Acasă » PROCESE » Avocat din Baroul Cluj, ”maestru” al retrocedărilor, judecat pentru înșelăciune de 160.000 de lei în dauna Primăriei
Avocat Romulus Luca (sursa foto facebook.com)

Avocat din Baroul Cluj, ”maestru” al retrocedărilor, judecat pentru înșelăciune de 160.000 de lei în dauna Primăriei

Avocatul care în 2014 obținea pentru moștenitorii familiei Banffy retrocedarea unei clădiri de 5 milioane de euro din centrul Clujului este judecat la Curtea de Apel Cluj pentru două infracțiuni de înșelăciune. Romulus Luca, fost președinte PNȚCD Cluj, este acuzat că ar fi pus la cale un plan, în care l-a implicat pe un client de-al lui, și el inculpat în dosar, în urma căruia ar fi obținut peste 160.000 de lei din contul Primăriei Cluj-Napoca, reprezentând onorarii avocațiale, despre care procurorii susțin că erau fictive.

Parchetul Curții de Apel Cluj a disjuns un dosar și cu ale onorarii ale lui Luca cu care a fost executată Primăria. Executorul judecătoresc la care a apelat a primit clasare pe motiv că nu putea refuza executarea și nu putea cenzura onorariile.

Avocatul Romulus Luca din Baroul Cluj este trimis în judecată pentru înșelăcoune, iar administratorul unei firme, Răzvan Lucian Takacs, pentru complicitate la înșelăciune.

După cum se arată în rechizitoriu, povestea a început de la retrocedarea unei părți dintr-un imobil din centrul Clujului: ”Pe rolul instanţelor de judecată din Cluj-Napoca s-au aflat şi se află pe rol mai multe dosare civile care privesc imobilul situat în Cluj-Napoca, str. Regele Ferdinand nr. 4, compus din casă cu 30 de apartamente, teren aferent în suprafaţă de 791 mp şi curte în suprafaţă de 422 mp. Dintre cele 30 de apartamente, unul este întabulat în favoarea Companiei Naţionale „Loteria Română”, două apartamente au fost înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995, iar restul de apartamente sunt întabulate în favoarea statului român şi aflate în administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca (23 de locuinţe şi 4 spaţii cu altă destinaţie).

Prin două hotărâri judecătoreşti definitiv, respectiv decizia civilă nr. 277/A/2003 a Curţii de Apel Bucureşti şi decizia civilă nr. 130/A/2008 a Curţii de Apel Cluj (antecesorul inculpatului Luca Romulus) a obţinut, ca urmare a constatării de către instanţe a nelegalităţii deciziei de naţionalizare emise în baza Decretului nr. 92/1950, două cote părţi de 1/8 din imobilul menţionat (în total 1/4), în calitate de moştenitor după mama sa şi unchiul său, cei doi fiind la rândul lor moştenitorii fostului coproprietar

În calitate de moştenitori ai lui Luca Remus (fost avocat în Baroul Cluj), inculpatul Romulus Luca, fratele său Marius Luca şi mama lor Nicoleta Luca, deţin cota parte de ¼ din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Regele Ferdinand  nr. 4.

În baza acestui drept, în data de 17.02.2014, inculpatul Romulus Luca, în numele său şi al reclamanţilor Marius Luca şi Nicoleta Luca, a înregistrat o acţiune civilă la Judecătoria Cluj-Napoca, învederând instanţei că cei trei reclamanţi deţin împreună, în baza deciziei civile nr. 277/A/2003 a Curţii de Apel Bucureşti, cota de 1/8 din imobilul în care locuiesc mai mulţi chiriaşi şi întrucât Municipiul Cluj-Napoca încasează chiria pentru întregul imobil, a solicitat instanţei obligarea pârâtului la plata cotei de 1/8 din suma de 22.070 lei, reprezentând chiria încasată de Municipiul Cluj-Napoca în perioada februarie 2013 – noiembrie 2013.

Prin sentinţa civilă nr. 7473 din data de 10 iulie 2014, Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea reclamanţilor şi a obligat pârâtul Municipiul Cluj-Napoca să plătească reclamanţilor, cu titlu de chirie aferentă lunilor februarie 2013 – noiembrie 2013, suma de 2.758 lei.”, se arată în rechizitoriu.

Imobilul de pe Regele Ferdinand nr.4

Schema cu onorariile

Potrivit procurorilor, după obţinerea sentinţei menţionate, Luca a cedat în mod fictiv, contra sumei de 500 lei, creanţa de 2.958 lei (2.758 lei contravaloare chirii + 200 lei cheltuieli de judecată), către Takacs.

”Ulterior, cesionarul creanţei – inculpatul Takacs îl „angajează” ca avocat pe unul dintre cedenţii creanţei – inculpatul Luca şi, prin intermediul acestuia, în data de 26.08.2014, adresează Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti Stolnean Romeo Marius şi Stolnean Oana o cerere de executare silită a debitorului Municipiul Cluj-Napoca, solicitând poprirea conturilor debitorului, pentru suma de 2.958 lei + cheltuieli de executare.

Drept cheltuială de executare este invocat onorariul avocaţial în faza de executare silită, pretins încasat de inculpatul Luca de la inculpatul Takacs, în cuantum de 80.000 lei. Onorariul fixat este vădit disproporţionat faţă de complexitatea cauzei şi activitatea desfăşurată de avocat. Ca justificare, inculpatul Luca a depus la dosarul execuţional nr. 577/2014 o împuternicire avocaţială emisă în baza unui pretins contract de asistenţă juridică căruia i s-a atribuit numărul „153” din 24.08.2014 şi o chitanţă fără număr şi dată, conform căreia ar fi primit de la inculpatul Takacs suma de 80.000 lei reprezentând onorariu. Aparent, aşa cum se poate observa din examinarea copiei împuternicii avocaţiale, data contractului de asistenţă juridică este consemnată cu un alt instrument de scris.

Ca urmare, la data de 16.09.2014, executorul judecătoresc emite încheierea nr. 577/2014/2, stabilind totalul debitului datorat de Municipiul Cluj-Napoca, la suma de 83.413 lei (creanţa de 2.958 lei fixată prin titlul executoriu, onorariul avocaţial de 80.000 lei pentru faza de executare silită şi 455 lei onorariul executorului judecătoresc şi taxe).

În ziua următoare, la 17.09.2014, executorul judecătoresc a poprit conturile debitorului Municipiul Cluj-Napoca, deschise la Trezoreria Cluj, până la concurenţa sumei de 83.413 lei , iar în data de 29.09.2014, prin ordinul de plată nr. 210 , Municipiul Cluj-Napoca a achitat în contul S.P.C.E.J. Stolnean Romeo Marius suma de 83.413 lei; În data de 30.09.2014, suma pentru care conturile au fost poprite a intrat în posesia reprezentantului biroului executorului judecătoresc, persoană care, la rândul ei, a înmânat suma inculpatului”, se arată în actul de sesizare a instanței.

În data de 20 februarie 2014, Luca a înregistrat o altă acţiune civilă la Judecătoria Cluj-Napoca, prin care,a solicitat instanţei obligarea Primăriei la plata sumei de 2.747 lei, reprezentând chiria încasată de Municipiul Cluj-Napoca în perioada ianuarie 2013 – octombrie 2013. Prin sentinţa civilă nr. 6960 din data de 1 iulie 2014, Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea.

Potrivit procurorilor, după obţinerea sentinţei Luca a cedat în mod fictiv, din nou, contra sumei de 500 lei, creanţa de 2.947,46 lei (2.747,46 lei contravaloare chirii + 200 lei cheltuieli de judecată), către inculpatul Takacs.

Ulterior, s-a repetat schema cu angajarea de către acesta din urmă a avocatului Luca, care s-a adresat executorului și și-a pus onorariul de 80.000 de lei.

Este de remarcat faptul că cele două contracte de cesiune de creanţă sunt identice, diferă doar sumele reprezentând drepturile de creanţă şi numerele dosarelor civile şi ale sentinţelor. În urma examinării comparative a semnăturilor executate în dreptul rubricii „cedenţi” pe cele două contracte, putem formula prezumţia că doar semnăturile inculpatului Luca sunt autentice şi că celelalte patru semnături au fost executate tot de către inculpatul Luca, pentru mama sa şi fratele său. Aceasta deoarece întregul mecanism de prejudiciere a Municipiului Cluj-Napoca a fost pus la cale şi dus la îndeplinire de către inculpatul Luca, cu ajutorul inculpatului Takacs.

Romulus Luca

La solicitarea procurorului, inculpatul Luca a depus la dosar copiile contractelor de asistenţă juridică încheiate cu inculpatul Takacs. Se remarcă faptul că numărul atribuit contractului încheiat pentru punerea în executare a sentinţei civile nr. 7473/2014, care a făcut obiectul dosarului execuţional nr. 577/2014, este 133 , în timp ce la dosarul execuţional fusese depusă împuternicirea avocaţială cu numărul 153, emisă în baza contractului de asistenţă nr. 153 din 24.08.2014. Apreciem că această neconcordanţă reprezintă încă o dovadă a caracterului fictiv, simulat, al întregii operaţiuni de executare silită efectuate de inculpatul Luca cu scopul prejudicierii Municipiului Cluj-Napoca.

Conform procesului-verbal întocmit de specialistul inspector antifraudă din cadrul A.N.A.F. – Direcţia de Combatere a Fraudelor, în perioada 2010-2014, veniturile de care a beneficiat efectiv inculpatul Takacs, după plata impozitelor datorate bugetului de stat, au fost, în total, în cuantum de 134.925 lei. Or, faţă de veniturile realizate, inculpatul Takacs nu dispunea de resursele financiare necesare pentru plata sumei de 160.000 lei (două onorarii în cuantum de 80.000 lei fiecare); trebuie avut în vedere că veniturile menţionate au fost realizate de inculpatul Takacs într-o perioadă de 4 ani, în timp ce onorariile avocaţiale aparente au fost „achitate” într-un interval de o săptămână.

Este evident faptul că pretinsele contracte de cesiune de creanţă au fost întocmite doar pentru a crea cadrul viitoarelor executări silite demarate de către inculpatul Luca. Altfel, nu ar exista absolut nicio justificare economică pentru care inculpatul Luca să cedeze creanţe de 2.958 lei şi 2.947,46 lei în schimbul preţului derizoriu de 500 lei, fixat cu indiferenţă în cele două contracte. Cu rea credinţă, contractele de cesiune de creanţă nu au fost comunicate debitorului Municipiul Cluj-Napoca, ci a fost demarată procedura executării silite.

Este de menţionat şi faptul că au mai existat numeroase alte situaţii în care cei doi inculpaţi au încheiat astfel de contracte de cesiune de creanţă, iar inculpatul Takacs „a achitat” inculpatului Luca onorarii exorbitante pentru executarea silită a Municipiului Cluj-Napoca în baza sentinţelor favorabile obţinute de Luca pentru plata contravalorii chiriilor.”, se arată în rechizitoriu.

Disjungere față de alte dosare de executare și clasare cu privire la executor

De altfel, parchetul a disjuns cauza cu privire la alte cinci dosare de la Judecătoria Cluj-Napoca, cu onorarii de 8.000 lei, 30.000 lei, 40.000 lei,  60.000 lei și 5.000 lei.

”Menţionăm faptul că cele două executări silite la care am făcut referire în prezentul dosar nu sunt singurele promovate de inculpatul Takacs. O situaţie completă a plăţilor efectuate de primărie până la data de 11.12.2014 (benevol sau ca urmare a popririlor), a fost anexată de Municipiul Cluj-Napoca adresei de constituire ca parte civilă

În ceea ce priveşte solicitarea formulată de Municipiul Cluj-Napoca prin adresa nr. 357/303 din 03.09.2015, de a se efectua cercetări penale faţă de inculpaţi în legătură cu faptele comise de aceştia raportat la alte dosare execuţionale, se va dispune disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor.”, se arată în rechizitoriu.

”Prin raportare la veniturile pe care le realizează inculpatul Takacs, este cert că acesta nu avea posibilitate de a plăti astfel de onorarii.”, spun procurorii.

Inculpatul Takacs nu a dorit să dea declaraţii în dosarul de urmărire penală. Cu ocazia audierii sale la parchet, Romulus Luca nu a dorit să justifice cuantumul de 80.000 lei al celor două onorarii.

Executorul Stolnean, care a avut calitatea de suspect, le-a spus procurorilor că, deşi onorariile avocatului Luca i s-au părut stranii, prin cuantumul lor, nu a fost în măsură să refuze includerea lor în cheltuielile de executare.

”În privinţa celor două infracţiuni de complicitate la înşelăciune reţinute în sarcina suspectului Stolnean se va dispune clasarea cauzei deoarece, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti (art. 7 lit. a, art. 56), suspectul nu putea refuza punerea în executarea a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii şi nici nu avea posibilitatea de a cenzura onorariile avocaţiale percepute de inculpatul Luca.”. se arată în rechizitoriu.

Primăria a întors executările silite în instanță

”Precizăm faptul că prin sentinţa civilă nr. 728 din 26.01.2015 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare, a fost apreciată ca nelegală întreaga executare silită desfăşurată împotriva debitorului Municipiul Cluj-Napoca în dosarul execuţional nr. 577/2014 al SPCEJ Stolnean Romeo Marius şi Stolnean Oana, întrucât contractul de cesiune de creanţă este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită. Instanţa a reţinut faptul că cesiunea de creanţă „a fost realizată doar cu scopul de a face posibilă angajarea reclamantului Romulus Luca în calitate de avocat şi obţinerea unei sume extrem de ridicate de bani, în frauda unei instituţii a statului”; de asemenea, judecătorul a menţionat că „în lipsa acestei cesiuni, creditorul Luca nu ar fi putut să se angajeze pe sine în calitate de avocat pentru a obţine acest onorariu fabulos şi complet nejustificat”. Pentru aceste motive, Judecătoria Cluj-Napoca a admis contestaţia la executare şi a anulat în totalitate executarea silită desfăşurată în dosarul execuţional nr. 577/2014.

Pe de altă parte, prin sentinţa civilă nr. 897 din 28.01.2015 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin decizia civilă nr. 448/A/28.04.2015 a Tribunalului Cluj, a fost admisă în parte contestaţia la executare formulată de contestatorul Municipiul Cluj-Napoca şi au fost reduse cheltuielile de executare stabilite prin încheierea de cheltuieli nr. 583/2014/2 emisă în dosarul execuţional nr. 583/2014 cu suma de 79.750 lei, reprezentând onorariu în faza de executare silită; practic, onorariul avocaţial a fost redus la suma de 250 lei .

În concluzie, apreciem că inculpatul Luca a desfăşurat manopere dolosive în dauna Municipiului Cluj-Napoca, cu scopul vădit de a obţine un folos patrimonial injust, înfăţişând o falsă reprezentare a realităţii menită a prejudicia debitorul, prin interpunerea complicelui inculpat Takacs în relaţiile avute cu debitorul Municipiul Cluj-Napoca, prin întocmirea celor două contracte de cesiune de creanţă (conţinând unele semnături asupra cărora planează suspiciunea lipsei autenticităţii) şi prin fixarea unor onorarii exorbitante şi nejustificate în cuantum de 80.000 lei în baza a două contracte de asistenţă juridică a căror legalitate a încheierii creează, de asemenea, suspiciuni.”, mai precizează procurorii Parchetului Curții de Apel Cluj.

În plus, avocatu Luca nu a făcut dovada raportării, la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, a celor două plăţi (onorarii) care au depăşit suma de 15.000 euro, obligaţie ce îi incumbă potrivit prevederilor art. 5 alin. 7 rap. la art. 10 lit. f din Legea nr. 656/2002.

Acuzații de fals în ce privește retrocedarea

În cursul urmăririi penale, reprezentanții municipiuli Cluj-Napoca şi o femeie, în numele locatarilor chiriaşi ai imobilului situat pe strada Regele Ferdinand nr. 4, au învederat comiterea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, raportate la certificatul de moştenitor utilizat de defunctul Luca Remus în procesele având ca obiect restituirea cotelor-părţi din imobil. ”Procesele s-au finalizat prin decizia civilă nr. 277/A/2003 a Curţii de Apel Bucureşti şi respectiv decizia civilă nr. 130/A/2008 a Curţii de Apel Cluj. Prin urmare, eventuala falsificare a certificatului de moştenitor de către Luca s-a realizat anterior anului 2003, astfel că pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale s-a împlinit termenul de 5 ani de prescripţie a răspunderii penale, motiv pentru care se va dispune clasarea cauzei pentru infracţiunea prev. de art. 320 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. Presupunând că certificatul de moştenitor ar fi unul fals, folosirea acestuia de către inculpatul Romulus Luca nu va putea constitui infracţiunea de uz de fals, întrucât fapta nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege, neputându-se dovedi faptul că Romulus Luca avea cunoştinţă despre caracterul fals al înscrisului. De altfel, Luca nu a folosit în mod efectiv înscrisul, ci s-a folosit de hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarele în care antecesorul său a invocat înscrisul. Ca atare, se va dispune clasarea cauzei şi sub aspectul infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C.p. cu aplic. 5 C.p.”, au precizat procurorii.

Prin adresa nr. 446266/303 din 11.12.2014, Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, ambele reprezentate prin primarul Emil Boc, au precizat că se constituie parte civilă în prezentul dosar, valoarea prejudiciului suferit fiind de 166.855 lei (83.413 lei + 83.442 lei.)

Poziția avocatului inculpat

La caracterizarea inculpaților din rechizitoriu, scrie că Romulus Luca are vârsta de 34 de ani, este avocat în cadrul Baroului Cluj şi a mai fost cercetat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru comiterea unor fapte nedemne pentru un avocat.

Acesta nu a recunoascut fapte din prezentul dosar.

Contactat de Clujust.ro, avocatul Luca a spus inițial că ”nu doresc să dau nicio declarație de presă.” Întrebat despre valoarea onorariilor, acesta a spus: ”Sunt onorarii, conform legii avocaturii, conform statutului profesiei. Sunt litigii civile în care suntem implicați (familia Luca – n.red) cu Primărie. Ei nu plătesc și noi îi executăm… Procesul penal e un litigiu de natură civilă, care e interpretat în mod greșit ca faptă de natură penală. Este vorba de o diminuare de onorarii.”

Romulus Luca dă vina pe primărie pentru situația la care s-a ajuns: ”Noi avem un drept de proprietate, pe care nu-l putem folosi. Am dat în judecată primăria pentru despăgubiri. Ei (cei de la Primărie – n.red) de ce nu respectă hotărârile judecătorești?! Dacă plăteau la scadență, nu mai erau executați silit. Noi am câștigat procesele pe lipsă de folosință, căci Primărie folosește întreg imobilul.”  Despre Takacs, avocatul a declarat: ”E un client la care i-am cesionat la un moment dat creanțe.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!