Avocat din Cluj, acuzat de către client de înșelăciune, salvat de justiție. Minciuna nu este faptă penală

Curtea de Apel Cluj a menținut o ordonanță de clasare privind un avocat din Baroul Cluj, acuzat de un client că l-a înșelat. ”S-a reținut de către procuror că simpla neîndeplinire a unor obligații contractuale, precum și simpla minciună, promisiunea neonorată, neînsoțite de utilizarea unor manopere dolosive de inducere în eroare, nu constituie infracțiunea de înșelăciune”, se arată în ordonanță. Pe scurt: Nu e penal ca avocații să-și ducă cu zăhărelul clienții care le-au dat un purcoi de bani.

Avocatul Sergiu Sălăjan Iușan din Baroul Cluj, cu o vechime de 23 de ani, a scăpat cu bine dintr-un nou dosar penal de înșelăciune. În 2012, el a fost condamnat de către ÎCCJ la plata unei amenzi penale, după ce a achitat prejudiciul cauzat clientului înșelat.

Într-un dosar mai recent, avocatul Sălăjan Iușan a primit clasare pe motiv că nu este infracțiune ce i-a făcut clientului, care a fost trimis de parchet și instanță să se adreseze Baroului Cluj pentru a-l sancționa pe avocat. Purtătorul de cuvânt al Baroului Cluj, avocatul Victor Rusa, ne-a precizat că Sălăjan Iusan nu are deocamdată nicio sancțiune.

În motivarea plângerii depuse de client la parchet s-au arătat următoarele:

”La data de 15.10.2020 persoana vătămată S.M. a formulat plângere penală împotriva numitului Sălăjan Iusan Sergiu Radu- avocat în cadrul Baroului Cluj – pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune – faptă prev. de art. 244 alin. 1 Cod penal.

In esență, prin plângerea formulată, persoana vătămată a arătat faptul că – în anul 2020, în cursul lunii mai, a apelat la numitul Sălăjan Iusan Sergiu Radu  pentru a-i sprijini în demersurile legale necesare desfacerii căsătoriei și obținerea custodiei copilului său.

Această solicitare a fost făcută datorită faptului că persoana vătămată îl cunoștea din copilărie pe Sălăjan Iusan Sergiu Radu – motiv pentru care avea deplină încredere în el.

Așa cum reiese din convorbirile depuse de persoana vătămată – probe în prezentul dosar – Sălăjan Iusan Sergiu Radu i-a promis că va face demersurile legale necesare – sens în care i-a transmis un e-mail în care a analizat pe larg strategia apărării pe care urma să o pună în practică.

Datorită modului în care avocatul i-a prezentat pașii care urmau să fie efectuați, persoana vătămată a fost convinsă să încheie contractul de asistență juridică – în condițiile propuse de acesta. Totodată, persoana vătămată a avut convingerea că Sălăjan Iusan Sergiu Radu își va îndeplini obligațiile asumate contractual – fără ca vreun moment să bănuiască că acesta îi va lua banii și nu va redacta și înregistra acțiunea civilă.

În acest sens, se arată că în cuprinsul aceluiași e-mail, avocatul i-a comunicat lui S.N. onorariul avocațial stabilit în cuantum de 2300 Euro – sumă care a susținut că include si TVA-ul aferent.

După ce persoana vătămată și-a exprimat acordul în vederea încheierii contractului de asistență juridică – în condițiile menționate la punctul 4 – Sălăjan Iusan Sergiu Radu_ i-a transmis contractul și factura aferentă.

Însă, în cadrul e-mailului prin care a transmis documentele – acesta a revenit asupra cuantumului onorariului – și a susținut că suma de plată este de fapt suma de 2737 Euro – deoarece suma inițială NU conține TVA.

Persoana vătămată – a fost de acord și cu aceasta modificare, motiv pentru care la data de 25.05.2020 a achitat suma de 2355,22 Euro numitului Sălăjan Iusan Sergiu Radu-dovada în acest sens fiind copia tranzacției depusă la dosarul cauzei.

Numitu Sălăjan Iusan Sergiu Radu l-a indus în eroare pe numitul S.M. atât la momentul încheierii contractului de asistență juridică, cat și ulterior acestui moment.

Astfel, din probele care urmează să fie analizate în cele ce urmează, reiese fără putință de tăgadă faptul că dl. avocat nu a avut niciun moment intenția de a își onora obligațiile asumate și că demersurile efectuate de el au avut ca unic scop obținerea unui folos patrimonial injust.

În acest sens, se arată că Sălăjan Iusan Sergiu Radu nu a redactat și nu a promovat nicio cerere în justiție, inducând astfel în eroare persoana vătămată și cauzându-i un prejudiciu în sumă de 5155 Euro.

În plus, pentru a-l induce în eroare pe numitul S.M., dl. Sălăjan a creat aparența că prin încheierea contractului de asistență juridică acesta va beneficia de toate cunoștințele sale juridice și de îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate contractual – acesta purtând numeroase convorbiri și transmițând e-mailuri în care îl asigura că a studiat legislația în materie și că poate să introducă acțiunea de divorț – la Judecătoria Sect. 5 din mun. București.

Activitatea infracțională a dlui. avocat nu s-a oprit aici, respectiv pentru a obține si alte sume de bani de la persoana vătămată, sume care nu erau menționate în contractul de asistentă juridică, acesta i-a furnizat informații false pentru a-1 induce/menține în eroare.

În acest sens, la sfârșitul lunii mai i-a comunicat persoanei vătămate faptul că a fost la București și s-a interesat de toate demersurile pe care trebuie să le facă pentru a înregistra corect acțiunea. Discuțiile erau legate de competența instanțelor pentru a soluționa acțiunea de divorț – în situația în care părțile erau cetățeni romani, dar nu mai locuiau pe teritoriul României.

Dovada în acest sens este convorbirea din cursul lunii mai – în cadrul căreia Sălăjan Iusan Sergiu Radu îi spune persoanei vătămate: deplasarea a fost un succes. Ne auzim la telefon”.

Ulterior, la data de 02.07.2020 – deși Sălăjan Iusan Sergiu Radu nu redactase și nu înregistrase acțiunea – îi comunică persoanei vătămate că acțiunea a fost înregistrată și că: „a primit semne bune de la București, în sensul că am verificat la arhivă și mi s-a comunicat că se derulează procedura administrative ceea ce înseamnă că se va stabili termen cat de curând.”

Din nou, se subliniază faptul că nici la acel moment, nici până în prezent  Sălăjan Iusan Sergiu Radu  nu a redactat și înregistrat nicio acțiune de divorț – deși acest lucru la susținut în repetate rânduri în fața persoanei vătămate.

Comunicarea faptului că a înregistrat acțiunea – a avut ca scop determinarea persoanei vătămate în a achita și alte sume de bani, sume care au fost justificate ca fiind alte taxe care urmau să fie suportate de aceasta în cadrul procesului de divorț.

Dovezile din care rezultă solicitarea/plata sumelor de bani suplimentare sunt convorbirile purtate între cei doi, precum și ordinele de plată – depuse la dosarul cauzei.

Pentru o mai bună înțelegere a stării de fapt, s-a prezentat în ordine cronologică, sumele de bani solicitate și plătite, suplimentar, de către persoana vătămată, respectiv:

a. La data de 02.06.2020 persoana vătămată face o plată de 1000 Euro în contul aparținând lui Sălăjan Iusan Sergiu Radu suma de bani fiind solicitată de dl. avocat cu motivarea că ar avea nevoie de bani deoarece fiica lui este bolnavă, urmând ca această sumă să fie compensată cu alte cheltuieli care ar interveni pe parcursul soluționării dosarului civil.

Se subliniază încă odată că această sumă de bani nu a fost menționată în niciun contract de asistență juridică și NU a fost utilizată în cadrul dosarului civil.

b. La câteva zile după, respectiv la data de 10.06.2020 – numitul Sălăjan Iusan Sergiu Radu – îl induce în eroare pe S.M și îi solicită plata sumei de 800 Euro – susținând că reprezintă plata unei „taxe”.

Or, după cum bine se știe în legislația românească această taxă nu există. Se menționează că și această sumă de bani a fost achitată de către persoana vătămată la data de 10.06.2020.

Așa cum reiese din conversația purtată la data de 10.06.2020 – persoana vătămată îl întreabă pe dl. avocat – care vor fi costurile cu acest dosar – întrebare adresată ca urmare a solicitărilor suplimentare de bani și neprevăzute în contract.

c. Ulterior, profitând de faptul că persoana vătămată era hotărâtă să divorțeze și să obțină cat mai repede custodia copilului său – prin inducerea în eroare a persoanei vătămate – numitul Sălăjan Iusan a mai obținut, la data de 03.07.2020 suma de 1000 Euro , afirmând că si aceasta trebuie achitată în cadrul dosarului civil.

Este esențial de menționat faptul că – așa cum reiese din probele de la dosar – persoana vătămată i-a cerut de nenumărate ori dlui. avocat să-i transmită acțiunea înregistrată, precum și numărul de dosar.

Cu privire la aceste solicitări Sălăjan Iusan Sergiu Radu l-a indus în eroare pe numitul S.M prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase pentru a ascunde activitatea infracțională a acestuia și obținerea unei sume de bani necuvenite— respectiv faptul că a redactat și înregistrat acțiunea civilă și că datorită dispozițiilor din codul de procedură civilă este nevoie de o perioadă îndelungată de timp pană se va fixa primul termen de judecată.

La data de 18.08.2020 – persoana vătămată văzând că nu i se comunică informațiile solicitate – a decis să contacteze un avocat din baroul București – pentru a-l ajuta să verifice dacă a fost sau nu înregistrat dosarul civil.

Persoana contactată se numește N.V. – avocat în cadrul Baroului București, persoană care i-a comunicat persoanei vătămate că NU există înregistrat niciun dosar – având ca obiect desfacerea căsătoriei acestuia.

Ulterior, S.M. l-a confruntat pe numitul Sălăjan Iusan Sergiu, însă acesta a negat acuzațiile, susținând faptul că el spune adevărul și că a făcut toate demersurile legale la care s-a obligat.

Mai mult, pentru a menține în eroare persoana vătămată cu privire la activitatea infracțională – a contactat-o pe sora acestuia și i-a arătat mai multe documente despre care a susținut că sunt documentele înregistrate la Judecătoria Sector 5 din municipiul București, însă, sora persoanei vătămate a observat că documentele arătate nu poartă niciun număr de înregistrare.

Pentru a se asigura că a reușit să-l inducă/mențină în eroare pe numitul S.M, la data 16.10.2020 – dl. avocat i-a transmis un e-mail în care i-a comunicat că i-a arătat acțiunea civilă si documentele aferentei sorei acestuia, indicând chiar si un număr de dosar atribuit acțiunii civile.

Or, din simpla verificare telefonică și pe portalul instanțelor se poate observa că dosarul nr. _____/302/2020 nu există pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București.

Plângerea penală a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, care la data de 20.10.2020 a comunicat persoanei vătămate faptul că sesizarea făcută de aceasta – a fost înaintată administrativ spre competenta soluționare – Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Ulterior, la data de 03.02.2021 –  Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus comunicarea soluției de clasare – dispusă prin ordonanța din 28.10.2020 — prin intermediul adresei de e-mail indicată – în calitate de avocat al persoanei vătămate.”

Împotriva soluției de clasare, persoana vătămată a formulat plângere la procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Procurorul general a respins plângerea formulată împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța nr. 272/P/2020.

Motive de netemeinicie ale ordonanței de clasare invocate de persoana vătămată:

”Pentru a motiva soluția de clasare, procurorul de caz a reținut, în mod greșit, faptul că: „simpla neîndeplinirii a obligațiilor contractuale, precum și simpla minciună, promisiune neonorată, neînsoțite de utilizarea unor manopere dolosive de inducere în eroare, nu constituie infracțiunea de înșelăciune

Or, fără a relua starea de fapt și probele expuse pe larg la punctul I din prezenta plângere, credem că în cauză nu se poate susține că este vorba despre o simplă neîndeplinire a obligațiilor contractuale sau o simplă minciună.

Din cele prezentate reiese fără echivoc faptul că numitul Sălăjan Iusan Sergiu l-a indus în eroare pe numitul S.M – atât cu ocazia încheierii contractului de asistența juridică, cat și ulterior, prin folosirea unor manopere dolosive.

Astfel, a comunicat informații false cu privirea la activitățile juridice pe care le-a desfășurat, a prezentat documente care nu atestau realitatea obiectivă și a transmis un număr de dosar care nu exista, toate cu scopul de a înșela persoana vătămată și de a obține un folos patrimonial injust.

Mai mult, din modul în care acesta a acționat este evident faptul că nu a avut niciodată intenția de a îndeplini obligațiile asumate contractual, ci în plus, a făcut tot ce a putut ca să-l determine pe S.M. să achite și alte sume de bani, sume care au fost folosite de dl. avocat în interes propriu – și nicidecum în cadrul dosarului civil.

Mai mult, aceste sume de bani au fost solicitate fără a exista o acoperire contractuală – așa cum impune legislația în vigoare, și fără să fi redactat și înregistrat cererea de chemare în judecată pentru desfacerea căsătoriei, și încredințare minor.

Totodată, a inventat „taxe” care trebuie achitate, taxe care nici măcar nu sunt reglementate de legislația în vigoare.

(…)

Nu în ultimul rând, nu este prima oară când avocatul Sălăjan Iusan Sergiu Radu își înșeală clienții – el fiind condamnat de către ÎCCJ în cursul anului 2012 la o plata unei amenzi penale, după ce a plătit prejudiciul cauzat.

Această soluție a fost dispusă după ce anterior Curtea de Apel Cluj l-a condamnat Ia 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare.

În dosarul menționat a fost cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Astfel, s-a demonstrat că avocatul Sălăjan Iusan Sergiu Radu i-a cerut lui C.P. suma de 24.500 de lei pentru a plăti cauțiuni într-o serie de procese, însă dl. avocat nu a folosit banii în acest scop, iar clientul a pierdut procesele.

Aceste informații pot verificate în arhiva Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, motiv pentru care ne surprinde soluția dispusă în cauză și lipsa de reacție fermă din partea organelor statului cu privire la noua activitatea infracțională a dlui. avocat.

Prin ordonanța din data de 18.02.2021 a procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a respins ca netemeinică plângerea formulată împotriva soluției de clasare conform art. 339 C.pr.pen.

Astfel, ordonanța nr. 8/II/2/2021 din data de 18.02.2021 prin care procurorul general a soluționat plângerea potrivit dispozițiilor 339 C.pr.pen. se limitează doar la descrierea sumară a faptei pentru care persoana vătămată a formulat plângerea.

Mai mult, procurorul preia motivarea procurorului de caz, fără a demonta apărările persoanei vătămate și fără a analiza mijloacele de probă depuse în acest sens.

Dimpotrivă, în cuprinsul ordonanței se reține doar generic faptul că ” aspectele reclamate de petent și care s-au. derulat după încheierea contractului de asistență juridică dintre părți nu se circumscriu sferei penale, ci atrag sancțiuni civile pentru neîndeplinirea/îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor stabilite în sarcina avocatului prin legea de organizare și exercitarea profesiei de avocat”.

În concluzie, s-a solicitat admiterea plângerii formulată împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 28.10.2020 și desființarea acesteia și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.”

Ordonanța de clasare a fost atacată în instanță, însă Curtea de Apel Cluj a respins plângerea și a menținut clasarea.

Motivarea Curții de Apel Cluj

”Analizând plângerea formulată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

Prin Ordonanța din 28.10.2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. 272/P/2020, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b C.p.p. cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza 1 C.p.p., s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect plângerea formulată de numitul S.M, sub aspectul infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 C.p.

Potrivit art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare în sumă de 20 lei au rămas în sarcina statului.

Examinând actele din dosarul cu numărul de mai sus, s-a constatat că prin plângerea adresata Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca prin intermediul poștei electronice, plângere înaintată spre soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, persoana vătămată S.M a solicitat efectuarea de cercetări față de Sălăjan Iusan Sergiu Radu- avocat în cadrul Baroului Cluj, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. de art 244 alin. 1 C.p.

Persoana vătămată arată faptul că în data de 22.05.2020 a apelat la serviciile avocatului Sălăjan Iusan Sergiu, pe care îl cunoaște din copilărie, pentru o procedură de divorț, însă avocatul nu și-a îndeplinit obligațiile din contractul de asistență juridică, nu i-a comunicat numărul de înregistrare al dosarului de divorț și nu i-a predat chitanța pentru încasarea sumei de 5.155 euro, pe care i-a trimis-o prin transfer bancar.

S.M a anexat plângerii sale înscrisuri care conțin corespondența purtata cu avocatul Sălăjan-Iusan, precum și un extras (lizbil parțial) din contractul de asistență juridică nr. __/2020 încheiat cu avocatul.

În urma examinării plângerii persoanei vătămate S.M., se va dispune clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 C.p., făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.p.p. (fapta nu este prevăzuta de legea penală), deoarece nu se poate stabili corespondența, concordanța dintre trăsăturile faptei reclamate și modelul abstract prevăzut în norma de incriminare.

Fapta reclamată ca fiind comisă de către avocatul Sălăjan Iusan Sergiu Radu nu este de natură penală, ci poate constitui, eventual, o încălcare a îndatoririlor specifice profesiei de avocat, prin neîndeplinirea obligațiilor asumate față de client, ceea ce poate antrena doar răspunderea civilă a avocatului. De asemenea, ar putea fi antrenată răspunderea disciplinara a avocatului. Simpla neîndeplinire a unor obligații contractuale, precum și simpla minciună, promisiunea neonorată, neînsoțite de utilizarea unor manopere dolosive de inducere în eroare, nu constituie infracțiunea de înșelăciune.

Persoana vătămată are posibilitatea de a se adresa atât Baroului Cluj, pentru luarea unor măsuri de natura disciplinară față de avocatul Sălăjan Iusan , cât și instanței civile de judecată pentru recuperarea prejudiciului suferit.

Împotriva acestei ordonanțe petentul a fosmulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, care, prin Ordonanța din 18.02.2021 pronunțată în dosar nr. 8/II/2/2021, în baza dispozițiilor art. 339 alin. 1, 4 din C.pr.pen. și art. 275 alin. 5 C.pr.pen., a respins plângerea formulată de către S.M, împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța nr. 272/P/2020, din data de 28 octombrie 2020, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Cu obligarea numitului S.M la cheltuieli judiciare în cuantum de 24,85 lei, reprezentând costul hârtiei, imprimatelor și a materialelor folosite pentru soluționarea plângerii împotriva soluției, cheltuieli ce se vor executa potrivit art. 578 C.pr.pen.

Examinând plângerea formulată de S.M împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța nr. 272/P/2020, din data de 28 octombrie 2020, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-au constatat următoarele:

La data de 11 februarie 2021, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost înregistrată plângerea formulată de împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța nr. 272/P/2020, din data de 28 octombrie 2020, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prin care, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b C.pr.pen. cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen., s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect sesizarea numitului S.M sub aspectul infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 C.pen., faptă reclamată ca fiind comisă de către Sălăjan Iusan Sergiu Radu, avocat în Baroul Cluj.

Pentru a se dispune această soluție, s-a reținut că:

Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca  prin intermediul poștei electronice la data de 15.10.2020, ce a fost înaintată spre soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, persoana vătămată S.M a solicitat efectuarea de cercetări față de numitul Sălăjan Iusan Sergiu Radu, avocat în Baroul Cluj, sub aspectul infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 C.pen.

Potrivit plângerii, la data de 22.05.2020, persoana vătămată a apelat la serviciile avocatului Sălăjan Iusan Sergiu Radu, pe care îl cunoștea din copilărie, pentru o procedură de divorț, însă avocatul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de asistență juridică nr. _/2020, nu i-a comunicat numărul de înregistrare al dosarului de divorț și nu i-a predat chitanța pentru încasarea sumei de 5.155 euro, pe care i-a trimis-o prin transfer bancar.

În urma examinării plângerii persoanei vătămate și a înscrisurilor depuse de aceasta conținând corespondența purtată cu avocatul și contractul de asistență juridică/ procurorul a concluzionat că se impune clasarea cauzei, fiind aplicabile prevederile art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), deoarece nu se poate stabili corespondența, concordanța dintre trăsăturile faptei reclamate și modelul abstract prevăzut în norma de incriminare, fapta poate constitui eventual o încălcare a îndatoririlor specifice profesiei de avocat prin neîndeplinirea obligațiilor asumate față de client, ceea ce poate antrena doar răspunderea civilă și/sau disciplinară a avocatului.

S-a reținut de către procuror că simpla neîndeplinire a unor obligații contractuale, precum și simpla minciună, promisiunea neonorată, neînsoțite de utilizarea unor manopere dolosive de inducere în eroare, nu constituie infracțiunea de înșelăciune.

Prin plângerea împotriva soluției formulate, petentul a solicitat desființarea ordonanței din 28.10.2020, emisă în dosarul nr. 272/P/2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, întrucât aceasta a fost adoptată fără efectuarea cuvenitelor cercetări, în condițiile în care procurorul nu a manifestat rol activ și nu a administrat nici un probatoriu pentru a-și forma opinia personală în legătură cu existența faptei reclamate, iar pe fond este netemeinică întrucât conduita avocatului, prin informațiile false furnizate persoanei vătămate(că a redactat și înregistrat acțiunea civilă obiect al contractului de asistență juridică, solicitarea sumei de 800 euro cu titlu de taxă judiciară, deși o astfel de taxă nu există stabilită, că datorită dispozițiilor codului de procedură civilă este nevoie de o perioadă îndelungată de timp până la fixarea primului termen de judecată) și referirea la documente care nu există în realitate(acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub numărul …/302/2020), constituie o acțiune de inducere în eroare, care, deși a avut loc după încheierea contractului de asistență juridică, este pedepsită de legea penală, fiind întrunite cerințele elementului material al infracțiunii de înșelăciune.

Analizând plângerea împotriva soluției prin prisma motivelor invocate și a criticilor formulate, aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, soluția dispusă de procuror fiind una temeinică și legală.

În acord cu reținute de procuror, soluția de neurmărire penală (de neîncepere a urmăririi penale nici măcar in rem) este expres reglementată prin prevederile art. 315 alin. 1 C.pr.pen. în toate situațiile în care, după examinarea sesizării, procurorul constată că, există de plano, fără a fi necesară strângerea unor probe, unui dintre cazurile de împiedicare a punerii in mișcare a acțiunii penale reglementate de art. 16 C.pr.pen,

În acest sens, plângerea și înscrisurile atașate de petent erau suficiente pentru a contura starea de fapt și a analiza, în raport de aceasta, concordanța dintre trăsăturile faptei reclamate și modelul abstract prevăzut în norma de incriminare, rezultând că toate aspectele reclamate de petent și care s-au derulat după încheierea contractului de asistentă juridică dintre părți nu se circumscriu sferei penale, ci atrag, sancțiuni civile pentru neîndeplinirea/ îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor contractuale asumate, respectiv sancțiuni disciplinare în privința încălcării obligațiilor stabilite în sarcina avocatului prin legea de organizare și exercitare a profesiei de avocat.

Contrar susținerilor petentului, procurorul nu a preluat propunerea de clasare formulată de organele de cercetare penală, în cauză neexistând o cercetare penală, ci doar o transmitere pe cale administrativă a sesizării greșit îndreptate și a înscrisurilor atașate acesteia la parchetul competent, în condițiile art. 38 alin.l C.pr.pen. cu referire la art. 56 alin. 6 C.pr.pen.

Examinând cele două ordonanțe, prin prisma actelor și lucrărilor efectuate și a motivelor arătate în plângere, se constată că acestea sunt legale și temeinice.

Astfel, din plângerea formulată de petent împotriva intimatului nu rezultă indicii ale săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, ci doar aspecte care constau în neîndeplinirea/ îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor contractuale asumate de intimat prin contractul de asistență juridică încheiat între părți, care pot atrage doar sancțiuni disciplinare în privința încălcării obligațiilor stabilite în sarcina avocatului prin legea de organizare și exercitare a profesiei de avocat, și nu penale.

În speță nu s-a dovedit împrejurarea că intimatul ar fi intenționat să nu-și execute obligațiile ce-i incumbă prin contractul de asistență juridică încheiat cu petentul, respectiv să nu introducă acțiunea de divorț și să-l reprezinte în acea cauză, existând doar date că a făcut aceste demersuri cu întârziere, introducând acțiunea de divorț doar la data de 15.10.2020, în dosar nr. _____/302/2020 al Judecătoriei sectorului 5 București ( a se vedea fișa dosarului electronic de la f. 38-39).

Apreciem în acest context că această întârziere în îndeplinirea obligațiilor contractuale nu îmbracă forma penală cerută de textul art. 244 alin. 1 C.pen. privitor la infracțiunea de înșelăciune.

Potrivit textului menționat, inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

În speță, pentru a ne fi aflat în prezența acestei infracțiuni ar fi trebuit ca intimatul să nu-și fi executat nicio obligație rezultată din contract, ori, așa cum am arătat anterior, acesta a introdus acțiunea de divorț la care s-a obligat, la data de 15.10.2020. Prin urmare, nu exista în speță intenția de a induce în eroare partea vătămată.

Pentru întârzierile existente în executarea obligațiilor ce-i incumbă intimatului din contractul de asistență juridică încheiat, petentul se poate adresa Baroului Cluj, pentru luarea unor eventuale măsuri de natura disciplinară, sau instanței civile de judecată pentru recuperarea prejudiciului suferit, raportat la sumele nejustificate achitate acestuia.

De asemenea, în cauză procurorul nu era necesar să mai administreze și alte probe pentru a se putea lămuri cu privire la aspectele sesizate de petent, astfel că nu se impune trimiterea cauzei la procuror pentru reluarea urmăririi penale în vederea administrării de noi probe.

Totodată, împrejurarea că în dispozitivul ordonanței apare numele unui alt avocat, nu înseamnă că cercetarea s-a referit la acea persoană, câtă vreme în conținutul ordonanței se analizează situația din prezenta cauză, cu referiri la persoana intimatului, fiind vorba astfel de o eroare materială, astfel că nici din această perspectivă nu se impune trimiterea cauzei la procuror.

În consecință, ordonanțele procurorului atacate prin prezenta plângere sunt legale și temeinice, astfel că va respinge ca nefondată plângerea petentului.”

Comments

comentarii