Achitare pe motiv de provocare din partea agenților statului. Inculpatul: „Nu! Nu!”. Investigatorul: „numai 10 (euro) am”

Curtea de Apel Timișoara i-a achitat recent pe 14 polițiști și inspectori antifraudă din vămile Nădlac și Vărșand pe motiv că aceștia au fost provocați de investigatorii sub acoperire să ia șpăgi – sume de 10-50 euro sau țigări. Despre un inculpat, Curtea reține: ”îi permite intrarea în ţară, fără a pretinde vreo sumă de bani, însă înainte de a pleca investigatorul întreabă: „vă las de-o ciorbă, inculpatul refuză „Nu! Nu!”, iar investigatorul insistă: „numai 10 am”, vameșul fiind acuzat apoi că a luat 10 euro.

Extras din motivarea CA Timișoara (sursa rejust.ro): ”Provocarea din partea agenţilor statului poate avea loc prin desfăşurarea activităţilor investigatorilor sub acoperire, a investigatorilor cu identitate reală ori a colaboratorilor, cu depăşirea limitelor cadrului legal (art. 138 și urm C.pr.pen).

Astfel potrivit art. 138 alin. 11 C.pr..pen.: „prin participarea autorizată la anumite activităţi se înţelege comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei infracţiuni de corupţie.”

Utilizarea acestor tehnici speciale de investigaţie nu sunt incompatibile cu dreptul la un proces echitabil, însă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului subliniază că utilizarea acestor tehnici ascunse trebuie să aibă limite clare, iar când un inculpat susţine că a fost instigat se impune ca instanţele să verifice atent materialul probator de la dosar.

Încălcarea principiului loialității administrării probelor în etapa camerei preliminare se poate verifica numai din punct de vedere formal pentru că nu vizează doar probaţiunea, ci este un element care afectează latura subiectivă a unei infracţiuni, astfel că sub acest aspect se impune a fi analizată de instanţa de judecată şi deci problema provocării nu a fost tranşată în camera preliminară.

Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat că existenţa provocării presupune a se constata cumulativ două aspecte: că situaţia presupus infracţională tinde să fie probată prin solicitarea emanând de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracţiunea sau când există o invitaţie directă la comiterea unei infracţiuni din partea unui denunţător sau unui martor anonim; precum şi lipsa oricăror indicii că fapta ar fi fost săvârşită fără această intervenţie.

În cauza Edwards și ##### c. Regatul Unit sunt enunţate criterii pe baza cărora judecătorul naţional trebuie să examineze dacă acuzatul a fost sau nu victima unei provocări ilicite din partea organelor de anchetă: – motivul pentru care operaţiunea a fost organizată; – natura şi întinderea participării organelor de anchetă la săvârşirea infracţiunii; – natura determinării sau a presiunilor efectuate de acestea. Ca atare, existenţa provocării este dependentă de poziţia subiectivă a funcţionarului; sintagma ”a provoca” presupunând o instigare la comiterea infracţiunii sub forma îndemnului, încurajării. Se comite o provocare ori de câte ori organele de urmărire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracţională, ci exercită o asemenea influenţă asupra persoanei vizate, încât să determine săvârşirea unei fapte penale care fără această intervenţie nu ar fi fost comisă, căreia nu-i corespundea încă o rezoluţie infracţională măcar de ordin general.

Potrivit considerentelor hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, preluate ca standard de interpretare şi aplicare în practica judiciară, în materia provocării, instanţa de contencios european a făcut referire la doctrina „caracterului pasiv” al activităţii pe care trebuie să o desfăşoare în această materie agenţii statului, potrivit căreia activitatea agenţilor statului nu poate fi considerată provocare dacă:

– există o suspiciune rezonabilă că o persoană participă la o infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni;

– activitatea poliţiştilor sau a colaboratorilor acestora a fost autorizată în condiţiile legii;

– agenţii statului sau colaboratorii acestora nu au făcut altceva decât să ofere suspectului o ocazie obişnuită (care nu are caracter special) de a comite o infracţiune.

Curtea europeană a mai statuat că încalcă prevederile Convenţiei acţiunea de a nu se limita să examineze de o manieră pur pasivă activitatea presupusului infractor (infractorului) ci agenţii statului au exercitat asupra acestuia o influenţă de natură să-l provoace să comită infracţiunea, în condiţiile în care nimic nu arăta că, fără intervenţia lor aceasta ar fi fost comisă.

Cu privire la fiecare inculpat în parte, Curtea reţine următoarele:

1.####### ######-##### a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000.

S-a reţinut că în data de 06.09.2016, inculpatul ####### #####, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac I, a pretins de la colaboratorul cu identitate reală sumă de bani, fără a preciza cuantumul acesteia, pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

Rezultă din probatoriul administrat că martorul colaborator transporta 15 cauciucuri uzate de camion. Factura prezenta modificări. Din înregistrările efectuate în cauză rezultă că inculpatul solicită martorului colaborator ##### #### ###### factura şi talonul. Pe înregistrări, se observă că inculpatul are un gest de mimică folosind umerii şi capul şi pare că rosteşte cuvântul „hai”, fără a se auzi, procurorul apreciind că prin aceste gesturi a lăsat să se înţeleagă că solicită mită şi în urma unui gest făcut către poliţistul maghiar, ar însemna că mita solicitată trebuie dată acestuia. Martorul colaborator dă o bancnotă în euro poliţistului maghiar, iar lui ####### ##### îi oferă 20 de euro. Nu rezultă din înregistrări momentul remiterii sumei şi nici acceptarea primirii acestei sume de către inculpat, răspunsul acestuia fiind „bă, nu mai vorbi prostii!” Curtea reţine că provocarea inculpatului la a pretinde, primi sau accepta sume de bani constă în prezentarea documentelor cu nereguli grave şi evidente astfel încât poliţistul să le observe şi să nu permită introducerea în ţară a bunurilor respective, urmată imediat de oferirea unei sume de bani cu scopul ca poliţistul să permită introducerea bunurilor respective în ţară.

  1. ###### ########-###### a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000.

S-a reţinut că în data de 12.12.2016  inculpatul ###### ######## ######, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II, a pretins şi primit de la investigatorul sub acoperire suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

Martorul colaborator transporta 26 de cauciucuri uzate. Inculpatul a solicitat talonul autovehiculului, iar colaboratorul a menţionat: „ pun ceva acolo, cincizeci îi bine?”

  1. ######## #####-##### a fost cercetat s pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000

În sarcina sa, s-a reţinut că în data de 10.11.2016 care, inculpatul ######## ##### ##### în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărşand, a primit de la investigatorul sub acoperire suma de zece euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

Din procesul verbal de redare a înregistrărilor ambientale efectuate în cauză se reţine că investigatorul ##### #### s-a prezenta la vama Vârşand pe sensul de intrare în ţară, transportând 10 cauciucuri second hand de camion, pentru care avea factură, dar nu avea CMR-ul şi nici certificat de conformitate cerut de Garda de Mediu. Se observă că inculpatul îi explică investigatorului ce acte are nevoie pentru a fi în regulă la astfel de transporturi, având în vedere număr mic de cauciucuri, îi permite intrarea în ţară, fără a pretinde vreo sumă de bani, însă înainte de a pleca investigatorul întreabă: „vă las de-o ciorbă, inculpatul refuză „Nu! Nu!”, iar investigatorul insistă: „numai 10 am”.

  1. ###### #######-####### a fost cercetat pentru comiterea a două infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.

Prima instanţă a schimbat încadrarea juridică reţinând o singură infracțiune de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, iar Curtea va reţine şi aplicarea . la art. 7 lit. c din Legea 78/2000, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.

Cu privire la actul material din data de 22.09.2016 care, s-a reţinut că inculpatul, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II, a pretins şi primit de la colaboratorul cu identitate reală suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

Din înregistrările efectuate în cauză rezultă că martorul colaborator ##### #### ###### s-a prezentat în PTF Nădlac II, transportând anvelope de camion la mâna a doua în nr. de 18. La solicitarea poliţistului de frontieră de a i se înmâna talonul pentru verificare, martorul întreba: „Cât mere, cincizeci?”. Inculpatul insistă să îi dea talonul. Prin actul de trimitere în judecată, procurorul a menţionat că solicitarea insistentă a talonului echivalează cu pretinderea unor sume de bani, poliţiştii de frontieră primind mită în acest mod, deoarece se ştie că banii se pun în talon. Există o înregistrare audio a colaboratorului privind numărarea sumei de bani, în timp ce se afla singur în cabină. Nu este înregistrat momentul remiterii sumei. Relevantă pentru reţinerea neloialităţii probei este şi afirmaţia colaboratorului din finalul înregistrării audio, în care aceste se manifestă nervos, înjurând, pe motiv că nu a reuşit să îl filmeze/înregistreze pe inculpat luând mită, respectiv provocarea sa, nu a dat rezultatele sperate

În sarcina inculpatului s-a mai reţinut un act material de luare de mită, respectiv în data de 30.09.2016, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II, a pretins şi primit de la colaboratorul cu identitate reală suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate,.

Din înregistrările efectuate în cauză rezultă că martorul colaborator ##### #### ###### s-a prezentat în PTF Nădlac II, transportând anvelope de camion la mâna a doua în nr. de 20. Inculpatul i-a cerut martorului să vină în spate să deschidă, iar martorul i se adresează spunându-i „ne-am întâlnit şi ceia săptămână… Hai să-ţi dau 20 de euro.” Procurorul afirmă că prin gestică şi mimică martorul a mai arătat că este dispus să ofere o sumă de bani, iar inculpatul printr-un gest al capului ar fi răspuns afirmativ.

Întrucât primul act material nu apare ca fiind dovedit, nu se poate reţine că în cazul celui de-al doilea act material, există premisa unor indicii că inculpatul se ocupă de astfel de activități ilegale.

5..6. 7. ####### #####-####### a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000.

S-a reţinut că data de 14.10.2016, inculpatul ####### ##### în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărşand, a pretins şi primit de la investigatorul sub acoperire suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

######## ###### a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000

S-a reţinut că în data de 14.10.2016, inculpatul ######## ######, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărşand, a pretins şi primit de la investigatorul sub acoperire suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

####### ######-####### a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000

S-a reţinut că în data de14.10.2016, inculpatul ####### ######, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărşand, a pretins şi primit de la investigatorul sub acoperire suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

La fel ca în celelalte cazuri, investigatorul sub acoperire ##### #### transporta 16 cauciucuri uzate, iar în mod provocator, documentele ce trebuiau să însoţească marfa nu erau complete prezentând nereguli grave şi evidente astfel încât poliţistul să le observe şi să nu permită introducerea în ţară a bunurilor respective, urmată imediat de oferirea unei sume de bani cu scopul ca poliţistul să permită introducerea bunurilor respective în ţară. Controlul a fost început de inculpatul ####### ##### #######, iar inculpatul ####### l-a întrebat dacă deţine şi documentele cerute de Garda de mediu, îi explică ce acte trebuie să aibă asupra sa şi că e pasibil de amendă în cuantum de 500 lei,. Investigatorul solicită să nu mai fie ţinut în vamă propunând: „### şi eu de o ciorbă şefu, să facem să fie bine”, ţinând în mână o bancnotă de 50 de euro. Inculpatul ####### se arată hotărât să îl lase să plece, dar îi este teamă de controalele ulterioare şi îi spune investigatorului să aştepete să vină şeful de tură. La venirea acestuia (inculpatul ########), inculpatul ####### îi explică situaţia cu documentele deţinute de investigator cu privire la cauciucuri, explicând că nu are anexa 7, cerută de Garda de Mediu. Inculpaţii ######## şi ####### îl invită pe investigator în tonetă, apoi i se dă drumul transportului şi este rugat să declare că nu transportă nimic dacă va fi întrebat.

  1. ###### #######-######## a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000

S-a reţinut că în data de 29.08.2016, inculpatul ###### ####### ########, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II, a pretins şi primit de la colaboratorul cu identitate reală suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

Din declaraţia martorului colaborator ##### #### ###### rezultă că acesta s-a prezentat la data respectivă în PTF Nădlac, transportând cauciucuri uzate, pentru care actele de provenienţă prezentau nereguli. De precizat că în fiecare caz în parte din cele analizate în prezenta hotărâre, actele de provenienţă prezentau nereguli în mod intenţionat, lucru care urma să genereze verificări mai ample, deci practic prima instanţă a reţinut în mod corect că şi acesta procedeu, a fost unul provocator.

Astfel, inculpatul a constatat că martorul nu are actele cerute de Garda da de Mediu. Din redarea înregistrărilor ambientale rezultă că martorul colaborator a avut iniţiativa: „fă-i cumva, să fie bine, dau cincizeci”.

  1. 10. ########### ###-####### a fost cercetat pentru comiterea a două infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.

Prima instanţă a schimbat încadrarea juridică reţinând o singură infracțiune de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Cu privire la actul material din data de 11.11.2016 s-a reţinut că inculpatul ########### ### #####  în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei #####, a pretins şi primit de la investigatorul sub acoperire suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

În mod similar, investigatorul sub acoperire ##### #### transporta 16 cauciucuri uzate, având factură care orezenta nereguli şi CMR, dar fără documentele cerute de Garda de mediu. În timpul controlului efectuat de agentul de poliţie, investigatorul Face afirmaţia „haideţi acuma lăsaţi-mă, să facem cumva să fie bine”, Poliţistul îi dă un documente şi îl trimite la maşină, cerândui să vină după aceia înapoi. Investigatorul a menţionat că prin acest gest a înţeles că trebuie să pună bani în acte. Nu rezultă momentul remiterii vreunei sume de bani.

S-a mai reţinut că  data de 12.11.2016, inculpatul, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei #####, a pretins şi primit de la investigatorul sub acoperire suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

Întrucât primul act material nu apare ca fiind dovedit, nu se poate reţine că în cazul celui de-al doilea act material, există premisa unor indicii că inculpatul se ocupă de astfel de activități ilegale.

##### ####### a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000

S-a reţinut în sarcină inculpatului că în data de 12.11.2016, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei #####, a pretins şi primit de la investigatorul sub acoperire suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

La data de 12.11.2016, investigatorul sub acoperire-s-a prezentat în vamă cu 10 cauciucuri uzate. Nu deţinea asupra sa nici CMR-ul şi nici autorizație de mediu. S-a afirmat prin rechizitoriu că inculpaţii ########### şi Gudiuau ameninţat cu aplicarea unor amenzi în cuantum foarte mare, dar Curtea reţine din înregistrările ambientale că inculpații au precizat că amenda va fi aplicată beneficiarului transportului, deci nu îl afecta direct pe transportator. Tot din înregistrări rezultă atitudinea investigatorului, care se preface că nu cunoaşte aspecte ce tin de legalitatea transportului, iar în timpul verificărilor face menţiunea „Haideţi şefu, să ne.. că…”. Afirmă că prin solicitarea talonului pentru verificare, s-a solicita de către poliţişti mită. Investigatorul afirmă că a pus 50 de euro în talon, dar momentul pretinsei remiteri nu există pe înregistrare video.

  1. 12. ##### ####-#### a fost cercetat comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000

S-a reţinut că în data de 15.11.2016 inculpatul ##### #### ####, în calitate de inspector antifraudă din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală 5 ####, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărşand, a pretins şi primit de la investigatorul sub acoperire trei pachete de ţigări marca Sobranie, în valoare de 51 de lei pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

######## #######-######### a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000

S-a reținut că în data de 15.11.2016 care, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărşand, a pretins şi primit de la investigatorul sub acoperire suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

La data de 15.11.2016, investigatorul sub acoperire #### #####, transporta cauciucuri uzate, transportul fiind însoțit de CMR și factură. Nu deținea certificatul de conformitate cerut de ##### de Mediu, inculpatul Circotaş ####### Alexeandru îl informează că se află în control şi cei de ANAF. Investigatorul tot solicită să fie ajutat, îndrumat cum să scape de controlul ANAF, făcând afirmația  „cum să facem să fie treaba bună, eu vreau să ajung şi eu, v-am zis, de-abia aştept, că-s rupt de oboseală.” Se susţine prin actul de inculpare că unul din obiceiurile poliştilor de frontieră este de a cere talonul, stiut  fiind că acolo se pun sume de bani cu titlul de mită. Din înregistrările ambientale rezultă că inculpatul nu a cerut acest talon, tot investigatoul fiind cel care întrebă „să mai aduc talonul?”, tot el fiind acela care afirmă când se află la maşină că a pus 50 de euro în talon.

Următorul control al autoutilitarei este făcut de inculpatul ##### #### Nicul în calitate de inspector antifraudă la ANAF. Investigatorul declară iniţial că nu transportă nimic, şi apoi, văzând că este controlat, spune că are 10 cauciucuri. Deşi este supărat că iniţial investigatorul a minţit, inculpatul ##### pare să dea dovadă de clemenţă şi să-i permită intrarea în ţară fără să pretindă vreo sumă de bani. Atunci investigatorul începe acţiunea de provocare: „Vă mulţumesc tare mult, cum pot să vă…!. Răspunsul inculpatului este „Cu nimic”, Investigatorul insistă: Să mă revanșez că m-aţi ajutat, iar replica inculpatului este „Să fii sănătos”, însă ulterior, după ce #### ##### i-a mulţumit, inculpatul s-a răzgândit, solicitându-i să se deplaseze până la o benzinărie din apropiere pentru a-i cumpăra țigări: „Mergi până la Petrom, la ieşire pe stânga… şi-mi ia nişte ţigări.” Investigatorul sub acoperire l-a întrebat pe inculpatul ##### #### ce fel de ţigări să-i cumpere, iar acesta a scos din buzunar un pachet de țigări marca Sobranie, spunându-i investigatorului: „Sobraine, slim din astea!” Investigatorul sub acoperire a întrebat atunci câte pachete de țigări să-i cumpere: „Cât să vă iau?”, iar inculpatul a lăsat la latitudinea sa cantitatea: „un pachet, cât vrei…”

Investigatorul sub acoperire s-a deplasat până la o benzinărie din apropiere de unde a cumpărat trei pachete de țigări marca Sobranie Super Slim cu suma de 51 de lei, predând bonul fiscal organelor de anchetă. Acesta s-a deplasat din nou în punctul de frontieră şi i-a înmânat inculpatului ##### #### cele trei pachete de ţigări întrebându-l dacă e mulţumit: „E ok?” Inculpatul i-a mulţumit investigatorului sub acoperire, mustrându-l totuşi pentru încercarea de a-l induce în eroare: „Să trăieşti! … Nu mai fă din-astea!  … Greşeala recunoscută e pe jumătate iertată.”

  1. ##### ###### a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000

S-a reţinut că în data de 29.08.2016, inculpatul ##### ######, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II, a pretins şi primit de la colaboratorul cu identitate reală suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate.

Martorul ##### #### ######, a procedat în acelaşi mod, transportând  19 cauciucuri uzate de camion, pentru care documentele însoţitoare nu erau complete. Din înregistrările ambientale rezultă că a oferit suma de 50 de euro. Nu este vizibil momentul remiteri, din conversații nu rezultă momentul acceptării sumei de 50 de euro.

  1. ####### #######-##### a fost cercetat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000.

S-a reţinut că în data de 29.08.2016 inculpatul ####### ####### #####, în calitate de agent de poliţie al Poliţiei de Frontieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II, a pretins şi primit de la colaboratorul cu identitate reală suma de cincizeci de euro pentru a-i permite introducerea în România a unor anvelope uzate,.

Martorul ##### #### ######, a procedat în acelaşi mod, transportând 19 cauciucuri uzate de camion, pentru care documentele însoţitoare nu erau complete şi nu deţinea acte pentru toate cauciucurile. Din înregistrările ambientale rezultă că a oferit mită sub forma „dau şi eu de o ciorbă”, deşi nu rezultă sub nici o formă că inculpatul ar fi pretins, acesta din urmă solicitând doar talonul şi nu a avut obiecţii cu privire la documentele pentru acele cauciucuri.

Astfel, din probatoriul administrat rezultă că există o invitaţie directă la comiterea unei infracţiuni din partea unui denunţător sau unui martor; precum şi lipsa oricăror indicii că fapta ar fi fost săvârşită fără această intervenţie

Informaţiile la care fac referire organele de urmărire penală privind implicarea inculpaţilor în desfăşurarea unor activităţi infracţionale de corupţie, anterioare intervenţiei colaboratorului, nu au suport probator, de altfel, organele de urmărire penală se referă la un fenomen de corupţie generalizat, fără a se fi indicat în mod concret pentru fiecare inculpat în ce a constat activitatea presupus infracţională, anterioară acestei activităţi provocatorii.

Astfel, nu a existat o suspiciune rezonabilă că o inculpaţii participă la o infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni şi, deşi activitatea poliţiştilor sau a colaboratorilor a fost autorizată în condiţiile legii, investigatorii şi colaboratorul nu au oferit inculpaţilor o ocazie obişnuită (care nu are caracter special) de a comite o infracţiuneci, ci i-au provocat.

Acesta aspect rezultă din chiar declarațiile acestora, instanţa de apel procedând la audierea martorului colaborator şi a investigatorilor #### ##### şi ##### #### Astfel, martorul ##### a recunoscut că actele ce însoţeau transportul de cauciucuri era în mod intenţionat greşite sau incomplete. Investigatorii au menţionat că ofereau mită deoarece pretinderea aceteia rezulta din atitudinea inculpaţilor, aceştia prelungind controlul autovehicului cu marfă şi vorbind întruna de amenzi

Curtea apreciază, raportat la ansamblul probator mai sus analizat că  activitatea investigatorilor şi colaboratorului s-au plasat în sfera unei provocări, întemeiată pe bănuiala nefondată cu privire la o posibilă activitate infracţională a inculpaţilor, cu scopul de a dovedi că aceştia primesc sume de bani în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu. Astfel, iniţiativa a aparţinut de fiecare dată investigatorilor sau colaboratorului, care au manifestat o atitudine provocatoare insistând pentru remiterea banilor.

Se reţine că provocarea este anterioară comiterii presupuselor fapte de corupţie, neexistând date în sensul că inculpaţii ar fi pretins sau acceptat sume de bani sau alte bunuri, existând totodată o legătură de cauzalitate directă şi imediată între actul provocator şi indiciile privind primirea sumelor de bani de către inculpaţi. Este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie a provocării, respectiv inexistenţa unor indicii că faptele ar fi fost săvârşite fără intervenţia investigatorilor şi martorului colaborator,.

Se constată că până la momentele reţinute ca fiind datele de săvârşire a infracţiunilor de către inculpaţi, organele judiciare nu aveau date că acestia, în mod individual desfăşurau activități infracţionale, ci sesizarea organelor de urmărire penală a fost făcută doar cu privire  la inculpatul ##### ######. Prin urmare, din împrejurarea că existau indicii temeinice că inculpatul ##### ###### pretinde sume de bani cu titlu de mită, nu se justifica reţinerea acestei premise infracţionale şi pentru ceilalţi inculpaţi, şi astfel aceştia să fie provocaţi de colaboratorul cu identitate reală şi de către investigatorii sub acoperire să accepte sume de bani .

Curtea constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită pentru faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, deoarece nu au fost săvârşite cu conştiinţa liberă, respectiv cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, câtă vreme decizia de a primi sau accepta sume de bani a fost luată în urma unei provocări active din partea investigatorilor sub acoperire. Pe baza principiului ,,in dubio pro reo”, Curtea reţine că, dacă investigatorii sub acoperire nu ar fi procedat în maniera descrisă, inculpaţii nu ar fi primit banii respectivi.

Comments

comentarii

Urmărește CLUJUST pe Google News

Lasă un răspuns