Acasă » PROCESE » ANAF a amendat Untold cu 15.500 lei și i-a confiscat peste 200.000 lei. Măsura a fost menținută de instanță

ANAF a amendat Untold cu 15.500 lei și i-a confiscat peste 200.000 lei. Măsura a fost menținută de instanță

ANAF a amendat Untold SRL, firma care organizează festivalul cu același nume, cu 15.500 lei, după ediția de anul trecut, și a confiscat peste 200.000 de lei. Este vorba de banii încasați de Untold din taxa de 5 lei pentru cardurile speciale de plată în interiorul festivalului. Inspectorii fiscali susțin că sistemul gândit de cei de la Untold încalcă OUG 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și că ”fapta contravențională săvârșită se afla in imediata vecinătate a infracțiunii de evaziune fiscală”.

Inspectorii ANAF au efectuat un control la Untold 2016 și au constatat si faptul ca societatea Untold SRL a încasat sume de bani reprezentând taxa de 5 lei aferentă emiterii cardurilor folosite pentru plata bunurilor si serviciilor din cadrul festivalului fara a emite bonuri fiscale sau chitanțe. Pentru acest lucru, au aplicat aplicat o amendă de 15.500 lei și au confiscat suma de 207.450 lei, adunată din taxele pentru cardurile ”festipay”, realizate în parteneriat cu Banca Transilvania.

În toamna anului trecut, reprezentanții Untold au contestat amenda la Judecătoria Cluj-Napoca, unde au cerut și restituirea sumei confiscate. Plângerea a fost respinsă de instanță în 15 martie. Între timp a fost și motivată sentința, din care vă prezentăm părțile esențiale mai jos. Sentința a fost atacată cu apel de cei de la Untold, urmând să se judece la Tribunal.

Sentința civilă nr. 1876/2017 Judecătoria Cluj-Napoca

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, la data de 05.09.2016 formulată de către petenta Untold SRL  în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a solicitat, in principal, anularea procesului verbal de contravenție  nr….. încheiat la data de 12.08.2016 iar in subsidiar  înlocuirea sancțiunii  amenzii cu cea a avertismentului.

In motivare, petenta (Untold SRL – n.red) susține, in esența, ca sumele reținute cu titlu de garanție nu reprezintă livrare de bunuri sau prestare de servicii, nefiind incident art. 10 lit. E si GG din OUG nr. 28/1999, natura juridica fiind similara unui contract de comodat. De asemenea, sancționarea sa s-a realizat cu incalcarea prezumției de nevinovatie. Sancțiunea complementara a confiscării sumei de 207.450 lei s-a realizat fara ca inspectorii financiari sa verifice in concret cați bani s-au obținut din perceperea taxei de emitere card pana la data efectuării controlului care a avut loc anterior finalizării festivalului iar cardurile RFID cu ajutorul cărora participanții la festival puteau efectua plați  au fost emise in tot acest interval de 4 zile, in care a avut loc evenimentul. In fine, tranzacționarea cardurilor reprezintă un serviciu financiar auxiliar pentru care nu era necesar utilizarea caselor de marcat electronice fiscale. Totodată, s-a mai susținut ca sancționarea sa s-a făcut cu incalcarea principiului proportionalitatii iar măsura confiscării nu a fost legal impusa.

(…)

Intimata, Agenția Națională de Administrare Fiscală, a depus la data de 24.10.2016, întâmpinare  prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, arătând în motivare că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal respecta toate condițiile de forma prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Apreciază ca nu se impune o reindividualizare a sancțiunii aplicate întrucât aceasta a fost corect individualizata prin raportare la pericolul social al faptei care rezulta nu numai din modul de savarsire a faptei, ci si din modul in care legiuitorul a stabilit limitele amenzii, iar măsura confiscării este obligatorie cu atât mai mult cu cat fapta contravenționala savarsita se afla in imediata vecinătate a infracțiunii de evaziune fiscala având repercusiuni asupra diminuării impozitelor si taxelor datorate la bugetul de stat. (..)

Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr….  încheiat la data de 12.08.2016 de ANAF – Direcția Regionala Antifrauda Fiscală 6 Oradea, petenta a fost sancționata cu amendă contravențională în cuantum de 15.500 lei (12.500 lei + 3000 lei) pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute și sancționate de  art. 10 lit. e si gg din OG nr. 28/1999, reținându-se ca în data de 06.08.2016 echipa de control s-a prezentat in loc. Cluj-Napoca, in incinta Parcului Central „Simion Barnutiu” – Festival „Untold 2016”.

S-a constatat ca societatea Untold SRL este organizatoarea evenimentului, societatea mai sus menționata gestionând sistemul de plata fara numerar utilizat in cadrul festivalului. Pentru gestionarea sistemului de plata respectiv, societatea Untold SRL a avut amplasate mai multe puncte de încărcare cu bani a cardurilor utilizate ulterior de către participanți pentru achiziționarea de bunuri si servicii in incinta  festivalului. Echipa sa a perceput o taxa de emitere card in valoare de 5 lei, taxa care poate fi returnata clienților doar la restituirea cardului. Pentru respectiva suma de 5 lei/card emis, societatea verificata nu a emis bonuri fiscale, aceasta nefiind dotata cu aparate de marcat electronice fiscale in punctele de încărcare cu bani a cardurilor, respectiv in punctele de unde se eliberează cardurile.

Fapta descrisa mai sus incalca prevederile art.1 alin.1 din OUG nr. 28/1999 cu modificările si completările ulterioare. Cu ocazia controlului efectuat in data de 06.08.2016 s-a constatat si faptul ca societatea Untold SRL a încasat sume de bani reprezentând contravaloarea emiterii cardurilor folosite pentru plata bunurilor si serviciilor din cadrul festivalului „Untold 2016” fara a emite bonuri fiscale sau chitanțe. Conform situației „Sistem de plata” prezentata de domnul Buta Ioan Bogdan, asociat al societatii Untold SRL, in data de 06.08.2016 ora 11:00, societatea Untold SRL deținea suma de 207.450 lei ca si  suma încasata din taxele de emitere carduri (taxa de 5 lei/card) suma pentru care nu au putut fi prezentate documente justificative.

Procesul verbal a fost încheiat la data de 12.08.2016, în lipsa petentei, menționându-se ca in urma invitației A-FBH 4453/4/10.08.2016 s-a prezentat doamna avocat Tico Codruța Lavinia care a declarat ca nu semnează actele întocmite de către inspectorii antifrauda.

(…)

Raportat la starea de fapt reținuta si la încadrarea in drept, instanța apreciază ca nu se pot retine aspecte de netemeinicie, astfel cum a invocat petenta. Susținerea acesteia potrivit căreia nu a efectuat o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, astfel incat nu era necesara utilizarea unor aparate de marcat fiscale, instanța nu o poate retine ca valida, apreciind, dimpotrivă, ca aceasta se poate încadra la livrare de bunuri întrucât s-a perceput o taxa in cuantum de 5 lei pentru fiecare card eliberat.

Afirmația ca aceste carduri erau doar împrumutate si astfel ar reprezenta un contract de comodat este neîntemeiata deoarece, pe de o parte nu s-a dovedit ca persoanelor care au achiziționat cardurile li s-a adus la cunoștința ca e doar un împrumut de folosința, care este cu titlu gratuit, cu obligația de a-l restitui, atâta timp cat utilizatorii erau conștienți inca de la momentul achiziționării cardului despre faptul ca achita o taxa pentru el. Mai mult,  achiziționarea acestui card nu era opționala, in sensul in care sa se poată achiziționa produse si servicii fara acest card, ci era obligatorie, impusa practic de către petenta,  întrucât in caz contrar nu era posibila achiziționarea nici unui produs/serviciu chiar daca persoanele aveau carduri bancare sau bani cash, acestea putând fi folosite exclusiv pentru încărcarea cu bani a cardurilor emise de către petenta.

De asemenea, faptul ca la finalul festivalului doar o parte din cei care au achiziționat cardurile le si returnau, in timp ce alte persoane rămâneau in posesia lor, iar despre acest aspect petenta avea cunoștința, conturează mai puternic instituția juridica a vânzării unui bun si nu cea a unui împrumut de folosința, cu atât mai mult cu cat chiar petenta subliniază ca acei 5 lei achitați nu puteau fi folosiți pentru achiziționarea de bunuri si servicii.

De natura juridica a contractului de comodat este faptul ca, in acesta, comodatarul dobândește numai dreptul de folosință, devenind un simplu detentor precar, obligat la înapoierea lucrului. Pentru evitarea oricărei confuzii, legea precizează că proprietarul-comodant păstrează această calitate. In schimb, in situația de fata, prin nerestituirea bunului, proprietatea se transfera. Totodată, atunci când comodatarul refuză fără temei restituirea lucrului, comodantul are drept de opțiune între două acțiuni: o acțiune reală în revendicare si o acțiune personală, care derivă din contract (ex contractu). Dar, este evident ca in prezenta situație, petenta nu are posibilitatea de a utiliza nici una din cele 2 acțiuni si pentru simplul considerent ca nu este individualizat „comodatarul” si implicit nici obligația acestuia de restituire a cardului, acesta având doar o opțiune in acest sens. Astfel, operațiunea poate fi încadrata din punct de vedere juridic, la o vânzare cu clauza de dezicere, in favoarea cumparatorului.

Paralelismul invocat de către petenta cu cărucioarele de transport cumpărături in hypermarcheturi nu poate fi reținut pentru simplul motiv ca nu exista posibilitatea de a pleca cu căruciorul acasă, astfel cum s-a plecat cu cardurile, orice client știind ca nu cumpăra un cărucior iar suma/moneda se afla in permanenta la dispoziția clientului. Un paralelism s-ar putea realiza, mai degrabă, cu  situația in care persoanele juridice vând odată cu bunurile si un ambalaj ( a se vedea casetele pentru băuturi) iar la restituirea acestora se emit facturile storno si in cazul in care se refuza restituirea ambalajului de către cumparator, acesta practic îl cumpăra/achita.

In fine, susținerea petentei ca la restituirea cardului nu ar fi putut modifica bonul fiscal daca l-ar fi emis, instanța considera ca acesta nu reprezintă un argument atâta timp cat petenta a ales aceasta modalitate, deși bineînțeles  exista si posibilitatea „clasica” de a se cumpăra de către fiecare client bunuri si servicii pe baza de bani cash sau carduri bancare direct comercianților prezenți, in condițiile in care aceștia oricum aveau nevoie de aparate pentru a „descărca” de pe card suma aferenta bunurilor achiziționate si emiteau bonuri fiscale. In aceste condiții, nu se poate considera ca aceste carduri emise de către petenta reprezentau vreo facilitate pentru clienți sau operatorii economici prezenți, ci doar o modalitate in care banii se încasau automat de către ea la momentul achiziționării cardului iar plata bunurilor/ serviciilor avea loc ulterior iar in situația in care nu erau cheltuiți toți banii incarcati pe card sau cardul nu se restituia, petenta era singura beneficiara a acestora. Astfel, se pune întrebarea cu ce titlu puteau figura acești bani in contabilitatea petentei sau daca ajungeau sa figureze in contabilitatea acesteia?

In fine, chiar in adresa emisa de către Direcția Regionala a Finanțelor Publice  Cluj Napoca, invocata de către petenta, se arata explicit ca este vorba despre o vânzare a cardurilor ce reprezintă o tranzacție de natura financiara pentru care nu ar avea obligația de a emite factura (!) si nicidecum bon fiscal, iar in alta ordine de idei se referea la lipsa acestei obligații pentru Federația Share si nu pentru societatea Untold SRL.

In consecința, instanța reține că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petenta.

Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentei, instanța reține că potrivit art. 21 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de  circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.

În ceea ce privește cuantumul amenzii, de 12.500 lei si respectiv 3000 lei , instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, fiind sume fixe si nu o limita minima si una maxima, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate sancțiunea fiind proporțională faptelor săvârșite și gradului de pericol social stabilit de către legiuitor, care l-a apreciat ca fiind foarte grav având in vedere ca a dispus expres inadmisibilitatea aplicării avertismentului, prin derogare de la norma generala. Astfel, nu se poate retine nici  incalcarea principiului proportionalitatii atâta timp cat cuantumul amenzii a fost determinat exclusiv de către legiuitor, nelăsând la latitudinea agentului constatator stabilirea cuantumului amenzii iar legiuitorul a reglementat si posibilitatea achitării a  jumătate din cuantumul amenzii in termen de 48 de ore.

In fine, nelegalitatea măsurii confiscării invocata de către petenta pe considerentul ca nu deținea suma, fiind consemnata ….., instanța apreciază ca intenția legiuitorului nu a fost exprimata in sensul deținerii fizice, in materialitatea sa, a sumei de bani, ci  faptul ca aceasta suma se afla la dispoziția petentei. iar pe de alta parte, in mod evident, întrucât evenimentul s-a desfășurat pe parcursul mai multor zile timp in care banii aferenți cardurilor si a incarcarii acestora s-au încasat continuu, nu exista posibilitatea depozitarii banilor in parcul central pentru cei încasați cash, dar neputându-se ignora faptul ca cel puțin o parte din bani au fost încasați direct din tranzacțiile efectuate cu cardurile bancare ale participanților, iar suma menționata reprezintă chiar cea declarata de către reprezentantul petentei.

Susținerea ca nu s-au numărat banii de la toate punctele de colectare nu este de natura a profita petentei întrucât pe de o parte un asemenea demers ar fi însemnat blocarea desfasurarii evenimentului, ceea ce ar fi fost in dezavantajul petentei, iar pe de alta parte, avându-se in vedere doar suma declarata de către reprezentantul acesteia in data de 06.08.2016, fara a fi avuta in vedere si ziua de 07.08.2016 este in favoarea petentei, deoarece altfel, cel mai probabil suma supusa confiscării ar fi fost mai mare. De altfelfaptul ca s-au încasat bani fara a fi consemnați in documentele justificative prevăzute de normele fiscale a avut ca si consecința si imposibilitatea petentei de a face dovada, la momentul întocmirii procesului verbal (care a fost la 5 zile după încheierea evenimentului si nicidecum la momentul controlului),  ca s-a restituit taxa de 5 lei tuturor participanților care au achiziționat acele carduri.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de către  petenta  împotriva procesului verbal de contravenție  nr. … încheiat la 12.08.2016 de către organul constatator  ANAF.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina