe pârâți doar la plata sumei de 12.711 lei cu titlu de despăgubiri.
Împotriva acestei împotriva Sentinței Civile nr. 3181/2014, pronunțata la data de 27.03.2014 de către Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. 15237/211/2013, solicitând instanței de control judiciar ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:
Admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii introductive de chemare în judecată și plata cheltuielilor de judecata în apel
În motivarea apelului au fost invocate următoarele considerente de fapt și de drept:
Toata motivarea în fond a cererii de chemare în judecata se refera practic la o culpa profesionala și nicidecum contractuala.
Conform prevederilor art. 86 alin. (3) din Legii nr. 1/1995, instanțele judecătorești și parchetele Ministerului Public sunt obligate sa înainteze consiliului baroului orice plângere făcuta împotriva unui avocat și sa îl înștiințeze despre orice acțiune de urmărire penala sau de judecata pornita împotriva unui avocat.
A solicitat instanței sa admită excepția și sa respingă cererea ca fiind inadmisibila, excepție care a fost respinsa de instanța de fond și nemotivata.
2. Instanța de fond nu a fost competentă teritorial sa judece cauza.
În cazul în care instanța ar fi respins excepția de necompetenta materiala, a invocat excepția de necompetenta teritoriala a Judecătoriei Cluj-Napoca. Reclamanta a încheiat un contract de asistenta juridica cu Cabinetul Individual de Avocat „Oltean Nuți-Ana”.
Sediul cabinetului este în București, sr…_, nr. 52, Acest cabinet nu are punct de lucru în Cluj-Napoca, așa cum în mod greșit a susținut reclamanta, a considerat ca introducerea paratei de rând doi în cauza a fost realizata numai în scopul sesizării instanței competente pentru ea. Se poate observa faptul ca parata de rând doi nu a fost în fapt persoana fizica Oltean Nuți-Ana, care domiciliază în Cluj-Napoca, ci a fost tot Cabinetul individual de avocat, reprezentat prin titularul sau, respectiv doamna avocat Oltean Nuți-Ana. Citarea Cabinetului la domiciliul persoanei fizice este nelegala și nu atrage competenta teritoriala după domiciliul persoanei fizice.
A solicitat admiterea excepția și declinarea competentei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, excepție care a fost respinsa de instanța de fond și nemotivata.
3. Lipsa calității procesuale pasive a paratei de rând doi.
Așa cum reiese din cererea de chemare în judecata formulata de către reclamanta, aceasta a încheiat un contract de asistenta juridica cu Cabinetul individual de avocat, nicidecum persoana fizica Oltean Nuți-Ana, care nu a avut calitate procesuala pasiva în cauza. Formularea reclamantei a fost alambicata, și, asa cum am arătat, a dorit, în fapt, atragerea competentei la Judecătoria Cluj-Napoca. Persoana fizica Oltean Nuți-Ana nu este reprezentant al cabinetului și nici titular al cabinetului. Reprezentantul cabinetului este avocatul Oltean Nuți-Ana, or, atât cabinetul cat și avocatul au sediul la București, făcând parte din Baroul București.
A solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii fata de parata de rând doi. excepție care a fost respinsa de instanța de fond și nemotivata.
4. S-a invocat pe fondul cauzei răspunderea contractuala bazata pe contractul de asistenta juridica.
Toata sentința de fond este motivata pe răspundere profesionala.
Nu se poate vorbi de o răspundere contractuala deoarece contractul de asistenta juridică este un contract specific profesiei de avocat. În baza acestui contract și temeiul Legii avocaturii se poate atrage răspunderea profesionala. A susține ca avocatul poate fi tras la răspundere în baza contractului de asistenta juridică în temeiul art. 1020, 1021 Vechiul Cod Civil, înseamnă a ignora răspunderea specific ape care avocatul o exercita.
Nici o instanța de judecata din România nu are competenta generala sa verifice culpa profesionala cercetând un dosar care nu mai are cale de atac din 2012. Aceasta competenta o are exclusiv Consiliul baroului din care avocatul face parte.
Instanța a ignorat cu desăvârșire art. 86 alin. (3) din Legea 51/1995, transformându-se în instanța de control judiciar. Practic aceasta instanța a acvirat dosarul de fond de acum doi ani, dosar fără cale de atac, a cercetat ea modul în care avocatul și-a exercitat atribuțiile iu acel dosar și după doi ani, a constat ca avocatul a încălcat legea avocaturii.
Practic singura vina care i se aduce avocatului este aceea ca nu a câștigat, rezultând automat ca avocatul nu a studiat temeinic cauza. Toate aceste susțineri reies din motivarea instanței de fond a dosarului vechi ca avocatul nu a solicitat rezoluțiunea contractului. Instanța de fond din dosarul vechi avea datoria sa și motiveze soluția juridic și în drept nu găsindu-i o vina avocatului. Practic avocatul este în culpa profesionala pentru ca nu a împărtășit părerile instanței. A considerat la acel moment și consideră și acum ca acea cauza a fost corect administrate și gestionata cu profesionalism și atenție. Nu orice contract trebuie rezoluționat și cu certitudine un contract sub condiție nu este încheiat pana nu se îndeplinește condiția așa cum a fost speța din dosarul vechi. Nu se aduce nici o critica avocatului cum ca nu s-a prezentat la dosar sau ca nu a scris cererea în termen sau altceva ; doar faptul ca nu am câștigat cauza. Se uita practic și de faptul ca acea sentința nu a fost supusa niciunui control al unei instanțe superioare. Se uita și de faptul ca obligația avocatului este una de mijloace. Am arătat instanței de fond ca am redactat și calea de atac în acel dosar dar instanța nu a fost interesata în acest sens.
Intimata M. D a formulat întâmpinare în apel, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea Sentinței atacate ca legală și temeinică, pentru următoarele
Prin Sentința Civilă nr. 3181/2014, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în data de 27.03.2014 în prezentul dosar, instanța a admis în parte cererea intimatei, și a obligat pârâta la plata de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin executarea deficitară a obligațiilor asumate prin contractul de asistență juridică nr. …./22.08.2011, precum și la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că pârâta nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile contractuale asumate față de reclamantă, fiind ignorate prevederile art. 40 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, referitoare la studierea temeinică a cauzei, precum și dispozițiile art. 138 alin. (4) și (6) și art. 139 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, privitoare la diligenta profesională adecvată.
Instanța a reținut că prin faptul că a întemeiat în mod greșit cererea de chemare în judecată formulată în numele intimatei (alegând drept temei plata nedatorată și răspunderea delictuală), precum și prin faptul că nu a solicitat rezoluțiunea antecontractului încheiat de subsemnata cu MSR, pârâta și-a îndeplinit în mod defectuos obligația de mijloace pe care și-a asumat-o în calitate de profesionist, prin contractul de asistență juridică încheiat cu subsemnata.
Astfel, pârâta a fost obligată la repararea prejudiciului cauzat intimatei prin fapta contractuală ilicită.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta, criticând-o sub aspectul inadmisibilității cererii, raportat la caracterul special al răspunderii profesionale a avocaților, răspundere care se poate stabili dosar de către Consiliul baroului din care face parte avocatul. De asemenea, pârâta a criticat hotărârea primei instanțe raportat la soluționarea excepțiilor de necompetență teritorială și de lipsă a calității procesuale pasive a d-nei Oltean Nuți-Ana. Pe fond, pârâta a criticat hotărârea susținând că și-ar fi îndeplinit obligațiile contractuale, singura sa vină fiind aceea că nu a câștigat cauza.
Criticile pârâtei sunt neîntemeiate, motiv pentru care solicită respingerea lor.
Cu privire la inadmisibilitatea acțiunii, și la caracterul special al răspunderii profesionale a avocaților, argumentele pârâtei apelante sunt nefondate, deoarece acțiunea dedusă judecății în prezentul dosar nu este o acțiune disciplinară, ci o acțiune în răspundere civilă contractuală, întemeiată pe art. 1020-1021 C.civ. Acțiunea disciplinară are un cu totul alt temei juridic, și anume Legea și Statutul profesiei de avocat.
Cele două tipuri de răspundere nu se exclud reciproc.
În acest sens este și art. 253 din Statutul profesiei de avocat, conform cu care, răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă. Astfel, este perfect legal ca să se exercit acțiunea în răspundere contractuală, chiar dacă conduita pârâtei constituie și abatere disciplinară.
De asemenea, actele normative ale profesiei de avocat (Legea și Statutul) fac referire la posibilitatea avocaților de a răspunde contractual față de clienți, prin stipularea obligației avocaților de a se asigura pentru răspundere profesională.
Chiar și pârâta recunoaște că prezenta cauză are ca și obiect culpa profesională a avocatului, care este definită de Statutul profesiei de avocat la art. 218, alin. (2): Prin răspundere profesională se înțelege acoperirea daunelor efective suferite de client și rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut și ale regulilor deontologice.
Este evident faptul că obiectul prezentului dosar este răspunderea profesională a pârâtei, răspundere care își are temeiul în exercitarea defectuoasă a obligațiilor pe care și le-a asumat prin contractul de asistență juridică. Atât timp cât legea nu prevede vreo procedură sau competență specială pentru judecarea acestui gen de acțiuni, ele vor urma regimul de drept comun al răspunderii contractuale.
Pentru aceste motive, a solicitat a se constata că prezenta acțiune este o acțiune în răspundere civilă contractuală, de competența instanței judecătorești, și astfel să respingeți ca nefondate criticile formulate de pârâtă.
Cu privire la competența instanței de fond, arată faptul că deși sediul profesional al pârâtei se află în București, ea își desfășoară în mod concret activitatea în Cluj-Napoca, unde își are și domiciliul (după cum se arată prin cererea de apel).
De asemenea, contractul de asistență juridică dintre apelantă și pârâtă a fost încheiat în Cluj-Napoca, iar executarea sa (asistența juridică și reprezentarea) a avut loc la instanța din Cluj-Napoca. Astfel, instanța din Cluj-Napoca este competentă teritorial să judece prezenta cauză conform art. 113 alin. (1) pct. 3 și 8 C.pr.civ., așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă, a arătat faptul că forma de organizare a profesiei Cabinet Individual Avocat Oltean Nuți-Ana nu este o persoană distinctă de titularul său, neavând personalitate juridică. Legea și Statutul profesie de avocat prevăd în mod expres care sunt formele de exercitare a profesiei care au personalitate juridică, iar cabinetul individual nu este una dintre ele.
În realitate, în calitate de titular al formei de exercitare a profesiei, persoana fizică Oltean Nuți-Ana este parte în contractele de asistență juridică, aceasta fiind singura care poate exprima o voință juridică și care se poate angaja. Forma de exercitare a profesiei nu are voință juridică distinctă de cea a persoanei fizice titulare, astfel că nu poate fi parte în contract.
Nu în ultimul rând, așa cum a reținut prima instanță, persoana fizică Oltean Nuți-Ana a exercitat activitatea de asistență juridică și reprezentare în baza contractului de asistență juridică, astfel că are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, a arătat faptul că prin contractul de asistență juridică încheiat cu ea, aceasta se obliga la redactarea și susținerea unei acțiuni pentru plată nedatorată, împotriva pârâților MSR_ și VPD.
Încă de la acest moment se poate observa culpa avocatului în modul în care a gândit și apoi a acționat în cauză, deoarece a ales o soluție juridică greșită, și anume acțiunea întemeiată pe plata nedatorată.
Este evident că în speță nu poate fi vorba despre o plată nedatorată, așa cum a reținut în mod just și prima instanță, deoarece intimata plătise sumele solicitate în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare care era în vigoare la acel moment, deși doream desființarea sa și repunerea părților în situația anterioară.
De asemenea, contrar prevederilor din contractul de asistență juridică, pârâta a precizat și a extins acțiunea, întemeind-o pe răspunderea civilă delictuală, ignorând faptul că în cauză era incidență răspunderea civilă contractuală.
Nu în ultimul rând, la solicitarea instanței de a indica temeiul de drept, pârâta a precizat în mod expres că nu înțelege să solicite rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare, ceea ce a compromis definitiv șansele de admitere a acțiunii.
În aceste condiții, așa cum a reținut și prima instanță, din cauza neîndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către pârâtă, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă în numele intimatei.
De asemenea, a subliniat că a invocat și prima instanță a reținut o încălcare a obligației de mijloace, constând în aceea că pârâta nu a depus toate diligentele la care era obligată de legislația profesiei de avocat – obligația de a studia temeinic cauza, de a sfătui corespunzător clientul, și de a alege soluția juridică potrivită. Astfel, sunt irelevante susținerile pârâtei în sensul că singurul lucru care i se impută este faptul că nu a câștigat cauza. în realitate, modul defectuos în care și-a îndeplinit obligațiile contractuale este faptul declanșator al răspunderii profesionale.
Sub acest aspect, este irelevant faptul că pârâta și-a îndeplinit unele dintre obligațiile contractuale: redactarea actelor procesuale sau prezența la termene, în condițiile în care neîndeplinirea celorlalte obligații (studierea cauzei, consilierea clientului, alegerea soluției juridice) adus la păgubirea intimatei. De altfel, îndeplinirea unora dintre obligațiile contractuale se reflectă și în hotărârea instanței de fond, care a decis că pârâta are dreptul la o parte din onorariu, admițând doar în parte cererea intimatei.
În concluzie, sunt îndeplinite toate condițiile răspunderii civile contractuale, respectiv, nerespectarea contractului de către pârâtă, constând în nedepunerea tuturor diligentelor necesare obținerii unui rezultat favorabil în activitatea desfășurată în baza contractului de asistență juridică; prejudiciul cauzat intimatei, constând în sumele achitate drept onorariu, taxe judiciare de timbru și cheltuieli de judecată; raportul de cauzalitate, care reiese în mod evident din starea de fapt.
Pentru aceste motive, intimata a solicitat respingerea apelului declarat de pârâta ca neîntemeiat, și păstrarea în integralitate a hotărârii primei instanțe.
Analizând apelul promovat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Tribunalul reține următoarele:
Cu referire la soluția dată de prima instanță cu privire la excepția de necompetență teritorială invocată ca motiv de apel, tribunalul reține că potrivit art. 112 C.proc.civ. cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre ei, ori în cauză pârâta Oltean Nuți-Ana_ are adresa de citare în mun. Cluj-Napoca. Pe de altă parte, așa cum corect a reținut prima instanță locul executării contractului de asistență juridică încheiat de apelanți cu intimata a fost mun. Cluj-Napoca, respectiv în circumscripția Judecătoriei Cluj-Napoca, astfel că soluționarea excepției a fost corect făcută de prima instanță.
Privitor la lipsa calității procesuale pasive a apelantei pârâte Oltean Nuți-Ana, tribunalul reține apelanta pârâtă Oltean Nuți-Ana este titular al Cabinetului de Avocat, iar doamna avocat Oltean Nuți-Ana este cea care a prestat serviciile de asistență juridică din dosar civil nr.23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca în temeiul contractului încheiat cu intimata reclamantă, motiv pentru care corect a apreciat judecătoria că doamna avocat are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, apelanții au susținut în primul rând că prezenta acțiune ar fi inadmisibilă întrucât nu se poate vorbi de o răspundere civilă contractuală bazată pe contractul de asistență juridică.
Referitor la inadmisibilitatea acțiunii, și la caracterul special al răspunderii profesionale a avocaților, tribunalul reține că prezenta acțiune nu vizează o acțiune disciplinară, ci o acțiune în răspundere civilă contractuală, întemeiată pe art. 1020-1021 C.civ.
Astfel, între apelanți și intimată a fost încheiat un contract de asistență juridică prin care doamna avocat și-a asumat îndeplinirea unor obligații de mijloace, fapt care nu exclude răspunderea civilă contractuală în situația neîndeplinirii obligațiilor asumate. Acțiunea disciplinară are un cu totul alt temei juridic, și anume Legea și Statutul profesiei de avocat.
Totodată, trebuie subliniat că acțiunea disciplinară și acțiunea în răspundere civilă contractuală nu se exclud reciproc, așa cum de altfel se statuează în art. art. 253 din Statutul profesiei de avocat, conform cu care, răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.
De altfel chiar apelanta a recunoscut că prezenta cauză are ca obiect culpa profesională a avocatului, care este definită de Statutul profesiei de avocat la art. 218, alin. (2): Prin răspundere profesională se înțelege acoperirea daunelor efective suferite de client și rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut și ale regulilor deontologice.
Ori, prezenta cauză vizează răspunderea profesională a apelantei Oltean Nuți-Ana, răspundere care își are temeiul în exercitarea defectuoasă a obligațiilor pe care și le-a asumat prin contractul de asistență juridică.
În analizarea condițiilor angajării răspunderii civile contractuale, trebuie stabilit mai întâi care este legea aplicabilă. Astfel, raportat la data încheierii contractului de asistență juridică nr. .. din 22.08.2011, deci anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, tribunalul reține că prima instanță corect a apreciat că în acuză sunt incidente prevederile Codului civil de la 1864.
În conformitate ci prevederile art. 1073 din vechiul Cod civil, „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare”.
În speță, obligațiile asumate în temeiul contractului de asistență juridică încheiat între un avocat și client sunt obligații asumate de un profesionist, de un avocat, prin urmare în analizaexecutării acestor obligații trebuie avute în vedere și prevederile Legii nr. 51/1995 și cele ale Statutului profesiei de avocat.
Se reține că art. 40 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 stabilește că „Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituții, conform mandatului încredințat, să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, să pledeze cu demnitate față de judecători și de părțile din proces, să depună concluzii scrise sau note de ședință ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanța de judecată dispune în acest sens”.
Conform art. 138 din Statutul profesiei de avocat coroborat cu art. 139 din același Statut, „Avocatul își va reprezenta clientul cu diligența unui bun profesionist, în limitele legii”.
Obligațiile asumate de către avocat față de client, în temeiul unui contract de asistență juridică sunt obligații de mijloace, de diligenta, iar nu de rezultat., iar pentru angajarea răspunderii civile contractuale trebuie verificat dacă sunt îndeplinite condițiile angajării acestei răspunderi: faptă contractuală ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția.
Așa cum corect a reținut instanța fondului, fapta contractuala ilicita consta în exercitarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de către apelanta Oltean Nuți-Ana referitor la dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale rezultă pe de o parte din faptul că deși acțiunea ce a format obiect al dosarului civil nr.23560/211/2011 a fost întemeiată pe prevederile art. 1020 – 1021 din vechiul Cod civil, în cauza respecrtivă nu s-a solicitat și rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în data de 11.09.2007 între MSR_ în calitate de promitent-vânzător și intimata M.D în calitate de promitent-cumparator, ci a solicitat restituirea sumei de bani datorate de către pârâți cu titlu de plata nedatorata (f. 74 din dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca).
Or, în situația în care exista un contract, restituirea sumei de bani achitate de către intimată în temeiul acelui contract nu putea fi solicitata decât ca urmare a desființării contractului respectiv prin rezoluțiune, anulare etc.
Plata nedatorata, invocată ca temei de apelanta Oltean Nuți-Ana, nu era aplicabila, deoarece plata sumei de 64.000 Euro făcuta de către intimată în îndeplinirea obligațiilor asumate prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat în data de 11.09.2007 cu dl. MSR.
Pe de altă parte, în cauza ce a format obiect al dosarului civil nr.23560/211/2011 nu era aplicabilă răspunderea civilă delictuală din moment ce raporturile juridice dintre părți erau guvernate de antecontractul încheiat de ele. Astfel, în acel dosar era aplicabila răspunderea civila contractuala, răspunderea civila delictuala fiind subsidiara față de răspunderea civila contractuala și, așa cum judicios s-a reținut de Judecătoria Cluj-Napoca în motivarea sentinței civile nr. …/05.10.2012 pronunțate în dosarul civil nr. …/211/2012 „ori de cate ori se retine existenta unui raport contractual este exclusa angajarea răspunderii debitorului pe temei delictual”.
Apelanta Oltean Nuți-Ana, ca profesionist al dreptului ar fi trebuie să cunoască aceste aspecte și dacă ar fi depus mai multa diligenta, ar fi solicitat rezoluțiuna antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în data de 11.09.2007 între MSR în calitate de promitent-vânzător și reclamanta M.D_ în calitate de promitent-cumpărator pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către promitentul-vânzător.
Ori, din cauza neîndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor contractuale asumate de apelantă, dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca a fost soluționat nefavorabil pentru intimată.
Prin urmare, corect a reținut și prima instanță că intimata din prezenta cauză a fost prejudiciată material. Prejudiciul cauzat prin fapta ilicită comisă de către apelanta Oltean Nuți-Ana constă în taxa judiciara de timbru în suma de 7.259 lei achitata în dosarul respectiv (f. 4, 37, 55 din dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca), în onorariul avocațial achitat d-nei av. Oltean Nuți-Ana pentru acel dosar, în suma de 3.600 lei (f. 13, 14) și în cheltuielile de judecata în suma de 2.852 lei la plata cărora reclamanta a fost obligata față de parații VPD și VAM_, cheltuieli de judecata pe care reclamanta le-a achitat în data de 17.04.2013 (f. 15).
De asemenea, tribunalul reține că raportul de cauzalitate între neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către apelanta Oltean Nuți-Ana și prejudiciul suferit de către intimată a fost dovedit, întrucât din cauza neîndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor contractuale asumate de apelantă cererea de chemare în judecata din dosarul civil nr. 23560/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca a fost respinsa de plano, întrucât fiind invocat un temei juridic eronat – plata nedatorata și răspunderea civila delictuala, nu au mai fost analizate condițiile angajării răspunderii civile contractuale a promitentului-vânzător MSR.
În ce privește condiția culpei, corect a reținut prima instanță că apelanta a dat dovadă de neglijență în executarea contractului de asistență juridică, neglijenta ce rezulta din fundamentarea eronata a cererii de chemare în judecata pe principiul plății nedatorate și pe răspunderea civila delictuala în condițiile în care intimata a recurs la serviciile specializate ale unui avocat – apelanta Oltean Nuți-Ana.
Raportat la considerentele de mai sus, în temeiul art. 466 și urm. C.proc.civ. tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de Cabinet Individual de Avocat Oltean Nuți-Ana și Oltean Nuți-Ana împotriva Sentinței civile nr. 3181 din 27.03.2014, pronunțată în dosarul nr. 15237/211/2013 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menține în totul.
Luând în considerare poziția procesuală a reprezentantei intimatei, cu aplicarea art. 453 C.proc.civ. tribunal va lua act că în cauză intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.