CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Dosarul fostului vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, Silviu Cristinel Crețu, a ajuns din nou la Curtea de Apel Suceava, de unde a fost strămutat de Înalta Curte în 17 ianuarie pe motiv că nu se asigură garanțiile de imparțialitate.
Ca urmare a hotărârii ÎCCJ, în 18 ianuarie, Curtea de Apel Suceava a decis: ”Scoaterea cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. 1762/86/2022/a1 de pe rolul Curtii de Apel Suceava Sectia penala si pentru cauze cu minori si trimiterea dosarului spre competenta solutionare Curtii de Apel Cluj, potrivit dispozitiilor sentintei nr. 20 din 17.01.2023 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia penala in dosar nr. 2744/1/2022. Pronuntata, azi, 18.01.2023, prin punerea minutei la dispozitia contestatorului si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei, conform art. 405 alin. 2 rap. la art. 405 alin. 1 teza finala Cod procedura penala.”
În 17 februarie, completul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a respinsa contestația formulată în procedura de cameră preliminară de către inculpat, menținându-se soluția primei instanțe în sensul începerii judecății cauzei.
A urmat verificarea măsurii controlului judiciar, iar Tribunalul Cluj a trimis pe cale administrativă dosarul al Tribunalul Suceava.
În 15 martie, la Tribunalul Suceava, chiar procurorul DNA, care s-a opus excepției necompetenței teritoriale, a spus în ședință că ”hotărârea ÎCCJ ar fi fost golită de conţinut”
”Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea, ca nefondată, a excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului Suceava şi declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj. Din conţinutul sentinţei penale nr. 20 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie rezultă în mod clar, cu subiect şi predicat, că nu s-a dorit strămutarea întregii cauzei. De asemenea există disp. art. 71 C. p.p. care arată că ÎCCJ poate să strămute o cauză doar de la o Curte de Apel la o altă Curte de Apel şi nu este posibilă strămutarea unei cauze aflate pe rolul Tribunalului la un alt tribunal din raza unei alte Curţi de Apel alăturate, ÎCCJ neavând competenţă funcţională sub acest aspect. Pe de altă parte, într-adevăr, hotărârea ÎCCJ ar fi fost golită de conţinut în situaţia în care cauza ar rămâne pe rolul Tribunalului Suceava iar în condiţiile în care s-ar promova o contestaţie, evident dosarul ar ajunge în mod automat la Curtea de Apel Suceava, asupra căreia ÎCCJ a apreciat că nu ar putea îndeplini toate garanţiile de independenţă şi imparţialitate.”, se arată în încheierea Tribunalului Suceava.
Și s-a promovat contestație, cum era de așteptat, și dosarul a ajuns la Curtea de Apel Suceava, care, în 20 martie, a judecat fără probleme, de parcă strămutarea nici nu a avut loc.
În motivele contestației, avocatul Călin Budișan a arătat următoarele: ”Hotărârea atacată este nelegală. În concret, în privința acesteia este incident cazul de nulitate absolută prev. de art. 281 alin. (1) lit. a) C.proc.pen.
Aceasta deoarece, prezenta cauză fiind strămutată definitiv la Curtea de Apel Cluj (și, implicit, în ceea ce privește etapa de judecată în primă instanță, la Tribunalul Cluj), toți magistrații din cadrul Curții de Apel Suceava, dar și din cadrul Tribunalului Suceava, sunt incompatibili să soluționeze prezenta cauză, hotărârile astfel pronunțate fiind lovite de nulitate absolută, în considerarea art. 281 alin. (1) lit. a) C.proc.pen.
Conform art. 75 alin. (3) C.proc.pen. Când strămutarea se dispune în cursul procedurii de cameră preliminară, judecarea cauzei se efectuează de către instanța la care s-a strămutat cauza, iar procurorul căruia i-a fost restituit dosarul, dacă dispune din nou trimiterea în judecată, va sesiza tot instanța la care s-a strămutat cauza, cu excepția situației în care aceasta nu mai este competentă.
Totodată, conform art. 75 alin. (4) C.proc.pen. În cazul în care se dispune strămutarea judecării căii de atac a apelului, rejudecarea cauzei, în caz de desființare a sentinței cu trimitere spre rejudecare, se va efectua de către instanța corespunzătoare în grad celei care a soluționat fondul din circumscripția celei la care s-a strămutat cauza, indicată prin decizia de desființare.
Raportat la aceste dispoziții procesuale, apreciem că din moment ce instanța supremă a strămutat cauza în procedura de cameră preliminară în circumscripția Curții de Apel Cluj, instanța competentă a judeca cauza pe fond, în primă instanță, este Tribunalul Cluj, iar nu Tribunalul Suceava, această din urmă instanță pierzând competența de a soluționa cauza.
Astfel, instanța supremă a operat o prorogare judecătorească de competență în favoarea Tribunalului Cluj.
În același sens, în practica judiciară s-a reținut că „Admiterea cererii de strămutare are ca efect, pe de o parte, intrarea cauzei în circuitul de judecată la instanța sau instantele din circumscripția acesteia unde s-a dispus strămutarea, iar pe de altă parte, pierderea definitivă a competenței de a soluționa cauza de către instanța iniţial învestită. În consecință, dispunând strămutarea judecării cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu strămută numai soluționarea unei anumite etape a procesului, ci întreaga judecată a cauzei, inclusiv verificarea legalității și temeiniciei soluțiilor de clasare ulterioare adoptate de procuror, după desfinţarea ordonanţei de clasare şi trimiterea cauzei la procuror. Prin urmare, în cazul în care instanţa învestită ca urmare a admiterii unei cereri de strămutare, în procedura plângerii împotriva rezoluției procurorului de neurmărire penală, admite plângerea şi trimite cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale, iar procurorul dispune începerea urmăririi penale în cauză şi ulterior netrimiterea în judecată, plângerea formulată împotriva acestei soluții se judecă de instanţa la care s-a dispus strămutarea judecării cauzei (I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 1936 din 17 noiembrie 2009, B.J. 2009, p. 836).”
Astfel, consecințele admiterii cererii de strămutare, în procedura de cameră preliminară, vizează nu doar această fază procesuală, ci și dezvoltarea ulterioară a procedurii în faza de judecată.
Concluzia este justificată de faptul că subzistă și în faza de judecată argumentele pentru care s-a admis cererea de strămutare în faza de cameră preliminară, respectiv, calitatea inculpatului de fost vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, ampla mediatizare a cauzei la nivelul județului Suceava.
Hotărârea ÎCCJ ar fi lipsită de conținut de vreme ce fondul și căile de atac în prezentul proces, vor fi soluționate de instanțe de pe raza județului Suceava, întrucât cu puțin timp în urmă, ÎCCJ a decis că acestea nu prezintă suficiente garanții de imparțialitate.”, a precizat avocatul Budișan.
Solutia CA Suceava pe scurt:” În baza art. 206 Cod procedură penală respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Creţu Silviu Cristinel împotriva Încheierii din data de 15 martie 2023, pronunţată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 1762/86/2022/a3. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul contestator să plătească statului 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare din prezentul cadru procesual. Definitivă. Pronunţată azi 20.03.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 405 alin. 2 Cod procedură penală rap. la art. 405 alin. 1 teza finală Cod procedură penală.”
