Dacă legea va fi adoptată, șoferii condamnați vor putea conduce autovehiculele pentru care este necesară o altă categorie de permis decât cea anulată ca urmare a condamnării.

La data de 6 noiembrie 2020, a fost înregistrat la Senat un Proiect de lege prin care se dorește restrângerea măsurii anulării permisului de conducere la o singură categorie, respectiv cea în exercitarea căreia a fost comisă fapta penală.

În expunerea de motive se arată că în prezent, în mod discriminator, o condamnare pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul rutier, atrage anularea permisului de conducere pentru toate categoriile.

Inițiatorul proiectului arată că modificarea propusă vine să completeze o lacună legislativă, să corecteze o discriminare.

Redăm expunerea de motive și conținutul proiectului de lege:

Expunere de motive:

,,Pentru a putea conduce vehicule pe drumurile publice din România, persoanele interesate trebuie să dobândească permis de conducere pentru una din categoriile de vehicule AM, Al, A2, A, B1, B, BE, Cl, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tb sau Tv.

Pentru fiecare categorie în parte, trebuie urmate cursurile unei şcoli de conducători auto şi trebuie susţinut şi promovat un examen teoretic cât şi practic.

Conform aim . (9) al Art. 23 din OUG 195/2002, „Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în susţinerea unei probe teoretice de verificare a cunoştinţelor şi a unei probe practice de verificare a aptitudinilor şi comportamentului, corespunzător categoriei de perm is solicitat”.

În mod discriminator, potrivit dispoziţiilor legale actuale, o condanmare pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul rutier, atrage anularea permisului de conducere pentru toate categoriile.

O nouă redobândire a peiinisului de conducere, se poate realiza după curgerea unui termen de cel puţin 1 an, dacă prin sentinţa de condamnare nu s-a stabilit un alt tenuen. Acest lucru se întâmplă chiar dacă săvârşirea unei infracţiuni la regimul rutier se poate realiza de către o persoană doar în exercitarea dreptului de a conduce pentru o categorie distinctă.

De exemplu, pentru o persoană care conduce o motocicletă şi care deţine un permis valabil categoria A, B, C, D şi săvârşeşte o infracţiune în timp cc conduce un vehicul categoria A (motocicletă), conform legislaţiei în vigoare, anularea permisului se produce pentru toate categoriile, chiar dacă au fost dobândite la intervale de timp diferit, chiar dacă s-a susţinut examen distinct pentru fiecare categorie în parte.

În opinia noastră, cele mai importante scopuri al unei pedepse, pe lângă cel de constrângere, de izolare a persoanei condamnate de restul societăţii, sunt de reeducare şi de prevenire a recidivei. Prin aplicarea unei pedepse trebuie să se urmărească ca persoana condamnată să conştientizeze periculozitatea faptei penale săvârşite, iar interdicţiile şi limitările drepturilor condamnatului trebuie să îndeplinească un rol de reeducare, dar şi de prevenţie,specială, astfel încât pe viitor să nu se mai săvârşească fapte penale. ,

Pe lângă caracterul discriminatoriu al anulării permisului de conducere pentru toate categoriile, prin aplicarea unei astfel de măsuri destul de drastice, nu se mai respectă scopul de prevenţie al pedepsei.

Conducătorul auto pe care 1- am dat exemplu anterior, care a săvârşit o infracţiune la regimul rutier în timp ce conducea o motocicletă, poate în virtutea dreptului conferit de deţinerea permisului de conducere categoria C sau D, este angajat în calitate de conducător auto.

Prin anularea tuturor categoriilor de permis, acesta îi poate pierde locul de muncă, ceea ce constituie un risc crescut de recidivă. Desigur, se poate spune că trebuia să conştientizeze acest lucru în momentul în care a săvârşit infracţiunea, iar sancţiunea, cu toate implicaţiile, trebuje să şi-o asume. Însă, revenind la scopul de prevenţie şi cel de reeducare, prezentele modificări vizează persoane care sunt infractori primari.

De asemenea, nu este de neglijat că infracţiuni rutiere pot fi săvârşite şi din culpă, fără a exista intenţia directă sau indirectă a inculpatului să săvârşească o infracţiune. Legiuitorul dă posibilitatea judecătorului care pronunţă o sentinţă să aprecieze asupra gravităţii unei fapte şi chiar să aplice pedepse complementare.

Însă prezenta modificare vine să completeze o lacună legislativă, să corecteze o discriminare. Pe lângă impactul direct asupra persoanei condamnate, considerăm că această modificare legislativă ar putea produce şi un impact bugetar pozitiv.

În cazul infracţiunilor rutiere, pentru unele din acestea, legea dă posibilitatea aplicării unei amenzi. În altă ordjne de idei, în conformitate cu dispoziţiile art. 83 din Codul penal, se poate dispune de către instanţă amânarea aplicării pedepsei.

De fiecare dată când un apărător urmăreşte obţinerea unei sancţiuni care să nu aibă ca şi consecinţă anularea permisului de conducere, solicită instanţei de judecată să dispună amânarea aplicării pedepsei. Aplicarea acestei măsuri implică şi jnstituirea unor obligaţii in sarcina inculpaţilor: – prestarea unei munci în folosul comunităţii; – jnstituirea unor măsuri de supraveghere (art. 85 din Codul penal), obligatorii sau opţionale, la latitudinea instanţei; Dacă, în ce priveşte munca în folosul comunităţii, ideea în sine nu este una rea, practica ne contrazice, în sensul că foarte puţine unităţi administrative au posibilitatea de a asigura condiţiile ca o persoană condamnată şi obligată la muncă in folosul comunităţii să presteze această activitate în condiţii corespunzătoare pregătirii profesionale.

De cele mai multe ori, se rezumă la emiterea unei adeverinţe din partea primăriilor că munca în folosul comunităţii a fost efectuată, deşi acest lucru nu corespunde realităţii. Sau persoanele condamnate sunt obligate să realizeze activităţi inferioare statusului şi pregătirii profesionale.

Din nou insisţăm asupra rolului educativ al pedepsei, care nu trebuie să constituie un mijloc de înjosire şi umilire a persoanelor condamnate. În ce priveşte activitatea de supraveghere, aceasta revine în sarcina Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunale. De cele mai multe ori, serviciile de probaţiune activează în colectiv insuficient, în condiţii inadecvate. Pe de altă parte, aplicarea unei pedepse a amenzii faţă de persoane care se află la prima abatere, care nu prezintă un risc de recidivă, pe lângă economia rezultată prin neimplicarea serviciului de probaţiune, aduce venituri suplimentare la buget.

În prezent, nu se solicită aplicarea unei amenzi pentru că acest lucru atrage anularea peuuisului de conducere, pentru toate categoriile iar tocmai acest lucru se doreşte a fi evitat prin prezenta modificare legislativă. Având în vedere cele mai sus meníionate, propunem spre dezbatere şi adoptare Parlamentului României prezenta propunere legislativă”.

Redăm textul Proiectului  Lege pentru modificare şi completarea art. 114 din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice:

,,Art. I – Art. 114 din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată (rl) in Monitorul Oficial, Partea I nr. 670 din 03 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează şi va avea următorul continut:

1. Alin (1) al articolului 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 114.

(1) Anularea permisului de conducere, respectiv a categoriei se dispune în urrnătoarele cazuri:

a) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă defmitivă pentru o infracţiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârşită ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie;

b) titularul perniisului de conducere a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru infracţiunile prevăzute la art. 334 alin 2) şi 4), art. 335 alin 2), art. 336, 337, art. 338 alin 1), art. 339 alin 2), 3) şi 4) din Codul penal;

c) titularul permisului de conducere i s-a aplicat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă la art. 66 alin 1) lit. i) din Codul penal.

d) permisul de conducere a fost obţinut cu încălcarea normelor legale, situaţie constatată de instanţa competentă;

e) permisul de conducere a fost obţinut în perioada in care titularul era cercetat sau judecat în cadrul unui proces penal pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, atunci când acesta a fost condanznat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

” Art.2. Litera c) a (1) din Art. 114 se abrogă.

Art.3. După alin. 1 al Art. 114 se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul conţinut:

„(1¹) Măsura anulării se dispune pentru categoria de permis în exercitarea căreia a fost comisă fapta”.

ART. II – Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial at României, Partea I.

ART. III – OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată (rl) în Monitorul Oficial, Partea I nr. 670 din 03 august 2006, Cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial, Partea I, dându-se textelor o nouă modificare”.

Comments

comentarii