Pensiile speciale ale magistraților ar putea să scadă. Comisia Europeană condamnă reforma pensiilor din PNRR

Comisia Europeană solicită autorităților de la București modificarea drastică a actualului proiect de lege privind pensiile speciale ale magistraților, diplomaților sau militarilor. Reprezentanții Comisiei Europene au ținut să precizeze că acest proiect de lege ar produce economii „foarte limitate”, iar principiul echității lipsește cu desăvârșire, conform unei scrisori trimise oficialităților de la București, consultată de G4Media.ro

Scrisoarea arată că pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea așa-numitei ”rate de înlocuire” (procentul pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului), iar în cazul magistraților ar fi nevoie de creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent.

Reprezentanții Comisiei Europene consideră că actualul cuantum al pensiilor magistraților este mult prea mare, iar durata activității profesionale este mult prea mică.

În acest moment, magistrații se pot pensiona când cumulează o vechime de 25 de ani în domeniul juridic. În viitorul apropiat, aceste criterii nu vor mai conta dacă propunerile CE se vor pune în aplicare.

Comisia Europeană dorește ca magistrații sa fie ținuți cât mai mult în sistem, ceea ce înseamnă atât o creștere a vechimii necesare ieșirii la pensie, iar in unele cazuri si a vârstei la care magistratul va ieși la pensie.

Magistrații sunt membrii al corpului judiciar, aici se regăsesc doar judecătorii și procurorii. Astfel, conform propunerilor Comisiei Europene, dacă se va impune o vechime de 25 de ani strict aplicată în magistratură atunci vârsta ieșirii la pensie va crește dacă nu se mai ține cont de activarea în celelalte profesii juridice.

Comisia Europeana propune, de asemenea, tăierea pensiilor, precum si o taxare suplimentară a acestora. Astfel, cel puțin cei care vor ieși la pensie după implementarea unei asemenea măsuri vor pleca cu o pensie mai mică. Se presupune că va fi imposibil ca pensiile celor ieșiți din câmpul muncii să se reducă.

Extras din scrisoarea CE: „Proiectul de lege prevede in continuare perioade de cotizare substanțial mai mici decât cele din sistemul general pentru aproape toate categoriile, iar prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani.

Cu privire la judecători si procurori:

Proiectul de lege prevede limitarea pensiilor la 100% din venitul net pentru noii pensionari si creșterea stagiului de cotizare. Acest lucru ar avea un impact limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile.

Deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic si alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil”

CE respinge proiectul de reformă a pensiilor speciale

Comisia Europeană sugerează că în cazul veniturilor speciale obținute de cadrele militare rata de înlocuire nu trebuie să depășească 45%, iar baza de calcul trebuie raportată la veniturile din întreaga carieră. În momentul de față rata este de 65% din ultimele 6 luni.

Potrivit actului normativ care ar fi trebuit să elimine inechitățile din sistemul public de pensii, rata de înlocuire este de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul și sporurile nepermanente.

Guvernul României și-a asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reformarea pensiilor speciale. Plata acestor categorii de venituri reprezintă 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB) și reprezintă în același timp o sursă de inechitate socială, în condițiile în care principiul general al contributivității nu este respectat, excepție fac pensiile militare.

În cazul în care guvernanții nu găsesc o formulă sustenabilă de calcul a pensiilor speciale, România va pierde o parte din finanțare PNRR, valoarea acesteia va fi calculată de Comisia Europeană.

„Recomandăm cu tărie să nu se avanseze cu adoptarea noii legislații în Parlament și, în schimb, să se reflecteze cu atenție asupra unor posibile amendamente pentru a integra rezultatele evaluării de impact a Băncii Mondiale (inclusiv opțiunile alternative de reformă).

Unul dintre obiectivele noii legislații este menținerea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (ceea ce include toate sistemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (2022-2070) la 9,4% din PIB, incluzând un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit. Plafonul se aplică cheltuielilor cu pensiile din toate sistemele publice de pensii, inclusiv toate pensiile speciale, inclusiv cele militare.

Pe baza evaluării de impact a Băncii Mondiale, actualul proiect de lege privind pensiile speciale are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile. Cu cât economiile care decurg din revizuirea pensiilor speciale sunt mai mici, cu atât mai puțin spațiu de manevră va avea guvernul pentru a crește gradul de adecvare a pensiilor publice, în contextul jalonului 214” se arată în scrisoarea trimisă de Comisia Europeană, citată de Luju.ro

Printre cei care beneficiază de pensii speciale se numără judecătorii, procurorii, militarii, polițiștii și angajații din serviciile secrete.

Articol de Andreea Grumăzescu – studentă anul II Jurnalism și Drept

Comments

comentarii