Curtea Supremă a Statului New York i-a suspendat avocatului Rudy Giuliani, avocatul lui Donald Trump, dreptul de a profesa.
Rezumăm hotărârea de suspendare provizorie din exercițiul profesiei a faimosului avocat, cu mențiunea că la finalul articolului se regăsește hotărârea în limba engleză, hotărâre dată în apelul avocatului.
Comitetul de reclamații a avocaților solicită un ordin, în conformitate cu legea judiciară și cu Normele privind chestiunile disciplinare ale avocaților, de suspendare imediată a pârâtului din practica dreptului pe baza încălcărilor pretinse ale normelor 3.3 litera (a); 4.1; 8.4(c) și 8.4(h) din Regulamentul de conduită profesională.
Respondentul a fost admis să profeseze ca avocat și consilier juridic în statul New York pe 25 iunie 1969, sub numele de Rudolph William Giuliani. Acesta deține un birou de avocatură în cadrul Primului Departament Judiciar.
Curtea a concluzionat că există dovezi incontestabile că respondentul a comunicat declarații demonstrabil false și înșelătoare instanțelor, parlamentarilor și publicului larg în calitatea sa de avocat al fostului președinte Donald J. Trump și al campaniei Trump în legătură cu efortul eșuat al lui Trump de realegere în 2020.
Aceste declarații false au fost făcute pentru a susține în mod necorespunzătoar afirmația respondentului că, din cauza fraudei electorale pe scară largă, victoria în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2020 a fost furată clientului său.
Concluzia Curții a fost că, comportamentul pârâtului amenință imediat interesul public și justifică suspendarea provizorie din practica dreptului, în așteptarea unor noi proceduri în fața Comitetului de soluționare a plângerilor împotriva avocaților (AGC sau Comitet).
Natura prezentei proceduri
În cursul acestei anchete în curs cu privire la numeroase plângeri privind presupusa abatere profesională a pârâtului, AGC solicită suspendarea imediată a pârâtului din dreptul de a practica în statul New York.
În anumite circumstanțe, o astfel de măsură provizorie gravă este disponibilă, în așteptarea unei proceduri disciplinare formale complete. Suspendarea provizorie este disponibilă chiar și în cazul în care nu au fost depuse încă acuzații formale.
Toți avocații care sunt autorizați să practice dreptul în New York sunt supuși Regulilor de conduită, care stabilesc un cadru pentru practica etică a legii și îndatoririle unui avocat ca ofițer al sistemului juridic.
Încălcarea acestor reguli poate duce la răspunderea profesională disciplinară. Cu toate acestea, scopul final al oricărei proceduri disciplinare nu este de a impune pedepse pentru încălcări ale Normelor de conduită, ci mai degrabă “de a proteja publicul în dependența sa de integritatea și responsabilitatea profesiei de avocat.” Fiecare departament judiciar al diviziilor de apel ale Curții Supreme din New York este responsabil pentru aplicarea regulilor de conduită profesională în jurisdicția sa departamentală.
Comisiile de reclamații ale avocaților, fie la primirea unei plângeri scrise, fie acționând sua sponte, sunt însărcinate cu investigarea abaterilor prin diverse mijloace, inclusiv intervievarea martorilor, obligarea avocatului care face obiectul anchetei să prezinte răspunsuri scrise sau să se prezinte pentru un interviu oficial și alte acțiuni necesare pentru investigarea plângerii.
După finalizarea anchetei, comitetul poate iniția o procedură oficială în care avocatul are dreptul de a fi audiat. Dacă comitetul concluzionează că avocatul se poate confrunta cu acțiunea disciplinară publică, apoi, în concordanță cu obiectivul de a “proteja publicul, de a menține integritatea și onoarea profesiei sau de a descuraja pe alții să comită abateri similare”, chestiunea este adusă în fața Diviziei de apel a Curții.
Curtea este însărcinată cu responsabilitatea de a revizui dosarul și de a decide dacă a existat vreo abatere și, în caz afirmativ, care ar fi sancțiunea adecvată. În anumite cazuri, comitetul poate, în cursul investigației sale, să înainteze Curții o propunere de suspendare provizorie a avocatului. Suspendarea provizorie este o cale de atac serioasă, disponibilă numai în situațiile în care este imediat necesar să se protejeze publicul de încălcarea de către pârât a regulamentului.
În barou, AGC continuă pe baza faptului că există dovezi necontestabile de abatere disciplinară.
Important este că, atunci când un avocat este suspendat cu titlu provizoriu, acesta are totuși posibilitatea unei audieri: “Un pârât poate fi suspendat din funcție cu titlu provizoriu în cursul unei anchete sau al unei proceduri la cererea sau la propunerea unui comitet…..în urma constatării de către Curte că pârâtul s-a angajat într-un comportament care amenință imediat interesul public. O astfel de constatare se poate baza pe . . . . 5. alte dovezi incontestabile de abatere profesională.”
În legătură cu afirmația sa potrivit căreia a avut loc o abatere necontestabilă a avocatului, AGC se bazează pe următoarele dispoziții ale Regulilor de conduită profesională din New York:
- regula 3.3 care prevede că: “(a) Un avocat nu trebuie să facă cu bună știință o declarație falsă de fapt sau de drept unui tribunal . . . .”
- regula 4.1 care prevede că: “În cursul reprezentării un client, un avocat nu trebuie să facă cu bună știință o declarație falsă de fapt sau de drept unei terțe persoane“
- regula 8.4 “Un avocat sau o firmă de avocatură nu trebuie să se angajeze într-un comportament care implică necinste, fraudă, înșelăciune sau denaturare, . . . . . . sau să se angajeze în orice alt comportament care reflectă în mod negativ capacitatea avocatului de a fi avocat.”
În temeiul Normelor de conduită profesională, interdicția împotriva declarațiilor false este largă și include declarații înșelătoare, precum și afirmații afirmativ false.
În plus, normele se referă la un comportament atât în interiorul, cât și în afara sălii de judecată.
În general, AGC se bazează pe declarațiile pe care respondentul le-a făcut după alegerile din 2020 la conferințe de presă, audieri legislative de stat, emisiuni radio (atât ca invitat, cât și ca gazdă), podcasturi, apariții televizate și o apariție în instanță. Respondentul admite că declarațiile care i-au fost atribuite în această moțiune au fost făcute toate în contextul reprezentării lui Donald J. Trump și/sau a campaniei Lui Trump.
Chestiuni preliminare
Respondentul invocă un argument general potrivit căruia ancheta AGC asupra comportamentului său încalcă dreptul său la liberă exprimare în primul amendament.
El nu atacă constituționalitatea normelor disciplinare specifice, astfel că i se aplică.
Curtea a respins argumentul respondentului.
Această procedură disciplinară se referă la restricțiile profesionale impuse pârâtului în calitate de avocat de a nu denatura cu bună știință faptele și de a face declarații false în legătură cu reprezentarea unui client.
Este de mult timp recunoscut faptul că “discursul unui avocat este sub rezerva unei reglementări mai mari decât discursul altora”. Spre deosebire de nespecialiști, un avocat este “un profesionist instruit în arta persuasiunii”. În calitate de ofițeri ai instanței, avocații sunt “o parte intimă și de încredere și esențială a mașinii justiției”. Cu alte cuvinte, ei sunt percepuți de public ca fiind într-o poziție de cunoaștere și, prin urmare, “o sursă crucială de informații și opinii. Această responsabilitate grea se reflectă în “scopul final al procedurilor disciplinare care este de a proteja publicul în dependența sa de integritatea și responsabilitatea declarației legale
Deși există limite în ceea ce privește măsura în care dreptul la liberă exprimare al unui avocat poate fi circumscris, aceste limite nu sunt implicate de circumstanțele abaterii de cunoaștere pe care se bazează Curtea în acordarea suspendării provizorii în acest caz.
Pârâtul invocă, de asemenea, lipsa sau absența cunoașterii adevărului ca apărare generală, precizând că, chiar dacă declarațiile sale au fost false sau înșelătoare, el nu a făcut declarațiile știind că sunt false atunci când le-a făcut.
Suntem de acord că Regulile de conduită profesională proscriu numai declarațiilor false și înșelătoare care sunt făcute cu bună știință. Ambele reguli 3.3 și 4.1 prevăd în mod expres un element de cunoaștere. Cu toate acestea, articolul 8 alineatul (4) litera (c) nu conține un astfel de element expres. În New York nu există cazuri care să susțină în mod direct că o încălcare a regulii 8.4 litera (c) trebuie să fie cunoscută, deși există autoritate care implică acest lucru. Într-o cauză federală care a aplicat Regulile din New York, instanța a constatat că a existat o încălcare a regulii 8.4 (c) în care declarațiile false făcute de avocatul ofensator nu au fost accidentale, ci făcute cu știință.
Jurisdicțiile statului au considerat că cunoașterea este un element necesar al abaterii, încălcând reguli identice cu RPC.
În special, cel puțin o instanță federală a determinat recent eforturile avocaților de a submina alegerile prezidențiale legitime care justifică denunțarea avocatului către comitetul de reclamații. Prin urmare, Curtea considerat că, pentru a găsi o încălcare a RPC 8.4(c), AGC este obligată să îndeplinească un standard de cunoaștere. Cunoașterea este definită în mod expres în Regulamentul de conduită profesională. Regula 1.0 litera (k) prevede că “knowingly”, “cunoscut”, “cunoaște” sau “știe” “denotă cunoașterea reală a faptului în cauză. Cunoștințele unei persoane pot fi deduse din circumstanțe.” Astfel, elementul de cunoaștere trebuie luat în considerare în legătură cu fiecare afirmație particulară de abatere. Cu privire la această moțiune, ori de câte ori AGC și-a susținut sarcina de a dovedi că pârâtul a făcut declarații factuale false și înșelătoare pentru a susține afirmația sa că alegerile prezidențiale au fost furate de la clientul său, pârâtul trebuie să demonstreze apoi că există o dispută legitimă cu privire la faptul dacă declarația este falsă sau dacă declarația a fost făcută de el fără să știe că a fost falsă. Argumentele concludente sau vagi nu vor crea o problemă contestabilă cu privire la o abatere. În consecință, odată ce AGC și-a stabilit cauza prima facie, trimiterile pârâtului la declarațiile pe propria răspundere pe care nu le-a furnizat sau la sursele de informații pe care nu le-a divulgat sau alte informații nespecificate nu vor împiedica Curtea să concluzioneze că a avut loc o abatere.
În opoziție cu prezenta moțiune, pârâtul face trimitere la declarații pe propria răspundere pe care nu le-a furnizat. De asemenea, el se bazează pe un “informator confidențial”.
Cazurile de abatere
În formularea acestei moțiuni, AGC se bazează în primul rând pe afirmațiile că pârâtul a făcut declarații factuale false și înșelătoare pentru a pune la îndoială fiabilitatea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2020, în care Joseph R. Biden a fost certificat constituțional și apoi a fost inaugurat ca al 46-lea președinte al Statelor Unite.
Constatăm că următoarele declarații false făcute de pârât constituie o dovadă necontestată a abaterii profesionale a pârâtului.
Respondentul a declarat în mod repetat că în Commonwealth of Pennsylvania au intrat mai multe buletine de vot în timpul alegerilor decât au fost trimise înainte de alegeri. “Dovada” faptică pe care s-a bazat concluzia sa a fost că, deși Pennsylvania a trimis doar 1.823.148 de buletine de vot înainte de alegeri, 2.589.242 de milioane de buletine de vot au fost apoi numărate în alegeri. Această declarație factuală cu privire la numărul de buletine de vot trimise înainte de alegeri a fost pur și simplu neadevărată. Adevăratele fapte sunt că 3,08 milioane de buletine de vot au fost trimise prin poștă înainte de alegerile generale, ceea ce a reprezentat mai mult decât cele peste 2,5 milioane de buletine de vot prin corespondență care au fost de fapt numărate.
În pofida faptelor reale, respondentul a avansat în mod repetat afirmații false că au existat între 600.000 și 700.000 de buletine de vot trimise prin poștă, care nu au fost niciodată trimise alegătorilor înainte de alegeri.
Respondentul nu neagă faptul că declarația sa factuală, potrivit căreia au fost solicitate doar 1,8 milioane de buletine de vot prin corespondență, este neadevărată. Apărarea lui este că nu a făcut această afirmație greșită cu bună știință. Respondentul susține că s-a bazat pe un membru neidentificat al “echipei” sale care a preluat “din greșeală” informațiile de pe site-ul din Pennsylvania, care avea informațiile enumerate în mod eronat.
Pur și simplu nu există nicio dovadă care să susțină această explicație. De exemplu, nu există nicio declarație pe propria răspundere din partea acestui presupus membru al echipei care nu este identificat prin nume sau în alt mod și nici nu există nicio copie a paginii web care se presupune că a enumerat datele presupus incorecte.
În fapt, aceste numere se corelează aproximativ cu buletinele de vot primite prin poștă, mai puțin cantitatea falsă de buletine de vot trimise prin poștă de respondenți, astfel a fost ajustată pentru procentul total de voturi prin corespondență care au fost exprimate pentru Biden.
Inexactitățile identificate mai sus încalcă Regulile de conduită profesională 4.1 și 8.4(c).
La 17 noiembrie 2020, pârâtul a apărut ca avocat al reclamantului într-o chestiune, la Curtea Districtuală a Statelor Unite. A fost admis pro hac vice pe baza licenței sale de drept din New York. Pârâtul a susținut în mod repetat în fața instanței că clientul său, reclama o fraudă, deși, în mod incontestabil, nu exista o reclamație de fraudă. Clientul pârâtului a depus o plângere modificată înainte de apariția din 17 noiembrie 2020, în care singura afirmație rămasă invocată a fost o cerere de protecție egală, care nu s-a bazat deloc pe fraudă. Afirmația se referea la experiența a doi alegători care aveau buletinele de vot respinse prin corespondență și contestau practicile de notificare privind buletinele de vot prin corespondență din diferite județe. Plângerea inițială a reclamantului a inclus reclamații cu privire la practicile de sondaj.
Cu toate acestea, reclamantul a retras în mod voluntar aceste cereri atunci când a comunicat modificarea plângerii. Plângerea inițială a reclamantului a inclus reclamații cu privire la practicile de sondaj. Cu toate acestea, pârâtul a insistat asupra argumentării pe larg a unui caz de fraudă pe baza cererilor de cercetare retrase.
În discursul său de deschidere, respondentul a susținut că acuzațiile din plângere se refereau la “fraudă electorală răspândită, la nivel național, din care face parte…” El a persistat în a face afirmații concludente ample de fraudă în alegerile din Pennsylvania și în alte jurisdicții care se presupune că au loc pe o perioadă de mulți ani. Pârâtul a susținut că argumentele de fraudă ale reclamantului se referă la cererea de cercetare, în pofida faptului că nu a existat nici o fraudă, nici o cerere de cercetare în fața instanței.
Argumentul privind frauda al respondentului s-a întins pe paginile 12-31 din transcriere.
Aceste proceduri au fost deschise ca urmare a apelurilor telefonice a cel puțin 8 000 de jurnaliști și altor membri ai publicului. În cerere s-a susținut că doar 3.700 de persoane apelat telefonic, ori aceasta este considerată o declarație falsă și înșelătoare în temeiul Normelor de conduită profesională ca denaturând statutul unei proceduri pendinte, în instanță sau în afara instanței.
Precizând că un caz prezintă o cerere de fraudă atunci când nu o face, este o declarație falsă și înșelătoare cu privire la statutul unei proceduri pendinte. Respondentul susține că nu a existat nicio abatere, deoarece a spus sincer instanței în acea zi că nu au existat plângeri de fraudă. Apărarea asta e goală. Poziția inițială a respondentului, potrivit căreia a existat o cerere de fraudă, a fost făcută în ciuda unei plângeri modificate în care propriul său client a retras orice cerere legată de fraudă. Propriul co-avocat al pârâtului a susținut în prezența pârâtului, că reclamantul nu a formulat o cerere de fraudă. Este incontestabil faptul că pârâtul a trebuit să fie conștient de faptul că nu au existat cereri de fraudă în acest caz. S-au cheltuit timp și eforturi semnificative pentru declarațiile false ale pârâtului în fața instanței cu privire la natura procedurilor. Acest lucru a condus la argumente ale pârâtului în sprijinul fraudei care pare să nu aibă răspuns la dosar și să inducă în eroare publicul ascultător, deoarece frauda nu a făcut parte din caz.
Respondentul a declarat în mod repetat că persoanele decedate “au votat” în Philadelphia pentru a discredita rezultatele votului din acel oraș. El a cuantificat numărul de morți care au votat în diferite momente ca fiind de 8.021 sau de 30.000. Pentru a dovedi acest punct, el a declarat în mod repetat că celebrul boxer la categoria grea Joe Frazier a continuat să voteze ani după ce a murit și a declarat pe 7 noiembrie 2020 “el este încă alegător aici.” Înregistrările publice prezentate cu privire la această moțiune arată fără echivoc că declarația pârâtului este falsă. Înregistrările publice arată că 15 Pennsylvania a anulat în mod oficial eligibilitatea domnului Frazier de a vota pe 8 februarie 2012, la trei luni după ce a murit.
În ceea ce privește argumentul respondentului potrivit căruia inexactitățile sale nu îi erau cunoscute, respondentul nu reușește să furnizeze o sclipire de dovezi pentru niciunul dintre numărul variabil și extrem de inconsecvent de persoane decedate pe care le-a reprezentat în mod factual că ar fi votat în Philadelphia în timpul alegerilor prezidențiale din 2020.
Deși respondentul a asigurat publicul că investighează această afirmație, respondentul nu a furnizat acestui tribunal niciun raport sau rezultatele niciunei investigații care să susțină declarațiile sale despre câți alegători morți susține că au votat în Philadelphia în alegerile prezidențiale din 2020. Respondentul susține că declarațiile sale au fost justificate deoarece statul Pennsylvania a fost de acord ulterior să elimine 21.000 de alegători morți de pe listele sale în 2021. Acest fapt, chiar dacă este adevărat, este în afara discuției. Această statistică se referă la întregul stat. Epurarea listelor electorale nu dovedește că alegătorii epurați au votat efectiv în 2020 și per se nu dovedește că au votat în Philadelphia. Nici măcar nu dovedește că au murit în noiembrie 2020. În plus, numărul alegătorilor epurați la nivel de stat (21.000) nu are nicio corelație cu numărul de morți alegători despre care respondentul a afirmat în fapt că ar fi votat doar în Philadelphia (fie 8.000, fie 30.000). În mod evident, orice epurare la nivel de stat a alegătorilor de pe listele electorale în 2021 nu ar fi putut oferi o bază pentru declarațiile făcute de respondent în 2020, deoarece informațiile nu existau. În ceea ce-l privește pe dl Frazier, respondentul susține că s-a bazat în mod rezonabil pe raportarea unui “blogger”. Cu toate acestea, articolul de pe blog furnizat cu privire la această moțiune nu susține niciodată că dl Frazier a votat la alegerile din 2020.
Pârâtul a făcut aceste afirmații false de cel puțin două ori înainte ca AGC să aducă această moțiune; în primul rând la o conferință de presă din 7 noiembrie 2020 la Four Seasons Total Landscaping și din nou în timpul reuniunii din 25 noiembrie 2020 a Comitetului de politică majoritară al Senatului Republican din Gettysburg, Pennsylvania. În ciuda dovezilor fără echivoc furnizate chiar în această moțiune, că dl Frazier nu se află pe listele de vot din Pennsylvania, respondentul a continuat să aprobe acest cont fictiv în episoadele din 4 martie, 11 martie și 14 martie 2021 ale emisiunii sale radiofonice Chat with the Mayor, toate difuzate după ce această moțiune a fost adusă.
Inexactitățile identificate mai sus încalcă RPC 4.1 și RPC 8.4.c ).
Respondentul a repetat parlamentarilor și publicului larg numeroase declarații false și înșelătoare cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale din Georgia. Aceste declarații, după este precizat mai jos, au fost făcute cu bună știință, cu scopul de a pune la îndoială acuratețea votului. Afirmația generală a pârâtului, fără a furniza Curții niciun sprijin documentar, potrivit căreia acesta s-a bazat pe “sute de pagini de declarații și declarații pe propria răspundere în posesia [pârâtului] care documentează nereguli grave…” nu vor fi suficiente pentru a contesta constatările specifice că ar fi cu bună știință declarații false.
În diferite momente, respondentul a susținut că 65.000 sau 66.000 sau 165.000 alegătorii minori au votat ilegal în alegerile din Georgia din 2020. Oficiul de Stat din Georgia a întreprins o anchetă cu privire la această afirmație. Acesta a comparat lista tuturor persoanelor care au votat în Georgia cu zilele lor de naștere complete. Auditul a arătat că în alegerile din 2020 au existat zero (0) alegători minori. În timp ce un număr mic de alegători (patru) au solicitat un buletin de vot înainte de a împlini 18 ani, toți au împlinit 18 ani până la alegerile din noiembrie 2020. Respondentul nu neagă în mod expres adevărul acestor informații ci susține că s-a bazat în mod rezonabil pe declarații “experte”, inclusiv pe una a lui Bryan Geels, crezând că faptele pe care le-a declarat sunt adevărate. Niciuna dintre aceste declarații nu a fost prezentată Curții.
Inexactitățile identificate mai sus încalcă RPC 4.1 și RPC 8.4(c).
Respondentul a declarat parlamentarilor și publicului larg că peste 2.500 de infractori din Georgia au votat ilegal. Secretarul de Stat al Georgiei a investigat, de asemenea, această afirmație. Comparând listele de la Departamentele de Corecție și Supraveghere Comunitară, cu lista persoanelor care au votat efectiv în noiembrie 2020, secretarul de stat a identificat 74 de potențiali alegători, care au fost apoi investigați. Chiar dacă toate cele 74 de persoane identificate au votat efectiv ilegal, numărul nu este nici pe departe cel de 2.500 pe care pârâtul l-a revendicat, iar numărul ar fi, în orice caz, irelevant din punct de vedere statal în susținerea unei afirmații potrivit căreia alegerile ar fi fost furate.
Declarațiile respondentului potrivit cărora au existat 2.500 de infractori cu drept de vot sunt false. Pârâtul susține că s-a bazat și pe declaratia neprovocata a dlui Geels pentru aceste informații. Respondentul afirmă că dl Geels a opinat că “ar fi putut exista” mai mult de 2.500 de infractori încarcerați care au votat. Această opinie ce a fost formulată și raportată de respondent, este în întregime speculativă.
Inexactitățile identificate mai sus încalcă RPC 4.1 și RPC 8.4(c).
Respondentul a declarat că persoanele decedate au votat în Georgia în timpul alegerilor prezidențiale din 2020. El a susținut că are numele a 800 de persoane decedate care au votat pe baza numărului de persoane care au decedat în 2020. Respondentul a mai declarat că acest număr a fost într-adevăr de mii. La un moment dat, el a susținut că 6.000 de oameni morți au votat. După revizuirea înregistrărilor publice, secretarul de stat a concluzionat că este posibil ca două voturi să fi fost exprimate în mod necorespunzător în numele alegătorilor morți în alegerile din 2020, iar aceste cazuri au fost investigate.
Afirmația respondentului cu mii de alegători morți este falsă. La fel și lista cu cei 800 de alegători morți. Inexactitățile identificate mai sus încalcă RPC 4.1 și RPC 8.4(c).
Respondentul a reprezentat că dovezile video de pe camerele de securitate i-au descris pe oficialii electorali din Georgia implicându-se în numărarea ilegală a buletinelor de vot prin corespondență.
Deși pârâtul a recunoscut că a vizionat videoclipurile de supraveghere în întregime, a susținut că versiunea videoclipurilor prezentate publicului a fost compusă doar din fragmente.
Esența afirmației sale a fost că buletinele de vot ilegale au fost recuperate pe ascuns din valize ascunse sub o masă și apoi ștampilate. De fapt, toate videoclipurile arată că buletinele de vot “disputate” s-au numărat într-o cameră plină cu oameni, inclusiv observatori electorali, până în jurul orei 22:00. În jurul orei 22:.m 00, urnele – nu valizele – care conțineau buletinele de vot au fost așezate sub o masă pentru a se pregăti ca observatorii sondajului să plece spre seară. Aceste cutii au fost redeschise, iar conținutul lor a fost recuperat și scanat atunci când monitorul oficial al statului a intervenit, instruind lucrătorii că ar trebui să rămână să numere voturile până la ora 22:30.m. în acea seară. Atunci când sunt vizualizate în context complet și nu ca fragmente, videoclipurile nu arată secretizarea și numărarea buletinelor de vot ilegale. Cu toate acestea, pe baza afirmației, secretarul de stat al Georgiei a efectuat o anchetă. Casetele video au fost vizualizate în întregime de biroul secretarului, de forțele de ordine și de verificatorii de fapte care, potrivit secretarului de stat Brad Raffensperger, au concluzionat cu toții că nu a existat nicio activitate necorespunzătoare. Argumentul respondentului cu privire la videoclip este că un observator rezonabil ar putea concluziona că a existat o numărare ilegală a buletinelor de vot prin corespondență. Dacă, așa susține respondentul, el a revizuit întregul videoclip, el nu ar fi putut ajunge în mod rezonabil la concluzia că voturile ilegale au fost numărate. Nu suntem de acord că videoclipul poate fi văzut ca o dovadă a comportamentului ilegal în timpul procesului de intabulare a voturilor sau că a oferit o bază rezonabilă pentru concluziile respondentului.
Inexactitățile identificate mai sus încalcă RPC 4.1 și RPC 8.4(c).
Respondentul a făcut declarații false și înșelătoare că “străinii ilegali” au votat în Arizona în timpul alegerilor prezidențiale din 2020. Aceste fapte false au fost făcute de către respondent pentru a perpetua narațiunea sa generală că alegerile au fost furate de la clientul său.
Pe 30 noiembrie 2020, respondentul a apărut în fața unui grup de legislatori din Arizona la Hotelul Hyatt Regency din Phoenix. S-a recunoscut în timpul acestei sesiuni că nu a fost efectuată nicio verificare la nivel de stat a non-citizen-ilor fără documente. Cu alte cuvinte, nu au existat date disponibile din care să se tragă vreo concluzie cu privire la non-citizens fără documente. După Anul Nou, într-un alt episod al podcast-ului War Room, respondentul a susținut din nou că ar fi votat “imigranți ilegali”. De data aceasta, respondentul a susținut că au existat 32.000 de astfel de voturi ilegale. Respondentul a recunoscut în podcast că nu a avut “cele mai bune surse” pentru a justifica această estimare, dar a declarat că se bazează pe “ziare și înregistrări” pentru afirmațiile sale. Ulterior, respondentul fie a reiterat și/sau a fost de acord cu declarațiile făcute de alți. Respondentul a susținut aceste inexactități recent, după ce AGC a adus această propunere de suspendare interimară.
Aceste afirmații numerice sunt atât de extrem de divergente și ireconciliabile, încât toate nu pot fi adevărate în același timp. Unele dintre divergențele sălbatice au fost chiar declarate de respondent în aceeași propoziție. În plus, în ședința din 30 noiembrie 2020, când a fost adus la cunoștința pârâtului că nu s-a efectuat niciun studiu care să susțină concluziile, pârâtul a persistat în a face aceste afirmații factuale false. În ianuarie 2021, respondentul a recunoscut chiar că nu avea “cele mai bune surse” pentru a justifica cifrele pe care le afirma ca fapt. Cu toate acestea, respondentul nu a reușit să prezinte nicio sursă, fie ea “cea mai bună” sau marginală, pentru a sprijini oricare dintre cifrele pe care le-a prezentat publicului cu autoritate. El nu a identificat nici “ziare și înregistrări”, care să susțină că au fost bazele pentru afirmațiile sale, atunci când le-a făcut. Respondentul susține că s-a bazat în mod rezonabil pe senatorul statului Arizona, Kelly Townsend, despre care respondentul susține că a colectat informații despre alegătorii non-citizen. Respondentul nu ne spune ce i-a spus senatorul Townsend sau când a spus-o. Nu avem o declarație pe proprie răspundere sau vreo declarație a senatorului Townsend. Pur și simplu nu avem nicio informație pe care senatorul Townsend pretinde că a colectat-o. Spunând că senatorul Townsend colectase informații nu explică oricare dintre numerele respondentului, să nu mai vorbim de ce acestea sunt extrem de divergente.
Afirmația respondentului, potrivit căreia acesta s-a bazat și pe “alți martori” care au depus mărturie că mii de persoane au votat în ciuda oricărei dovezi de cetățenie, nu este detaliată și nu este suficient de specifică pentru a fi considerată de curte ca fiind probatorie. Niciunul dintre acești martori nu este identificat, niciuna dintre mărturiile lor nu este furnizată și nici pârâtul nu a furnizat o declarație pe propria răspundere din partea niciunuia dintre aceștia. Respondentul nu se poate baza pe această “dovadă” pentru a contesta că a făcut cu bună știință declarații false publicului cu privire la numărul de “străini ilegali” sau “imigranți ilegali” care votează în alegerile prezidențiale din Arizona 2020.
Inexactitățile identificate mai sus încalcă RPC 4.1 și RPC 8.4.c ).
Constatăm că toate aceste acte de abatere, atunci când sunt luate în considerare separat sau luate împreună, stabilesc, de asemenea, că pârâtul a încălcat RPC 8.4 (h), deoarece comportamentul său se reflectă negativ asupra aptitudinii sale de avocat.
Recunoaștem că AGC a identificat și alte cazuri de abatere a respondentului. Nu luăm nicio decizie de fond cu privire la aceste cereri suplimentare în acest moment, deoarece cererea este insuficient dezvoltată cu privire la aceste afirmații în această propunere de suspendare provizorie.
Cererile suplimentare pot face parte din orice acuzații formale pe care AGC le va interpune în cadrul procedurii disciplinare complete care va urma acestei suspendări provizorii. Cu toate acestea, constatăm că incidentele pe care le-am identificat în această decizie îndeplinesc cerința unei abateri incontestabile necesare pentru o suspendare provizorie.
Amenințare imediată la adresa interesului public
Doar afirmațiile incontestabile de abatere nu vor oferi o bază pentru suspendarea provizorie, cu excepția cazului în care există o manifestare concomitentă a unei amenințări imediate la adresa interesului public.
Recunoaștem că acest caz prezintă circumstanțe unice. Cu toate acestea, există anumiți factori pe care îi luăm în considerare în general în legătură cu stabilirea unei amenințări imediate de vătămare a publicului.
Încălcarea Regulilor de conduită profesională în sine înseamnă în mod necesar că există un prejudiciu pentru public. Un factor evident de luat în considerare cu privire la o cerere de suspendare provizorie este dacă abaterea continuă. Chiar și în cazul în care nu există incidente reale de abatere continuă, vătămarea imediată care amenință publicul se poate baza pe riscul unui prejudiciu potențial atunci când este luată în considerare având în vedere gravitatea infracțiunii subiacente. Multe cazuri în care numai gravitatea comportamentului ofensator îndeplinește cerința de amenințare imediată pentru o suspendare provizorie se referă la gestionarea greșită a banilor. Principiul mai larg care trebuie desprins din aceste cazuri este că, atunci când dovezile incontestabile subiacente ale abaterilor profesionale sunt foarte grave, riscul continuu de vătămare imediată a publicului în cursul celor 27 de cazuri este inacceptabil. De exemplu, am dispus suspendări provizorii în cazul în care infracțiunea este gravă, deși riscul reapariției este mic, deoarece avocatul intenționează să demisioneze din practica dreptului.
O altă considerație, legată de factorul de gravitate, este dacă abaterea subiacentă este de natură să conducă la o sancțiune substanțială la încheierea procedurii oficiale de audiere disciplinară.
Luarea în considerare a acestor factori în acest caz ne conduce la concluzia că AGC a făcut dovada unei amenințări imediate la adresa publicului, justificând suspendarea provizorie a pârâtului. Constatăm că există dovezi de abatere continuă, infracțiunea subiacentă este incredibil de gravă, iar abaterea incontestabilă în sine va duce probabil la sancțiuni permanente substanțiale la încheierea acestor proceduri disciplinare.
Respondentul susține că nu există nicio amenințare imediată cu un prejudiciu viitor, deoarece a exercitat și va continua să exercite avocatura și se obligă de a nu mai discuta aceste chestiuni în public. El susține de asemenea că, deoarece chestiunile juridice care au urmat alegerilor din 2020 s-au încheiat, el nu va mai face declarații cu privire la alegeri sub autoritatea de a fi avocat.
În pofida afirmației pârâtului potrivit căreia acesta s-a autocenzurat prin faptul că nu a comentat public alegerile, există numeroase situații care demonstrează contrariul. Bazîndu-ne doar pe declarațiile false care susțin încheierea noastră de abateri incontestabile (și nu pe declarațiile sale despre alegerile din 2020 în general), apreciem că respondentul a făcut declarații false chiar după ce AGC a introdus această cerere de suspendare provizorie
Amenințarea iminentă la adresa publicului este stabilită de acest model continuu de comportament și comportament ofensator al respondentului. Nu ne putem baza pe declarațiile pârâtului potrivit cărora acesta va exercita reținere în timp ce aceste proceduri sunt pendinte.
Contrar afirmației pârâtului, există multe aspecte juridice în curs de desfășurare pe tot teritoriul Statelor Unite ca urmare a susținerilor de alegeri furate. Respondentul însuși indică un audit în curs al buletinelor de vot din 2020 care au loc în prezent în comitatul Maricopa, Arizona. Un alt audit al buletinelor de vot din 2020 tocmai a fost autorizat în fulton County, Georgia de către judecătorul-șef Brian Amero de la Curtea Superioară a Comitatului Henry. Guvernul federal și mulți legiuitori de stat sunt implicați activ în adoptarea legilor concurente privind votul în această țară. Multe dintre legile statului se confruntă cu provocări grave în instanță.
Riscul ca pârâtul să continue să se angajeze în viitoare abateri în timp ce această procedură disciplinară este pendinte este confirmat și mai mult de difuzarea anterioară, persistentă și omniprezentă a acestor declarații false în mass-media. Aceasta nu este o situație în care abaterea incontestabilă a constat doar în câteva incidente izolate. Mai degrabă, fiecare dintre declarațiile false identificate și analizate aici au fost făcute de mai multe ori pe mai multe platforme, ajungând la nenumărți membri ai publicului. Acestea au continuat și după ce această moțiune a fost depusă și, în ciuda faptului că pârâtul se confruntă cu o suspendare iminentă din practica dreptului. Gravitatea abaterii respondentului nu poate fi subestimată. Această țară este sfâșiată de atacuri continue asupra legitimității alegerilor din 2020 și a actualului nostru președinte, Joseph R. Biden.
Semnul distinctiv al democrației noastre se bazează pe alegeri libere și corecte. Declarații false menite să instige la pierderea încrederii în alegerile noastre și la pierderea încrederii în guvern dăunează în general bunei funcționări a unei societăți libere. Atunci când aceste declarații false sunt făcute de un avocat, aceasta erodează, de asemenea, încrederea publicului în integritatea avocaților admiși în baroul nostru și dăunează rolului profesiei ca sursă crucială de informații fiabile. Acesta atinge reputația întregii profesii juridice și mandatul său de a acționa ca o parte de încredere și esențială a mașinii de justiție.
În cazul în care, ca și aici, declarațiile false sunt făcute de către pârât, care acționează cu autoritatea de a fi un avocat, și folosind audiența sa, prejudiciul este amplificat. Trebuie doar să ne uităm la discordia publică actuală în curs de desfășurare cu privire la alegerile din 2020, care au izbucnit în violență, insurecție și moarte pe 6 ianuarie 2021 la Capitoliul SUA, pentru a înțelege amploarea daunelor care pot fi făcute atunci când publicul este indus în eroare de informații false despre alegeri.
AGC susține că comportamentul neadecvat al respondentului a inflamat în mod direct tensiunile care s-au extins în evenimentele din 6 ianuarie 2021 din Capitoliul acestei națiuni. Răspunsul respondentului este că nu se poate demonstra nicio legătură de cauzalitate între comportamentul său și aceste evenimente. Nu trebuie să decidem nicio problemă de “legătură cauzală” pentru a înțelege că neadevărurile în sine cauzează prejudicii.
În fața judecătorului Brann în cazul Boockvar, pârâtul însuși a declarat: “Nu știu ce este mai grav decât să ți se refuze dreptul de a vota într-o democrație”. Suntem de acord. Acesta este chiar motivul pentru care difuzarea de informații factuale false pentru segmente mari ale publicului ca mijloc de discreditare a drepturilor alegătorilor legitimi îi dăunează atât de imediat și justifică suspendarea provizorie din practica dreptului.
În consecință, cererea AGC ar trebui să fie admisă, iar pârâtul este suspendat din exercitarea profesiei de avocat în statul New York, cu efect imediat și până la o nouă ordonanță a Curții.
În unanimitate,
Se dispune ca moțiunea să fie admisă, iar pârâtul să fie suspendat din practica dreptului în statul New York în temeiul Legii judiciare în vigoare de la data prezentei, până la data încheierii chestiunilor disciplinare pendinte în fața Comisiei și până la o nouă ordonanță a Curții, și se dispune, de asemenea, ca pârâtul să fie obligat să se abțină de la exercitarea legii sub orice formă, fie în calitate de principal, fie de agent, funcționar sau angajat al altuia; pârâtului îi este interzis să se prezinte în calitate de avocat sau consilier în fața oricărei instanțe, judecători, consiliu sau comisie sau altă autoritate publică; pârâtului îi este interzis să dea consultanță cu privire la lege sau la aplicarea acesteia sau în legătură cu aceasta, toate efective la data prezentei, până la data încheierii chestiunilor disciplinare pendinte înainte de încheierea comitetului și până la o nouă ordonanță a Curții.
Se dispune, de asemenea, că pârâtul este obligat să respecte pe deplin dispozițiile normelor Curții care reglementează conduita avocaților excluși din barou sau suspendați care fac parte din prezenta decizie, și se dispune, de asemenea, ca, în termen de 20 de zile de la data comunicarei acestei decizii, pârâtul să poată înainta Curții o cerere, în scris, pentru o audiere ulterioară suspendării.
Pronunțată la 24 iunie 2021.
Hotărârea: Matter of Giuliani (2021-00506) PC
