Un clujean a cerut ”depunerea la dosarul cauzei a actului normativ prin care se certifică pandemia de Covid-19”

Tatăl a trei copii, care a depus acțiune în calitate de reprezentant al lor pentru anularea Ordinului privind măsurile sanitare în școli, a cerut la Curtea de Apel Cluj nici mai mult nici mai puțin decât ”depunerea la dosarul cauzei a actului normativ prin care se certifică pandemia de Covid-19”

Reclamantul C.C, în calitate de reprezentant legal al lui C.C.D, C.A_ și C.G, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, anularea Ordinului comun emis de Ministerul Sănătății nr. 5338/2021 și de Ministrul Educației nr. 1082/2021, cât și a anexei privind Măsurile sanitare și de protecție în unitățile de învățământ preuniversitar/unitățile conexe în perioada pandemiei de Covid-19.

În motivarea cererii reclamantul a susținut faptul că ”măsurile adoptate de către Ministerul Sănătății au afectat în sens negativ sănătatea, dezvoltarea fizică, psihică și emoțională a copiilor reclamantului și a arătat că există premisele apariției unor afecțiuni datorită timpului excesiv petrecut în fața calculatorului.

Reclamantul a arătat că direcțiile trasate de Statul român sunt complet greșite, că tratamentul genetic experimental cu vaccinul Covid-19 prezintă semnificativ mai multe riscuri comparativ cu boala pe care se prezumă că o combate printre care și decesul și dizabilități grave.

Reclamantul a invocat prevederile art. 16 din Constituția României și a arătat că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări; nimeni nu este mai presus de lege.

Reclamantul a arătat că prin informații false transmise constant, autoritățile statului au indus o stare de frică generalizată în rândul cetățenilor și ideea că drepturile fundamentale nu sunt atât de fundamentale pe cât par, deoarece statul român are obligația de a respecta și de a asigura exercitarea tuturor drepturilor fundamentale în același timp tuturor cetățenilor săi, fără privilegii și fără discriminări.

Reclamantul a susținut că statul român, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației au obligația de a respecta și de a asigura exercitarea tuturor drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor români în mod egal, fără niciun fel de privilegii și fără discriminări.

Reclamantul a arătat că nu există niciun vaccin aprobat care să prevină îmbolnăvirea cu virusul Sars-Cov-2, ci doar mai multe tratamente genetice experimentale promovate ca și vaccinuri, că în România nu există și nu poate exista obligativitatea vaccinării sau urmării unui tratament medical și că este de notorietate că virusul nu va dispăraea niciodată.

Reclamantul a susținut faptul că la baza anulării actelor la care a făcut referire se menționează Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 76 din 30.09.202 și Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 99 din 05.11.2021, însă reclamantul a arătat că aceaste hotărâri nu există pe site-ul Monitorului Oficial al României.

Reclamantul a solicitat instanței ca la primul termen de judecată să pună în vedere pârâților depunerea la dosarul cauzei a actului normativ prin care se certifică pandemia de Covid-19 și studiul științific efectuat și recunoscut unanim la nivel mondial, care a demonstrat existența virusului Covid-19 prin metode specifice de laborator ce presupun izolarea, purificarea și trecerea prin toate cele patru postulate stabilite de microbiologul Robert Hermann Koch.

Reclamantul a susținut faptul că nu constituie dovadă științifică emiterea de păreri, opinii, observații medicale confirmate sau nu, nici chiar atunci când acestea sunt emise de personal medical sponsorizat și nici prezentarea de cazuri concrete care demonstrează afirmațiile anterioare.

Reclamantul a arătat că prin actele supuse anulării se încalcă mai multe prevederi din Declarația Universală a Drepturilor Omului și anume art. 1, art. 2, art. 3, art. 5, art. 49 alin. 1 și 2 și a susținut că se încalcă demnitatea și egalitatea în drepturi și dreptul la viață și securitatea elevilor prin impunerea măștii de protecție și a produselor dezinfectante.”, se arată la dosar.

Curtea a respins cererea ca inadmisibilă

”În vederea dovedirii îndeplinirii procedurii prealabile s-au depus la dosarul cauzei înscrisurile de la filele 27 și respectiv la fila 127 din dosar, reprezentând cereri trimise de pe adresa de e-mail a numitului C (…3@gmail.com_ în speță nu poate să fie considerată îndeplinită condiția îndeplinirii procedurii prealabile pentru următoarele motive:

Fiind vorba de acte administrative emise de două organe administrative calitatea procesuală pasivă în cauză o au ambele organe administrative, iar posibilitatea de modificare, de revocare sau de abrogare a actelor nu o au de asemenea, decât ambele organe administrative. În consecință, și plângerea prealabilă trebuie să le fie adresată ambelor organe, în speță atât Ministerului Educației cât și Ministerului Sănătății.

Mai trebuie precizat faptul că plângerea prealabilă trebuie să fie formulată înainte de formularea cererii de chemare în judecată, după cum rezultă din formularea expresă în acest sens a art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Or, în speță e-mailul depus la fila 127 cu titlu de plângere prealabilă către Ministerul Sănătății a fost emis în data de 06.01.2022, respectiv după data introducerii cererii de chemare în judecată.

Există în speță și alte carențe în privința dovedirii îndeplinirii procedurii plângerii prealabile cum sunt: lipsa elementelor de identificare ale persoanei care a formulat plângerile, lipsa totală a semnăturii, faptul că înscrisul trimis Ministerului Sănătății reprezintă de fapt înaintarea unei cereri formal adresate Ministerului Educației, nerespectarea termenului prevăzut de art. 7 alin. 4 raportat la art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 554/2004 pentru soluționarea cererii anterior introducerii cererii de chemare în judecată, în privința plângerii înaintate Ministerului Educației.

Elementul peste care, însă, în mod cert, nu se poate trece este faptul că nu a existat nicio plângere prealabilă adresată Ministerului Sănătății anterior formulării cererii de chemare în judecată, fiind în consecință încălcate prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. O altă interpretare ar lăsa fără niciun efect aceste prevederi, întrucât partea interesată ar avea posibilitatea de a adresa o cerere formală doar ulterior invocării excepției de către pârât, ceea ce ar exclude posibilitatea de a se soluționa favorabil plângerea și de a se evita parcurgerea unui proces în fața instanței de judecată.”, se arată în motivare.

Comments

comentarii