Curtea Constituțională, sesizată cu OUG 71/2022 privind prescripția, la solicitarea Elenei Udrea

Curtea de Apel Bucuresti a admis sesizarea CCR în dosarul “Hidroelectrica”, la solicitarea inculpatei Elenei Udrea, cu privire la OUG 71/2022 prin care s-a modificat art. 155 alin. 1 Cod penal  – întreruperea prescriptiei.

Potrivit Știripesurse.ro, avocata Silvia Uscov, care o reprezintă pe Udrea, a invocat trei argumente de natură extrinsecă în susținerea excepției de neconstituționalitate:

1. Încălcarea art. 1 și art. 2 din Constituția României – nu a fost respectată voința poporului român exprimată prin Referendumul din 26 mai 2019;

2. Încălcarea art. 115 alin. 4 din Constituție – nu se justifică situația extraordinară și caracterul urgent;

3. Încălcarea art. 61 alin. 1 coroborat cu art. 1 alin. 3-5 și art. 115 alin. 6 din Constituție – încălcarea principiului cooperării loiale și interdicția reglementării prin ordonanță de urgență în anumite domenii.

Astfel, în considerentele cererii de sesizare a CCR se amintește că românii au votat la referendumul din 2019 împotriva modificării legilor din acest domeniu prin ordonanță de urgență. Potrivit jurisprudenței CCR, deși un referendum consultativ nu produce efecte juridice directe, rezultatul acestuia nu poate fi ignorat, pentru că reprezintă voința poporului român.

„Consecința firească este declararea neconstituționalității OUG nr. 71/2022, respectiv a art. 155 alin. 1 C pen., astfel cum a fost modificat prin această ordonanță de urgență, pentru că nu a respectat disp. art. 1 și art. 2 din Constituția României, Guvernul României ignorând voința suverană a poporului român cu ocazia adoptării lui”, se arată în sesizare.

În al doilea rând, în privința lipsei caracterului urgent, se arată că art. 155 alin. (1) a fost declarat în parte neconstituțional încă din 2018, iar timp de patru ani legiuitorul, deși avea timpul necesar, nu a intervenit.

„Din moment ce această situație a lipsei de reglementare în materia întreruperii cursului prescripției răspunderii penale planează din 2018, nu se poate justifica nicio situație extraordinară sau urgentă care să fi intervenit pentru a argumenta necesitatea reglementării prin intermediul unei ordonanțe de urgență”, se mai precizează în cererea de sesizare a CCR.

Avocata Silvia Uscov mai amintește că la momentul adoptării OUG 71/2022 în Parlament erau în procedură legislativă alte două propuneri cu un conținut asemănător.

„Atâta timp cât prin Decizia CCR nr. 297/2018 a fost declarată neconstituțională o dispoziție dintr-o lege, nu se poate aduce în acord legea respectivă (Codul penal) cu decizia CCR prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, cu atât mai mult cu cât existau în dezbatere două propuneri legislative inițiate de Parlamentul României, acest aspect reprezentând o înfrângere a principiului loialității constituționale și a separației puterilor în stat”, mai argumentează autoarea cererii de sesizare.

Comments

comentarii

Urmărește CLUJUST pe Google News

Lasă un răspuns