clujust.ro

Noua parcare de la Aeroportul Cluj rămâne în administrarea regiei. Cererea GOTO Parking, respinsă definitiv de instanțe

Curtea de Apel București a pus capăt litigiului în care firma GOTO Parking a atacat hotărârile Consiliului Județean Cluj din 2020 prin care s-a trecut în administrarea Regiei Autonome Aeroportul International Avram Iancu Cluj două suprafețe la est și vest de parcarea administrată de GOTO. Aeroportul a amenajat anul trecut 300 de locuri de parcare, pe care le administrează în regie proprie. Cei de la GOTO au atacat hotărârile de CJ Cluj, dar Tribunalul București (unde are sediu firma – n.red) a respins acțiunea, iar acum CA București a respins recursul firmei.

Reprezentanții GOTO Parking au susținut că sunt îndreptățiți să administreze și acele suprafețe în baza contractului încheiat de CJ Cluj și firma UTI (actuala GOTO) din 2010. Instanțele au spus altceva:

”Tribunalul reține că, urmare a derulării unei proceduri de achiziţie publică, între Judeţul Cluj – Consiliul Judeţean Cluj şi societatea reclamantă s-a încheiat contractul de concesiune de lucrări publice nr. 29/57.08.2010, având ca obiect concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, finanţarea, construirea, darea în exploatare, întreţinerea, operarea şi asigurarea garanţiei totale prin activităţi de service şi mentenanţă a parcărilor şi a unui hotel de 4 stele din perimetrul Aeroportului internaţional Cluj-Napoca.

Astfel, concesionarul avea obligaţiile de a amenaja şi a extinde parcarea auto existentă (Faza 1), care trebuia să aibă o capacitate minimă de 530 locuri de parcare (parcare la sol) şi o suprafaţa de minim 17.550 mp, pe un singur nivel, de a construi un parking auto etajat (Faza a II-a), cu o capacitate de 1.470 locuri de parcare şi o suprafaţă construită desfăşurată de 37.800 mp, pe două niveluri și de a construi un Hotel de 4 stele având ca şi condiţii minime: regimul de înălţime S+P+3E, suprafaţa construită 1740 mp, suprafaţa desfăşurată 6960 mp, capacitatea hotelului 144 camere, restaurant şi bar 540 mp şi capacitate 200 locuri, săli de conferinţe 540 mp – capacitate 300 locuri, hol principal de acces 288 mp, spaţii tehnice şi administrative 540 mp, parcare subterană 880 mp – 44 locuri, amenajări exterioare (accese, parcări, spaţii verzi) 5960 mp.

Realizarea obiectivelor trebuia să respecte oferta tehnică formulată de către societatea reclamantă şi acceptată de Consiliul Judeţean Cluj.

Conform prevederilor art. 2 din contractul de concesiune, scopul principal al contractului consta în modernizarea parcărilor și construirea unui Hotei de 4* de către Concesionar în conformitate cu prevederile caietului de sarcini și a ofertei sale, prin care acesta va primi în contraprestaţia lucrărilor efectuate pe toată durata Concesiunii, dreptul exclusiv de operare a acestora, în schimbul unei Redevenţe plătită Concedentului.

Din clauza contractuală susmenţionată reiese în mod evident faptul că dreptul exclusiv de operare se acorda doar în contraprestaţia lucrărilor efectuate, strict asupra obiectivelor realizate. 

Această prevedere contractuală se coroborează cu prevederile art. 21 din contract conform căruia, de la data intrării în vigoare a Concesiunii, Concesionarul va avea dreptul unic și exclusiv, în scopul și în cadrul prezentului Contract de a exploata Parcările și Hotelul pe durata Concesiunii, preluând în totalitate riscurile aferente realizării și exploatării lucrărilor și serviciilor.

Cu alte cuvinte, dreptul unic și exclusiv de exploatare reglementat de contract se aplică doar parcărilor care fac obiectul contractului de concesiune.

Prin adresa înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 13436/15.09.2011, societatea reclamantă a solicitat predarea amplasamentului necesar pentru construirea parcării supraetajate şi a hotelului. 

Instanța reține că, solicitarea se referă la întregul amplasament necesar construirii și nu doar a suprafeţei ocupate de construcţii, cum afirmă prin cerere societatea reclamantă.

Ulterior, prin adresa nr. 9202/28.09.2011 înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 13436/29.09.2011, pârâtul Aeroportul Internaţional Cluj R.A. a comunicat faptul că, pe amplasamentul aferent construirii parcării auto supraetajate sunt edificate clădirile Aeroportului Cluj – Napoca inventariate sub denumirea de Pavilion A.B.D.E. și că imobilele anterior menţionate sunt ocupate de angajaţi ai Vămii, M.A.I. – Unitatea Specială de Aviaţie, iar alte birouri sunt închiriate societăţilor comerciale care desfăşoară activităţi conexe aviaţiei. Întrucât aceste imobile erau generatoare de venituri pentru Aeroport, acesta a apreciat că îi sunt utile pe următorii 5 ani de exploatare, prin închiriere, respectiv până în anul 2016, iar cu privire la obligaţia de construire a hotelului de 4 stele, preciza faptul că există un litigiu între Judeţul Cluj şi S.C. Aviatrans S.R.L pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, asupra terenului pe care urma să se facă accesul la hotel.

În aceste condiţii, de comun acord, prin actul adiţional nr. 1 la Contractul de concesiune au fost suspendate obligaţiile concesionarului de construire a parking-ului auto etajat şi a hotelului până la data predării amplasamentului necesar construirii acestora, fără a se stabili un termen limită în care să se facă predarea.

Astfel, prin actul adiţional s-a stabilit expres faptul că, obligaţia concesionarului de construire a parking-ului auto etajat se suspendă până la data predării amplasamentului necesar construirii parking-ului ca urmare a relocării organismelor vămii, poliţiei de frontieră, poliţiei transporturi aeriene, M.A.I. şi S.R.I., că, obligaţia concesionarului de construire a hotelului de 4 stele se suspendă până la data predării amplasamentului necesar realizării accesului la hotel ca urmare a soluţionării definitive şi irevocabile a litigiului dintre Judeţul Cluj şi S.C. Aviatrans S.R.L (  dosar nr. ####/117/2005 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), că, plata redevenţei aferente celor două imobile se suspendă până la data predării amplasamentelor prevăzute la art. i şi ii și că, pe perioada suspendării celor două obligaţii, concesionarul va achita o redevenţă în cuantum de 125 euro/loc de parcare, respectiv suma de 66.250 euro/an, aferent celor 530 de locuri de parcare efectiv exploatate. 

Rezultă deci că, raportat la prevederile actului adiţional, obligaţia concesionarului de construire a parking-ului auto etajat s-a suspendat până la data predării întregului amplasament necesar construirii acestuia.

Instanța nu poate reține susținerea că societății reclamante i s-a predat parţial acest teren pentru a fi exploatat ca şi parcare la sol, în condiţiile în care, conform ofertei depuse, respectivul teren era destinat în întregime construcţiei unui parking auto de 1.470 locuri.

De altfel, pe parcursul relaţiei contractuale, societatea reclamantă a recunoscut de mai multe ori faptul că nu i s-a predat amplasamentul necesar construirii parking-ului auto etajat, în acest sens fiind relevante adresa nr. UTI PH 36/10.06.2016, înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 13634/13.06.2016, prin care UTI precizează expres faptul că nu i-a fost predat amplasamentul necesar construirii parking-ului auto etajat, adresa UTI nr. 42/15.06.2016 înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 14850/22.06.2016 , prin care societatea reclamantă afirmă că ” nici până la acest moment Consiliul Judeţean nu ne-a pus la dispoziţie amplasamentele necesare demarării lucrărilor pentru construcţia parkingului supraetajat….. este puţin probabil ca aceste amplasamente să fie predate în viitorul apropiat, adresa nr. 49/05.07.2016, înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 16090/06.07.2016,  prin care societatea reclamantă a formulat notificarea de încălcare a prevederilor contractuale, din cauza faptului că nu i-a fost predat amplasamentul necesar construirii parking-ului auto etajat şi a hotelului și adresa înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 20401/31.08.2016, prin care societatea reclamantă a formulat notificarea de încetare parţială a contractului. 

De altfel, acesta este şi motivul pentru care contractul de concesiune a încetat parţial, respectiv pentru lipsa predării amplasamentului.

Mai mult, prin adresa înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 40677/12.11.2019, societatea reclamantă a refuzat achitarea unei diferenţe de redevenţă, unul dintre motive constituindu-l faptul că „parkingul auto etajat nu s-a mai construit nu din culpa subscrisei, amplasamentul nefiind predat niciodată către UTI”.

Comparând susţinerile reclamantei din prezenta acţiune cu susţinerile acesteia din perioada derulării relaţiilor contractuale, rezultă că aceasta face afirmații contradictorii.

Astfel, dacă pentru a fi exonerată de obligaţia de construire a parkingului auto etajat, precum şi pentru a justifica faptul că nu i se aplică majorarea redevenţei conform prevederilor contractuale, reclamanta a susţinut constant că nu i s-a predat niciodată acest amplasament, prin cererea de chemare în judecată adoptă o poziţie diametral opusă, ceea ce echivalează cu lipsa de consistenţă şi credibilitate a afirmaţiilor reclamantei.

Din actele dosarului rezultă că, pentru a putea preda amplasamentul către societatea reclamantă, Consiliul Județean Cluj a formulat 8 adrese către Aeroportul Internaţional Avram Iancu, reiterând de flecare dată solicitarea de relocare a entităţilor ce îşi desfăşurau activitatea în clădirile existente pe amplasamentul destinat construirii lucrărilor de investiţie și a întreprins demersuri concrete pentru punerea la dispoziţia societății reclamante a terenului necesar construirii parkingului: a adoptat Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 183/2016 prin care terenurile necesare pentru efectuarea construcţiilor au fost trecute din administrarea Regiei Autonome Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, legalitatea acestei hotărâri nefiind contestată de către  reclamantă, aspect nefiresc de altfel, dacă, conform propriilor afirmaţii, reclamanta folosea acest teren, fiindu-i predat în temeiul contractului de concesiune încă din anul 2010 și a adoptat Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 25/2017 pentru aprobarea Actului adiţional nr. 2 la Contractul de concesiune şi a unor măsuri necesare implementării acestuia.

Cu toate acestea, la data de 31.08.2016, societatea reclamantă a comunicat notificarea de încetare parţială a contractatului, iar urmare a refuzului concesionarului de a încheia actul adiţional, #####. 21.001/21.07.2017, notificare ce a făcut obiectul dosarului ####/117/2017.

În prezent, contractul de concesiune îşi produce efectele, doar cu privire la parcarea la sol, aspectul referitor la faptul că amplasamentul necesar pentru construirea parkingului auto etajat nu a fost predat concesionarului a fost reţinută și de către instanţele de judecată.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. ######### pronunţată în dosarul nr. ####/117/2017 (acţiune promovată de către reclamantă), Tribunalul Cluj a constatat că UTI a formulat notificarea de încălcare a prevederilor contractuale din cauza faptului că nu i-a fost predat amplasamentul necesar construirii parking-ului auto etajat, iar prin decizia civilă nr. ######### pronunţată în dosar nr. ####/117/2017, Curtea de Apel Cluj a reţinut că UTI a formulat notificarea de încălcare a prevederilor contractuale din cauza faptului faptului că nu i-a fost predat amplasamentul necesar construirii parking-ului auto etajat și a constatat faptul că din contractul concesiune de lucrări publice nr. 29/17.08.2010 a rămas în vigoare doar partea din contract cu privire la parcarea de la sol, apreciind că partea din contract aferentă parkingului supraetajat şi hotelului a încetat, tocmai datorită faptului că nu i-a fost predat amplasamentul necesar construirii parking-ului auto etajat. 

Deşi societatea reclamantă contestă incidenţa considerentelor unor hotărâri judecătoreşti în prezenta cauză, la cele anterior menţionate reclamanta nu face nicio referire în cadrul acţiunii şi asta pentru că motivul principal invocat pentru a susţine încetarea parţială a contractului de concesiune l-a constituit faptul că nu i-a fost predat amplasamentul necesar construirii parking-ului auto etajat.

Și prin decizia civilă nr. ####/04.12.2018, pronunţată în dosarul nr. ####/117/2017, Curtea de Apel Cluj a reținut că, ulterior încheierii contractului de concesiune nr. 29/2010, Consiliul nu a predat concesionarului amplasamentul pentru efectuarea lucrărilor de investiţii contractate, astfel că nu există premisele creării vreunui prejudiciu în patrimoniul entităţii auditate, iar prin sentinţa penală nr. ###/2016, pronunţată în dosar nr. ####/117/2014 (de condamnare a inculpaţilor Horea Dorin Uioreanu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi Davidescu Gabriel, fost director al UTI), Tribunalul Cluj a statuat că,  “În opinia noastră, înscrisul aflat la fila 252 col II I, intitulat proces verbal de predare primire încheiat între Aeroport şi firma UTI nu poate susţine o reală predare a amplasamentului în discuţie (cel situat în stânga pavilioanelor) odată ce conform contractului, acel amplasament era destinat realizării parcării supraetajate și mai mult, prin act adiţional obligaţia de realizare a celor două obiective a fost suspendată până la predarea amplasamentului de către aeroport, ceea ce înseamnă că o atare predare nu era posibilă. Oricum, ceea ce e limpede în opinia noastră, este faptul că amplasamentul vizat nu fusese predat în mod legal fiind destinat realizării unui alt obiectiv suspendat la acel moment…”

În concluzie, în 3 dosare diferite, instanţele de judecată au constatat explicit faptul că amplasamentul pe care urma a se realiza parking-ul auto etajat nu a fost predat către societatea reclamantă.

Dealtfel, prin adresele nr. 4400/20.02.2017, nr. 19476/04.07.2017, nr. 5970/19.05.2017 și nr. 36864/14.10.2019, Consiliul Județean Cluj a atras atenția reclamantei că folosește terenul fără drept, motiv pentru care, reclamanta nu poate invoca pasivitatea şi lipsa de reacţie a pârâților.

Cum relaţiile contractuale au încetat cu privire la acest amplasament (situaţie constatată expres prin decizia civilă nr. ####/2018), bunurile imobile se află în proprietatea Judeţului Cluj și în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, acesta din urmă fiind singura autoritate îndreptăţită să stabilească măsurile necesare pentru utilizarea lor eficientă. ( în acest sens fiind aprobate şi realizate operaţiunile cadastrale de alipire – dezlipire, respectiv a fost aprobată transmiterea în administrare, în condiţiile în care imobilele se află în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj)

Instanța reține că, anterior hotărârii nr. 113/2020, au fost aprobate operaţiunile de alipire – dezlipire menţionate de către societatea reclamantă, scopul acestora fiind reconstituirea situaţiei cadastrale conform variantei din oferta depusă de către UTI care a fost declarată câştigătoare şi în temeiul căreia s-a încheiat contractul de concesiune de lucrări publice nr. 29/17.08.2010.

Ca urmare a acestor operaţiuni, au rezultat 3 parcele: imobilul identificat cu nr. cadastral 339210, în suprafaţă de 12.526 mp, reprezentând amprenta la sol a parking-ului auto etajat, imobilele identificate cu nr. cadastrale 279129 Cluj-Napoca (având o suprafaţă de 15.498 mp) şi nr. 339252 Cluj-Napoca (având o suprafaţă de 4.843 mp) reprezentând împreună parcarea la sol din oferta acceptată (şi care face în continuare obiectul contractului de concesiune), având o suprafaţă totală de 20.341 mp. 

Terenul (cu construcţiile aferente) care nu a fost predat către concesionar, este cel reprezentat de amprenta la sol a parking-ului auto etajat şi doar acesta a rămas în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, putând fi transmis Aeroportului.

Terenul identificat cu nr. cadastrale 279129 şi 339252 Cluj-Napoca, având o suprafaţă totală de 20.341 mp. reprezintă parcarea la sol din oferta acceptată (şi face în continuare obiectul contractului de concesiune). 

Instanța constată astfel că,  prin aceste operaţiuni nu au fost încălcate prevederile art. 16.1. lit. i) din contract conform căruia, “Extinderea Parcării Auto Existentă care trebuie să aibă o capacitate minimă de 530 locuri de parcare și o suprafaţă de minim 77.550 metri pătraţi”, având în vedere că, suprafaţa aflată în concesiune este net superioară suprafeţei minime contractuale. 

Față de cele reținute, instanța constată că, Hotărârile Consiliului Judeţean Cluj nu încalcă prevederile contractului de concesiune, întrucât imobilele transmise în administrarea Aeroportului nu mai fac obiectul acestuia, nu încalcă principiul proporţionalităţii, întrucât a fost emisă în exercitarea atribuţiilor legale conferite de art. 108 dm Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările ulterioare, art. 173 alin. (1) lit. c) , art. 173 alin. (4) lit. a) şi b), art. 867 din Legea privind Codul civil nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare și art. 868 , iar legalitatea demersurilor efectuate în vederea aprobării celor 4 acte administrative reies şi din înscrisurile care au stat la baza emiterii acestora.

Referitor la susţinerea reclamantei conform căreia adresele asumate de către Preşedintele Consiliului judeţean Cluj nu reprezintă veritabile răspunsuri la plângerile prealabile, instanța reține că, potrivit prevederilor art. 81, alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Cluj, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 143/2015, ,,În relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi in justiţie, preşedintele Consiliului judeţean reprezintă atât Judeţul Cluj, cât şi Consiliul judeţean”.

Astfel, Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj este mandatat să reprezinte autoritatea deliberativă – Consiliul Judeţean Cluj inclusiv prin formularea răspunsurilor la contestaţiile administrative efectuate.

Actul administrativ – HCJ nr. 113/2020 nu este ambiguu și nu încalcă principiul securităţii raporturilor juridice din perspectiva calităţii dreptului, având în vedere că terenul în discuţie nu a fost predat către reclamantă, aceasta neavând niciodată dreptul de a amenaja sau exploata o parcare pe acest teren și că, la data emiterii hotărârii, terenul se afla în proprietatea Judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, fără a avea destinaţia de parcare.

Conform prevederilor art. 299 Cod administrativ,  “Hotărârea Guvernului sau a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, prin care se constituie dreptul de administrare, cuprinde cel puţin următoarele elemente: a) datele de identificare a bunului care face obiectul dării în administrare şi valoarea de inventar a acestuia; b) destinaţia bunului care face obiectul dării în administrare: c) termenul de predare-primire a bunului.”

Astfel, în mod evident a fost necesar să se precizeze destinaţia bunului.

HCJ nr. 113/2020 nu încalcă principiul priorităţii interesului public, ba din contră, reglementează administrarea eficientă a bunurilor aflate în domeniul public, prin transmiterea acestora în administrarea unei regii autonome, respectând principiul priorităţii interesului public și nici principiul proporţionalităţii, fiind emisă în exercitarea atribuţiilor legate conferite de art. 108 şi art. 173 alin. (1) lit. c), alin. (4) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările ulterioare, art. 867 şi art. 868 din Legea privind Codul civil nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

Mai mult, afirmaţia conform căreia HCJ nr. 113/2020 are la bază doar un referat de aprobare întocmit de funcţionari din aparatul Consiliului Judeţean (şi nu un studiu de fezabilitate şi unul de fundamentare cum au existat la momentul încheierii contractului de concesiune), este irelevantă, întrucât, anterior demarării procedurii publice de concesiune în temeiul căreia s-a încheiat contractul nr. 29/2010 au fost realizate cele două studii (de fezabilitate şi de fundamentare) în baza prevederilor legale în vigoare la acea data (art. 8 şi 9 din Norma de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 71/2007), dar pentru situaţia în care se doreşte transmiterea dreptului de administrare asupra unui bun proprietate publică (care este şi obiectul HCJ nr. 113/2020), legislaţia în vigoare nu prevede obligativitatea de a realiza vreun studiu în acest sens, în acest caz fiind obligatorii doar prevederile referitoare la motivarea şi aprobarea actelor administrative, respectiv art. 136 și art. 182 din Codul administrativ.

Instanța constată că HCJ nr. 113/2020 nu încalcă nici dreptul exclusiv al reclamantei, de exploatare a parcărilor din incinta Aeroportului, având în vedere prevederile art. 2 din contractul de concesiune din care  reiese în mod evident faptul că dreptul exclusiv de operare se acordă doar în contraprestaţia lucrărilor efectuate, strict asupra obiectivelor realizate, dar și prevederile art. 21 din contract conform căruia „De la Data intrării în Vigoare a Concesiunii, Concesionarul va avea dreptul unic și exclusiv în scopul și în cadrul prezentului Contract, de a exploata Parcările și Hotelul pe Durata Concesiunii preluând în totalitate riscurile aferente realizaţii și exploatării lucrărilor și serviciilor”.

Cu alte cuvinte, dreptul unic și exclusiv de exploatare reglementat de contract se aplică doar parcărilor care fac obiectul contractului de concesiune.

Ori,  terenul în discuţie nu a fost predat niciodată către reclamantă, aceasta nu a amenajat nicio parcare supraetajată, partea aceasta de contract a încetat, motiv pentru care nu deţine niciun drept unic şi exclusiv de exploatare.

HCJ nr. 113/2020 nu încalcă nici legislaţia privind concurenţa, ajutoarele de stat şi combaterea concurenţei neloiale.

Legalitatea actelor administrative atacate trebuie verificată raportat la prevederile legale şi starea de fapt, existente la data emiterii acestora, astfel încât aserţiunile reclamantei cu privire la fapte ulterioare emiterii actelor nu au nicio relevanță, cu atât mai mult cu cât faptele imputate nici nu privesc emitentul actelor administrative.

Mai mult, hotărârea privind transmiterea dreptului de administrare asupra unor bunuri imobile nu face altceva decât să dea eficienţă prevederilor legale care consfinţesc acest drept consiliului judeţean, fiind emisă în exercitarea atribuţiilor legale conferite de art. 108 din Codul administrativ, art. 173 alin. (4) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările ulterioare  și art. 867 şi art. 868 din Legea privind Codul civil nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În mod evident, prevederile susmenţionate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 se aplică cu prioritate în raport cu prevederile art. 8 din Legea concurenţei nr. 21/1996, conform principiului de drept Lex posterior derogat legi priori.

Dealtfel, transmiterea în administrare a acestor imobile către Aeroport nu face altceva decât să le returneze fostului administrator. ”, se arată în motivarea instanței.

Poziția GOTO Parking după decizie:

”Motivul pentru care GOTO Parking a acționat în instanță aceste hotărâri este acela de a primi ce este pe drept al societății, prin contract, dar și pentru a putea extinde incinta parcării, deoarece numărul clienților care folosesc serviciile GOTO Parking este în creștere de la un an la altul. 

În 2020, GOTO Parking a înregistrat un număr de 333.104 de tichete, iar în 2021, au fost peste 390.000, ceea ce înseamnă o creștere de peste 18% față de anul anterior. Nu doar numărul de utilizatori ai parcării a crescut, ci și timpul mediu de staționare, de la 50 de minute în 2020, la 79 de minute în 2021. De asemenea, ne așteptăm ca până la finalul acestui an să ajungem la 500.000 de mașini parcate.

GOTO Parking ține pasul cu digitalizarea accelerată, iar de acest lucru se bucură mai ales utilizatorii parcării, în mai multe etape ale interacțiunii cu noi, prin intermediul aplicației ZEN PARKING, a aplicației yeParking, a stațiilor de încarcare pentru mașinile electrice și a sistemului de recunoaștere a numerelor de înmatriculare. GOTO Parking este prima parcare de aeroport din țară care oferă acest serviciu. Recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare oferă un plus de siguranță, dar în același timp ajută la crearea unui sistem de trafic bine dezvoltat, care este necesar în contextul în care, numărul pasagerilor de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca continuă să crească. 

Avem încredere în decizia luată de justiția română, iar scopul nostru este în continuare acela de a oferi clienților noștri cele mai bune servicii. Necesitatea realizării mai multor locuri de parcare este una care ne presează și ne dorim să fie respectat contractul pe care noi, împreună cu reprezentanții Consiliului Județean Cluj, l-am semnat în anul 2010.”, au transmis reprezentanții GOTO Parking, la solicitarea Clujust.

Comments

comentarii

Clujul metropolitan are o populație de aproape 400 de mii de locuitori, potrivit datelor INS. Proiectele metropolei trebuie însă armonizate, pentru a fi compatibile și funcționale.... Citește mai mult
Bugetul Floreștiului pentru anul 2023 a fost adoptat, fiind cel mai generos buget din istoria comunei. Proiectele dedicate infrastructurii educaționale și dezvoltării zonelor verzi ocupă o parte însemnată a capitolului de investiții, care beneficiază de peste 15 milioane de euro.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!