Achitare după achitare într-un caz de spălare de bani. Ce înseamnă până la urmă această infracțiune?

Achitare atât la fond, cât și în apel, dar pe motive diferite, într-un caz complex de spălare de bani. Judecătorii explică de ce nu este spălare de bani în acest caz. Inculpatul a fost reprezentat de avocați de la SCA Iordăchescu și Asociații.

”Clientul nostru a fost trimis în judecată în 2016 pentru două infracțiuni de spălare de bani în formă continuată, reproșându-i-se efectuarea unor plăți către două societăți comerciale în temeiul unor facturi pretins fictive.

În primă instanță Tribunalul Mureș a dispus achitarea acestuia pentru aceste infracțiuni, apreciind că faptele au fost dezincriminate de actuala reglementare a infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art. 49 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 129/2019.

Ulterior, prin decizia pronunțată în 20.01.2025, Curtea de Apel Târgu Mureș a admis apelul nostru și a dispus achitarea în baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C. proc. pen., apreciind că din probele de la dosar nu rezultă că plățile efectuate s-au făcut din fonduri provenite din săvârșirea vreunei infracțiuni.

S-a stabilit că fondurile provin din operațiunile comerciale reale ale societății, astfel încât nu există o legătură cauzală între beneficiul fiscal concretizat la data depunerii decontului TVA/a declarației de impozit de profit și suma plătită anterior.

Totodată, Curtea a statuat că infracțiunea de spălare de bani presupune o activitate ulterioară suplimentară, prin care sumele de bani provenite dintr-o altă infracțiune să fie introduse în circuitul financiar prin mijloace de ascundere sau reciclare, activitate care nu a fost identificată în speță.”, au precizat avocatii avocații Eugen Iordăchescu și Horea Stan.

În motivarea deciziei se arată referitor la spălarea de bani următoarele:

”În ce priveşte caracterul penal al faptelor de spălare de bani de care sunt acuzaţi inculpaţii, instanţa reţine că din probele dosarului nu rezultă că plăţile efectuate de inculpaţi către furnizorii facturilor fictive s-au făcut din fonduri provenite din săvârşirea vreunei infracţiuni.

Mai concret, instanţa de apel reţine că diminuarea TVA de plată și a impozitului pe venituri în cazul înregistrării unei facturi de către o societate comercială se face prin următoarele mecanisme fiscale:

Atunci când o societate comercială primește o factură de achiziție, aceasta înregistrează TVA-ul aferent facturii ca TVA deductibil. TVA-ul colectat (din facturile emise pentru vânzări) este diminuat cu TVA-ul deductibil (din facturile primite pentru achiziții). Rezultatul este TVA-ul rămas de plată către bugetul de stat. Beneficiul constând în diminuarea TVA de plată este dobândit la momentul depunerii decontului de TVA pentru perioada fiscală relevantă. Spre exemplu, dacă factura de achiziţie este emisă în luna ianuarie și înregistrată în contabilitate, beneficiul se concretizează la depunerea decontului de TVA pentru luna ianuarie (de obicei, până la 25 februarie, pentru plătitorii lunari de TVA).

În cazul impozitului pe profit, factura de achiziție este considerată cheltuială deductibilă, care reduce baza de calcul a impozitului pe profit (16% din profit). Diminuarea bazei impozabile, prin includerea acestei cheltuieli, se realizează la momentul calculării și declarării impozitului pe profit pentru perioada fiscală (trimestru/an).

Aşadar, în cazul înregistrării unei facturi fictive în scopul diminuării TVA şi impozitului de plată, acest beneficiu este obținut la depunerea declarațiilor fiscale relevante (decontul de TVA şi declarația de impozit pe profit). Or, din probele dosarului nu rezultă că plăţile făcute de societăţile beneficiare către cele două societăţi furnizoare în urma înregistrării facturilor fictive aveau loc înainte de acest moment. Dimpotrivă, plăţile în numerar în baza chitanţelor se făceau odată cu înregistrarea facturilor. Viramentele bancare între societăţi nu coincid cu sumele facturate, dar, în măsura în care se poate observa o corelaţie între anumite facturi şi anumite viramente, se observă că inculpaţii făceau viramentele la perioade scurte de timp după înregistrarea facturilor, de ordinul săptămânilor, fără să aştepte expirarea termenelor de depunere a decontului de TVA şi a declaraţiei de impozit pe profit.

Or, o premisă a spălării de bani este ca banii spălaţi să provină din săvârşirea unei infracţiuni. În cazul de faţă, plăţile în numerar şi viramentele aferente fiecărei facturi fictive nu pot fi calificate ca spălare de bani, pentru că:

1. Fondurile provin din operaţiunile comerciale ale societăţilor beneficiare, iar nu din înregistrarea contabilă a facturii fictive. În condiţiile în care societăţile beneficiare desfăşurau şi operaţiuni comerciale reale, nu există nicio probă că sumele plătite/virate aferent unei facturi fictive proveneau din beneficiile obţinute anterior prin înregistrarea unor facturi fictive mai vechi. Parchetul nu îi acuză pe inculpaţi de săvârşirea vreunei alte infracţiuni predicat, din care ar fi provenit sumele virate.

2. Nu există o legătură cauzală între beneficiul fiscal (care se concretizează abia la data depunerii decontului TVA şi declaraţiei de impozit) și suma plătită/virată anterior. Caracterul unidirecțional al timpului face imposibil ca suma să provină dintr-un beneficiu fiscal ce încă nu există.

3. Pentru ca o schemă infracţională concepută pentru fraudarea bugetului de stat să implice o faptă de spălare de bani, trebuie să existe o etapă ulterioară producerii prejudiciului fiscal, în care suma de bani deja obținută ilicit din beneficiul fiscal corelativ să fie introdusă în circuitul financiar prin mijloace de ascundere sau reciclare (de exemplu, returnarea numerarului către societatea care l-a virat iniţial, printr-o operaţiune aparent licită).

În lipsa unei asemenea etape, activitatea infracţională rămâne în sfera evaziunii fiscale. În prezenta cauză, inculpaţii nu sunt acuzaţi de asemenea operaţiuni subsecvente dobândirii beneficiului fiscal.

Ca urmare, nefiind îndeplinită una dintre condiţiile infracţiunii de spălare de bani (ca banii să provină din săvârşirea de infracţiuni), se impune achitarea inculpaţilor, în baza art. 16 lit. b teza I Cod pr. pen.”

Comments

comentarii

„U” Cluj reușește o partidă bună pe Cluj Arena, însă Poli Iași egalează în prelungiri printr-un gol controversat.... Citește mai mult
Ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania s-au decuplat oficial de la sistemul electric rusesc și au fost racordate la sistemul electric european. „Este o zi istorică”, spune președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.... Citește mai mult
Sărbători fericite!
APBCT

Lasă un răspuns