Corina Bratu, psiholog clinician specialist autonom-competență în expertiza psihologică clinică și judiciară, a vorbit într-un interviu pentru Clujust.ro despre importanța expertizelor psihologice în dosare de pe rolul instanțelor, aceasta spunând că în Transilvania judecătorii cer mai puține expertize decât în restul țării.

Clujust: Care este pregătirea și competența dvs.?

Corina Bratu: Sunt psiholog clinician specialist autonom și psihoterapeut în terapie sistemică de cuplu și familie. Cazurile tot mai numeroase de divorț și probleme familiale m-au determinat să aprofundez domeniul psihologiei, mai exact expertiza psihologică clinică și judiciară, formare complementară de lungă durată din cadrul Institutului de Psihologie Judiciară București.

Clujsut: Când și cum ați început să faceți expertize în dosare de pe rolul instanțelor sau în dosare de urmărire penală?

Corina Bratu: Am realizat că trebuie să fii foarte bine informat de ce un părinte, aflat în proces de divorț, solicită o evaluare psihologică a coplului. La ce îi folosește. Plecând de la principiul de bază „a nu face rău”, a fost extrem de important să le explic că în joc este viața copilului lor și că întotdeauna într-o expertiză psihologică se urmărește interesul superior al copilului, indiferent de cine plătește acea expertiză. La fel de important mai este consimțământul prealabil care este diferit de consimțământul dat pentru consilierea sau psihoterapia copilului, iar limitele confidențialității sunt categoric diferite, din moment ce acea expertiză ajunge în fața judecătorilor și a avocaților. Totodată, importante sunt instrumentele folosite în evaluarea psihologică din cadrul expertizelor, de la testele standardizate, care scot în evidență elementele de psihopatologie, până la testele proiective care pot evidenția pulsiuni sau trăiri reprimate de frică sau teamă de pedeapsă, însă este foarte important ca expertul psiholog trebuie să utilizeze metode sau tehnici psihologice adecvate și argumentate credibile în domeniul judiciar, prin care expertiza psihologică să fie un act specific adaptat nevoilor justiției.

Clujust: Ce înseamnă psiholog judiciar?

Corina Bratu: Psihologia judiciară este un domeniu relativ nou în România, deși sunt ani buni de când aceasta se realizează în diverse state din lume atât în materie penală, cât și în materie civilă, având ca obiect studierea nuanțată și aprofundată a ființei umane implicată în drama judiciară. De multe ori cauzele din instanțe presupun cunoștințe de altă natură decât cele juridice. Astfel, un tip special de cunoștințe necesare deseori în cauzele civile și penale sunt cele psihologice. Este nevoie de analiza unor elemente psihologice când se audiază părțile sau martorii, particularitățile tipologice și personalitatea infractorilor, investigarea comportamentelor simulate sau disimulate, despre temperamente, atitudini, aptitudini, capacitatea psihică sau caracterul oamenilor și discernământul lor. Este nevoie să se știe cum se tratează o victimă care este abuzată sexual, sau dacă un părinte alienează parental copilul pentru a nu își mai dori să își viziteze celălalt părinte.

Ce se urmărește printr-o expertiză judiciară?

Sub aspectul competenței profesionale, expertiza psihologică reprezintă o specializare de sine stătătoare în cadrul specialității psihologiei clinică, ce aparține profesiei de psiholog, este un mijloc de probă la care magistratul apelează în situația în care, pentru stabilirea adevărului obiectiv, apreciază că este nevoie să își lămurească unele împrejurări de fapt, în special din zona laturii subiective-vinovăție, voință, intenție,etc., și pentru a căror elucidare sunt necesare competențe profesionale dintr-o anumită specialitate și un domeniu de specializare, competențe profesionale pe care magistrații nu le au.

Pe baza analizei psihologice complexe realizate, psihologul expert corelează și comunică date și informații, atât la nivel cognitiv, cât și la nivel conativ, pe baza unei procesualități specifice, asimilate în urma procesului de formare și a experienței profesionale/personale, formulează opinii de specialitate, concretizate prin elaborarea unor răspunsuri cu valoare de predicție la întrebări/obiective vizând funcțonarea psihologică a subiecților expertizați.

Îmi puteți da căteva exemple de obiective fixate de instanțele sau parchete pentru expertiză?

Exemple de obiective fixate de către instanță sau parchet pot fi :

-să se determine nivelul de dezvoltare din punct de vedere cognitiv, afectiv, comportamental și psihofiziologic al copilului;

-să se determine relația de atașament dintre copil și  fiecare părinte;

-să se determine abilitățile parentale ale părinților, relația de coparentalitate;

-să se determine dacă copilul este alienat parental și de către cine;

-să se determine dacă există tulburări psihologice ale părinților care ar putea afecta abilitățile lor parentale

-dacă din interpretarea și analiza comportamentală pe care o veți efectua asupra înscrisurilor, se pot identifica elemente care să pună în discuție veridicitatea celor afirmate de subiectul X;

-dacă în urma investigațiilor psihologice efectuate asupra subiectului X rezultă disfuncționalități psiho-comportamentale apte să pună sub semnul îndoielii veridicitatea celor afirmate în reclamațiile persoanei testate.

În ce fel de dosare/litigii au fost mai multe cereri?

Nu cred că se poate cuantifica în ce fel de dosare/litigii sunt cele mai multe cereri pentru expertize, acest lucru depinzând de obiectivele magistraților și de nevoile lor pentru a elucida anumite situații. Poate că numărul tot mai mare de cazuri de divorț care ajung în instanță să fie mai solicitante în acest sens.

Practica expertizelor în instanțele din Transilvania nu a fost una uzuală, deoarece nu s-au făcut probabil suficiente sesiuni de informare ale magistraților cu privire la importanța și beneficiul lor în procesul judiciar.

Ce ar trebui să știe judecătorii?

Deoarece cunoștințele magistraților în domeniul psihologiei sunt limitate, aceștia au nevoie să fie ajutați de către specialiști care stăpânesc aceste cunoștințe și știu să le raporteze pentru sistemul judiciar. După cum există chiar și situații în care magistratul nu poate și chiar nu este indicat să intervină. Aici intră în rol expertul psiholog, care trebuie să fie o persoană atestată și matură profesional, specializată, independentă și obiectivă( indiferent de cine plătește acea expertiză). Acesta –psihologul expert- trebuie să cunoască și să respecte prevederile legislației în domeniu, rigorile sistemului judiciar, să înțeleagă contextul social al activității sale și, mai ales, efectele judiciare ale concluziilor pe care le înaintează într-o cauză.

În final, legat de activitatea dvs ca psiholog, din ce profesii/categorii sociale ai mai multi pacienți și care ar fi motivele pentru care au apelat la psiholog?

Motivele pentru care o persoană apelează la psiholog sunt multiple, de la stări de anxietate sau depresie, la situații familiale conflictuale sau probleme în relația de cuplu ori în relație cu copilul, sau poate doar pentru dezvoltarea sa emoțională. Din toate categoriile sociale și profesionale se apelează la serviciile psihologice. Astăzi aceste servicii nu mai sunt stigmatizate, ci au devenit în unele imperios necesare pentru starea de bine mintală a fiecăruia dintre noi.

Corina Bratu

Psiholog clinician specialist autonom-competență în expertiza psihologică clinică și judiciară

Psihoterapeut în terapie sistemică de cuplu și familie

Cod psiholog 11334

NR.444 din lista experti psihologi Colegiul Psihologilor din România

Nr. 002 seria EPPC-IPJ tin tabloul experti ai Institutului de Psihologie Judiciară

Tel. 0722260860

Comments

comentarii