CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Cunoscuta judecătoare Adriana Stoicescu de la secția penală a Tribunalului Trimiș a scris în Episodul V al dezvăluirilor din sistem despre judecatorii Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc și Ovidiu Galea de la Curtea de Apel Oradea, anchetați patru ani de DNA, după care dosarul a fost clasat.
Partea I
In data de 13 septembrie 2013 judecatorul Florica Roman fost citata pentru prima oara la DNA Oradea, fiind audiată in calitate de faptuitor de procurorul Man Ciprian. I s-a imputat ca ar fi facut trafic de influenta, pe langa judecatorii Denisa Vidican si Raluca Cuc, pentru ca acestea sa pronunte o solutie favorabila intr-un dosar penal avand ca obiect tentativa de viol in care partile, in final, s-au impacat. Foloasele necuvenite presupus obtinute de judecatorul Roman, urmare traficului de influenta, erau o suma nedeterminata de bani, promisiunea unui ceas vechi cu cuc, niste pastravi si whisky.
Judecătorii Vidican si Cuc dar si judecatorul Ovidiu Galea au fost audiați ca martori in dosar.
In luna martie 2014, s-a început urmarirea penala impotriva celor 4 judecatori, in dosarul nr. 37/P/2012 al DNA Oradea.
Procurorul Ciprian Man, cel care demarase dosarul, ajunsese între timp sef al Serviciului teritorial DNA Oradea si l-a desemnat pe procurorul Dan Chirculescu sa efectueze ancheta penală.
Judecatorului Florica Roman i se imputau faptele mai sus precizate iar judecatorilor Vidican si Cuc li s-a imputat ca hotararile judecatoresti pronuntate de ele sunt rezultatul unui abuz in serviciu, fiind date in baza unui act fals, in opinia procurorilor DNA, fals neconstatat vreodata printr-o hotarare judecatoreasca.
In opinia DNA, fals era inscrisul prin care partea vatamata si inculpatul din dosarul de tentativa de viol au consemnat ca s-au impacat, inscris pe care l-au confirmat personal cand au fost audiati de instanta.
Judecatorului Galea i s-au imputat infractiunile de abuz in serviciu si fals pentru ca a prechimbat un termen de judecată in dosarul penal privind tentativa de viol. Incheierea era data in complet de recurs, dar ceilati judecatori din complet nu au fost chestionati vreodata de DNA cu privire la preschimbarea termenului de judecata.
In data de 2 aprilie 2014 judecatoarele Cuc si Vidican au fost citate la DNA si li s-a prezentat o lista de intrebari care vizau modul exclusiv cum au deliberat in dosarul penal privind tentativa de viol, intrebari concrete cu privire la deliberare, printre care si de ce nu au avut in vedere ca actul de impacare al partilor din dosarul penal era fals. Or, falsul poate fi stabilit doar printr-o hotarare judecatoreasca, niciodata altfel.
O atare grosolana incalcare a secretului deliberarii, esential pentru independenta judecatorului, judecatoarea Raluca Cuc afăcut-o cunoscută plenului CSM precum şi Colegiului de conducere al Curtii de Apel Oradea. Adunarea generala a judecatorilor din cadrul Tribunalului Bihor respectiv Adunarea generala a judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Oradea au decis sesizarea CSM precum si a fiecarui membru, solicitandu-le sa se pronunte daca procurorii ii pot ancheta pe judecatori cu pivire la solutii si daca, in caz afirmativ, nu se incalca independenta judecatorilor.
Plenul CSM a raspuns prin hotararea nr. 846bis/2014, cu maxima lasitate si obedienta fata de DNA, hotarare in care a precizat ca judecatorii nu pot fi chestionati de procurori doar cu privire la „procesul cognitiv propriu-zis al deliberării”. Or, procesul cognitiv este un aspect ce tine strict de interioritatea fiecarei persoane si care nu poate fi cenzurata vreodata nici macar cu mijloacele stiintifice actuale.
Ce a raspuns, in fapt, fostul CSM este ca doar daca DNA ar avea o sonda speciala de control a creierului unui judecator un astfel de control este interzis, in rest toate alte cercetari penale cu privire la solutiile pronuntate de judecatori le sunt permise procurorilor.
Partea a II-a
In luna aprilie 2014 s-a pus in miscare actiunea penala in dosar. Toti ce patru judecatori au formulat nenumărate cereri de consultare a dosarului si toate au fost respinse nemotivat.
Intre timp, fata de judecatorul Galea s-a extins urmarirea penala cu privire la alte infractiuni de fals constand, in esenta, in faptul ca a motivat o incheiere de indreptare a unei erori materiale intr-o duminică, iar aceasta a fost introdusa in sistemul Ecris de grefiera de sedinta lunea cand judecatorul a fost doar dimineata la servicu dupa care a plecat la Bucuresti in interes de serviciu.
Apoi, pe parcursul urmaririi penale, judecatorilor Vidican, Cuc şi Galea procurorul Chirculescu le-a sugerat, direct sau prin intermediul avocatilor, ca sunt „victime colaterale” in dosar si ca sa declare micinos impotriva judecatoarei Florica Roman este singura lor scăpare.
Fata de absurdul acuzatiilor, au fost formulate depus cereri de recuzare, au fost facute demersuri repetate pentru ca dosarul sa fie preluat de structura centrala a DNA, sau să fie trimis la un alt serviciu teritorial, deoarece existau indoieli justificate cu privire la impartialitatea procurorilor de la DNA Oradea, toate aceste cereri fiind respinse fara nici o motivare efectiva si concreta.
Judecatoarea Florica Roman s-a deplasat la Bucuresti si a solicitat o audienta la procurorul sef al DNA, pentru a prezenta absurditatea acuzatiilor ce erau aduse celor patru magistrati si abuzurile procurorilor DNA de la Oradea, cerere de audienta care a fost respinsa de Laura Codruta Kovesi fara nici o motivare.
In derularea anchetei penale toate cererile de probatiune au fost respinse nemotivat.Exemplificativ, o proba esentiala pe care judecatorii Cuc, Vidican si Galea au solicitat-o si au predat-o procurorului de caz, si care ar fi impiedicat trimiterea lor in judecata pentru infractiunea de abuz in serviciu, a fost inlaturata complet abuziv din dosarul de urmarire penala.
Astfel, pentru a subzista acuzatiile de abuz in serviciu cu privire la judecatorii Cuc, Vidican si Galea era necesară existenta unei pagube si a unei parti vatamate identificate in dosar.
Procurorii DNA au sustinut caparte vatamata în cauză este Tribunalul Bihor, sustinere contrazisa prin Hotararea Adunarii generale a judecatorilor Tribunalului Bihor din 05.05.2014 in care s-a consemnat ca Tribunalul Bihor nu este parte vatamata sau civila in cauza, ca nu s-a formulat vreo reclamatie impotriva judecatorilor si ca nu exista nici un prejudiciu in dos. nr. 37/P/2012 al DNA Oradea.
In toata aceasta perioada in presa locala dar si cea centrala au apărut „pe surse” fragmente concrete, informatii nepublice, din dosarul penal la care inculpatii NU aveau acces intrucat procurorul Chirculescu respingea sistematic toate cererile de a consulta dosarul. Niciun jurnalist din Romania nu a avut curiozitatea, profesionalismul sa asculte punctul de vedere al celor patru magistrati, acuzati de fapte de o gravitate extrema.
Linsajul mediatic a ajuns la apogeu in anul 2014: au fost terfeliti, umiliti, ridiculizati in toate felurile posibile de ziare, redacțiile TV si presa on-line. Un dosar cu 4 judecatori „corupti” era un triumf al DNA si o ocazie de executie publica in aplauzele multimii insetate de „sange de corupt”.
Toti cei patru judecători au fost trimisi în judecata prin rechizitoriul din data de 20 iunie 2014, dosarul inregistrandu-se pe rolul Curtii de Apel Cluj sub nr. 834/33/2014, fiind consemnat în Raportul de activitate al DNA din anul 2015 la capitolul realizari marete in combaterea coruptiei din sistemul judiciar.
Partea a III-a
600 zile a durat procedura de camera preliminara, desi art. 343 Codul de procedura penala prevede ca „durata procedurii in camera preliminara este de cel mult 60 de zile de la data înregistrarii cauzei la instanta”.
Prin Incheierea penala 298 din 18 iunie 2015 judecatorul Curtii de Apel Cluj a dispus excluderea unor probe, a constatat neregularitatea actului de sesizare al instantei, solicitand remedierea acestor deficiente de catre DNA Serviciul Teritorial Oradea.
In esenta, s-a retinut de catre instanta faptul ca rechizitoriul este deficitar sub aspectul omisiunii descrierii starii de fapt, „in concret a faptelor retinute in sarcina coinculpatilor Roman Florica, Galea Ovidiu nu sunt intr-un mod susceptibil de a produce efecte juridice, atat sub aspectul elementelor constitutive ale infractiunilor cat si al omisiunii indicarii datei si a locului comiterii presupuselor infractiuni, imprejurari esentiale care conduc la imposibilitatea constatarii obiectului judecatii care conform art. 371 Cod procedra penala, se margineste la faptele si la persoanele aratate in actul de sesizare a instantei”. Citit in alta nota, faptele ce li se imputau erau doar inventii ale DNA.
Ulterior, prin Incheierea penala nr. 333/02.11.2015 a Curtii de Apel Cluj, dosarul a fost restituit la DNA Serviciul Teritorial Oradea intrucat nu au fost remediate deficientele constatate prin incheierea anterioara.
In urma solutionarii contestatiilor formulate, Inalta Curte de Casatie şi Justitie a decis în mod definitiv, la data de 19.02.2016, prin Incheierea nr. 231, restituirea cauzei la DNA.
Prin incheierile penale mentionate au fost anulate declaratiile unui judecator si a mai multor avocati retinandu-se, definitiv, ca in cursul anchetei penale au fost incalcate de catre procurorii DNA secretul deliberarii si secretul confidentialitatii avocat client.
Declaratiile anulate nu ii incriminau in nici un fel si au fost anulate doar pentru ca incalcau flagrant dispozitiile legale privind garantarea secretului deliberarii si a confidentialitatii avocat – client.
In fapt, DNA a incercat sa obtina probe impotriva magistratilor prin orice mijloace.
Ulterior restituirii dosarului penal la DNA Oradea, in vederea refacerii urmaririi penale, in luna mai 2016, procurorul Ciprian Man i-a citat din nou in calitate de inculpati pentru a le aduce la cunostinta ordonante aberante de extindere si de schimbare a unor incadrari juridice, fara a exista ordonata de reluare a urmaririi penale, obligatorie conform art. 334 alin. 2 Cod procedura penala (CPP), care, in opinia procurorului Man, expres formulata, nu erau necesare.
Ordonantele procurorului Man, date dupa reluarea urmaririi penale, au fost contestate si, la data de 26 mai 2016, Strucura Centrala a DNA a dispus prin ordonanata anularea tuturor actelor efectuate de acesta iar apoi, la scurt timp, s-a dispus preluarea dosarului de structura centrala sub numar 331/P/2016.
Prin ordonanta procurorului din cadrul DNA central la data de 06.04.2017 s-a dispus clasarea cauzei fata de Roman Florica in baza dispozitiilor art. 16 lit. a) CPP – fapta nu exista, fata de Cuc Raluca Beatrix şi Vidican Denisa în baza dispozitiilor art. 16 lit. b) CPP si s-a dispus disjungerea dosarului cu privire la judecatorul Galea Ovidiu in favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, structura centrala a DNA confirmand astfel ca faptele absurde de fals imputate acestuia nici macar nu au fost de competenta DNA.
Prin ordonanta din 07.11.2017 a Sectiei de Urmărire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, care a preluat dosarul de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, s-a dispus clasarea cauzei fata de Galea Ovidiu Daniel, in baza dispozitiilor art. 16 lit. a) CPP – fapta nu exista.
Judecatoarele Cuc Raluca Beatrix şi Vidican Denisa au contestat temeiul achitarii si prin Incheierea penala nr. 29 din data de 01.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj s-a dispus schimbarea temeiului solutiei de clasare din art. 16 lit b in art. 16 lit a CPP – fapta nu exista.
Fata de toţi cei 4 judecători trimisi in judecata si suspendati din functie s-a dispus in final o solutie de clasare in temeiul art. 16 lit a Cod procedura penala, faptele pentru care au fost cercetati de DNA timp de 5 ani, trimisi in judecata, suspendati din functie 1 an si opt luni, nu au existat decat in mintea procurorilor DNA.
