Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat, astăzi, proiectul de lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură.
Proiectul legislativ așteptat de toți cei care se visează magistrați a fost adoptat de Senat cu 73 de voturi pentru, 46 împotrivă și 13 abțineri.
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cuprinde nu mai puțin de 61 de amendamente admise la proiect. Câteva dintre amendamente mai jos:
”La articolul 1, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
Art. 1 – (1) în anii 2021 şi 2022, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi admiterea în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se realizează potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2021 şi 2022, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
La articolul 2, alineatul (3), lit.c) se modifîcă şi va avea următorul cuprins:
(3) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) nemodificat.
b) nemodificat.
c) nu are antecedente penale, cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d) nemodificat.
e) nemodificat
La articolul 3, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi instituţiilor coordonate sau subordonate Consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiţiei şi instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia care se ocupă prin concursul de admitere prevăzut ia art. 2 şi se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător şi în cazul admiterii pe aceste posturi.
La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 4 – (1) Pentru concursul de admitere prevăzut la art. 2 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor; comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi notare pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, iar comisia de corectare corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor şi a celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.
La articolul 4, alineatele (4)-(6) se modifîcă şi vor avea următorul cuprins:
(4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este compusă din: a) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal;
b) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.
c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba interviului.
[5) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.(6) O persoană poate face parte dintr-o singură comisie
La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 6 – (1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt conduse de câte un preşedinte. Numărul membrilor comisiilor se stabileşte prin hotărârea de numire a acestora, în funcţie de numărul candidaţilor.
La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Membrii comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare, ai comisiei de interviu, precum şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare. Membrii comisiilor trebuie să fie specializaţi în disciplinele de concurs. Din cadrul acestor comisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.
La articolul 6, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Desemnarea membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (3) se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior
La articolul 7, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din aceste subcomisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.
La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 8 – (1) După înscriere, toţi candidaţii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. a), b] şi d), precum şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi a celei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical elaborat de o comisie constituită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.
La articolul 8, alineatele (5)-(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(5) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea care le înaintează de îndată comisiei de organizare a concursului.
(6) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
La articolul 9, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă. Candidaţii declaraţi a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proha interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor scoase la concurs, în cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi pentru susţinerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
La articolul 10, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.
La articolul 11, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 11 – (3) în ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.
La articolul 11, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) în cazul admiterii contestaţiei la barem. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reauacredinţă sau grava neglijenţă a acestora.
La articolul 13, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Dispoziţiile art. 10 alin. (3], art. 11 şi art. 12 alin. (1] se aplică în mod corespunzător.
La articolul 13, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: Art. 13 – (5) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 12 alin. (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.
La articolul 14, alineatul (1) se modiflcă şi va avea următorul cuprins:
Art. 14 – (1) Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiţiei de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „Admis” sau „Respins”.
La articolul 15, alineatul (5), litera b) se modifîcă şi va avea următorul cuprins:
a) nemodificat.
b) existenţa aptitudinilor specifice profesiei de magistrat, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară şi logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare şi sinteză, înţelegerea realităţii sociale, folosirea corectă a limbii române;
c) nemodificat.
La articolul 15, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(12) Candidaţii pot contesta nota acordată la proba interviului, dispoziţiile art. 12 alin. (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează in termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluţionarea contestaţiei la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video şi a analizei scrise depuse de candidat. Rezultatele finale ale probei se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
La articolul 22, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 22- (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul locurilor, pentru funcţia de judecător sau procuror
La articolul 29, alineatul (5) se modiflcă şi va avea următorul cuprins:
Art. 29 – (5) Fiecare lucrare scrisă se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire.
La articolul 29, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins;
Art. 29 – (6) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obţinute la fiecare dintre lucrările scrise.
CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.


