CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
În aceste vremuri complicate, la mai bine de jumătate de an de pandemie, l-am provocat la o discuție amplă pe un om polivalent – avocat, cadru universitar și antreprenor în domeniul imobiliar. Ciprian Păun, partener în cadrul societății de avocatură NNDKP și coordonator al biroului de la Cluj, ne-a spus cum vede schimbările în zona economică și în avocatură.
CLUJUST: Sunteți avocat, cadru universitar și antreprenor. Cum vedeți economia din această perioadă de pandemie?
Av. Ciprian Păun: Este o perioadă specială, plină de incertitudini, în care algoritmii de strategie de management funcționează doar într-o măsură mică, pentru că variabilele sunt independente de orice prognoză. Riscul de închidere a economiei, de exemplu, este generat de contextul deciziilor europene și de modul în care sistemul sanitar din România poate face față presiunilor direct create de pandemia de COVID-19. Din aceste considerente strategia unui antreprenor se bazează pe o varietate de scenarii – optimiste, moderate și pesimiste. Din punctul meu de vedere, cea mai viabilă soluție este de a defini proceduri aplicabile în situații diferite și care pot varia în funcție de specificitatea activității.
Ca avocat, cred că cel mai important lucru este să menținem o relație directă cu clienții, pentru a fi alături de ei în acest context delicat și cu totul nemaiîntâlnit. În această perioadă de timp, diferențierile între companii se vor face în funcție de modul de gestionare a crizelor care vor apărea. Contextul socio-economic determină unii clienți să își definească o strategie agresivă de expansiune accesând credite bancare pentru dezvoltare, iar alții optează pentru o restructurare a companiilor și exercită o presiune accelerată pe încasarea facturilor restante pentru a satisface nevoia de stabilitate financiară. Noi suntem alături de clienți indiferent de calea pe care decid să o aleagă și ne adaptăm serviciile în funcție de nevoile lor.
În calitate de profesor, trăiesc o mică dramă pentru că eu sunt un “vampir energetic” care își ia resursele de entuziasm și de pasiune din sala de curs, iar folosirea sistemului de predare online îmi provoacă o mare tristețe!
Este o perioadă foarte complexă, plină de modificări legislative. Care sunt ultimele măsuri adoptate de către Guvern în domeniul fiscal?
În primul rând, avem recent adoptata OUG 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul oficial în 26.10.2020. Potrivit acestei OUG, Ministerul Finanțelor Publice a stabilit deductibilitatea cheltuielilor efectuate de societăți sau PFA pentru testarea voluntară a angajaților în vederea depistării COVID-19, concomitent cu scutirea de la plata contribuțiilor și impozitelor pentru aceste sume, care ar fi fost înregistrate drept beneficii salariale. Pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în cadrul sistemului de impozitare actual nu se aplică un regim de deducere a cheltuielilor de natură salarială, prin urmare în cazul acestora, contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator pentru efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecției COVID-19, nu poate fi scăzută din baza impozabilă.
S-a aprobat de Guvern și aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.
Totodată, Guvernul României a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență. Astfel, trebuie să menționăm că până la 25 decembrie 2020 organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației sale fiscale. Aceste măsuri au scopul de a facilita accesarea opțiunilor de amnistie fiscală definite prin Ordonanța de Guvern 69/2020 și de a crea un disponibil de numerar “cash-flow” în piață.
S-a stabilit termenul de 2 decembrie 2020 până la care consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot adopta hotărâri privind reducerea impozitului anual pe clădiri cu o cotă de până la 50%, pentru clădirile nerezidenţiale, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, folosite pentru activitatea economică proprie a acestora sau date în folosinţă printr-un contract de închiriere, comodat sau prin alt tip de contract pentru desfăşurarea unor activităţi economice către alte persoane fizice sau juridice, după caz și respectiv scutirea de la plata taxei lunare pe clădiri datorate de către concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă a unei clădiri proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz. Săptămâna trecută a fost promulgată și legea nr. 223/2020 care modifică legea 31/1990 privind societățile. Este o modificare de impact cu privire la cesiunea părților sociale.
Ce se întâmplă însă cu obligațiile de depunere a deconturilor de TVA și a declarațiilor fiscale ?
Trebuie să facem o distincție foarte clară între depunerea declarațiilor și a deconturilor de TVA care sunt obligatorii și aceste facilități de plată. Recomandarea noastră pentru operatorii economici a fost să achite din obligațiile fiscale, dacă au această posibilitate, și să nu amâne acest moment datorită conjuncturii schimbătoare a sistemului economic global.
În calitate de avocat cunoscut în domeniul dreptului fiscal, ați simțit în această perioadă o scădere a numărului de litigii fiscale?
Pentru noi, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), una dintre cele mai mari case de avocatură din România, domeniul dreptului fiscal este un pilon major de business pe care nu am constatat o scădere a activității. Controalele fiscale se desfășoară în Transilvania încă în ritm susținut, în special prin comunicare la distanță. Avem o dinamică în creștere a activității în cadrul Centrului de Excelență în Litigii Fiscale (NNDKP CELF), generată de nevoia de suport în cazul controalelor antifraudă din ultima perioadă axate pe comerțul electronic, controalele fiscale tematice la societățile din domeniul IT, tranzacții intra-grup și problematica dosarelor prețurilor de transfer etc. Statistic, numărul de litigii fiscale a scăzut (în special contestațiile la executare și cererile judiciare de suspendare a deciziilor de impunere), datorită măsurilor de suspendare temporară a executărilor silite, dar litigiile pe fond continuă și avem solicitări în creștere.
Zona IT este una din industriile care s-a adaptat cel mai bine la noul context juridic. Cum ați perceput în această perioadă provocările pentru această zonă economică?
În calitatea mea de avocat al multor societăți care activează în domeniul IT, vreau să vă spun că imaginea publică propagată, cum că acest domeniu este ferit de criza pandemică este incorectă. Multe companii mari din Cluj din zona IT lucrează pentru industria auto din Europa, pentru industria HORECA , pentru transportatori, astfel că orice diminuare a bugetelor la nivelul clienților creează probleme la nivel de prestator. Mai mult, zona IT a rămas foarte expusă pe contractele de închiriere cu clădirile de birouri. Deși ideea centrală a fost de a menține sistemul de work-from-home (telemunca) cât mai mult posibil, nu am avut o reglementare normativă referitoare la relația proprietar-chiriaș în clădirile de tip “office building”.
Deci, avem o provocare legată de negocierea chiriilor – cel puțin pe anul 2021. Imaginați-vă ce ar însemna ca un gigant IT din Cluj să decidă readucerea la sediu a angajaților în plin proces de creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri. Acest comportament exemplar al zonei IT, care s-a restructurat rapid pe sistem de telemuncă trebuie însă remarcat. În Cluj discutăm de peste 15.000 de oameni care nu mai populează zonele centrale ale orașului. În același timp, trebuie găsite soluții și pentru proprietarii de imobile de birouri, care în acest moment au serioase probleme legate de incertitudinea pe termen scurt și mediu. Sunt companii IT care dezvoltau soluții tehnice pentru zona HORECA. Multe din ele au fost puternic afectate de suspendarea contractelor din extern.
Din exterior. lucrurile păreau ”roz” pentru zona de IT, la fel și pentru zona de imobiliare. Numărul de imobile vândute în Cluj în septembrie în comparație cu 2019 a crescut cu 6%.
În piața imobiliară există o inerție privind impactul crizei. Datorită specificului acestei industrii, efectele puternice se văd după circa 18 luni. În criza de acum 12 ani, efectele în zona imobiliară au plecat de la o limitare sau restrângere a creditării. Acum, dacă ne uităm la structura imobilelor vândute putem observa o creștere a vânzării de terenuri pentru construcția de case și o scădere a vânzărilor de apartamente. Cu toate acestea, numărul de autorizații de construcție emise în județul Cluj rămâne destul de mare și eu sunt optimist. Clujul este o piață imobiliară matură, care va depăși această criză. Problema este că semnalele publice alimentează o așteptare pentru cei care au disponibil de investiții, încercând să aștepte “chilipiruri”. Această tendință s-a manifestat și în primul ciclu al pandemiei din martie-aprilie 2020, iar efectele s-au văzut. Prețul locuințelor a înregistrat o creștere – în special la apartamentele mai mari (75-90 mp), iar prețul caselor a crescut cu circa 15% în aceeași perioadă. Zona imobiliară – tip birouri și tip comercial mare – înregistrează scăderi semnificative, iar prețul chiriilor a scăzut în Cluj-Napoca cu circa 25%, realizându-se o corecție așteptată.
Departamentul nostru de Tranzacții Imobiliare funcționează la turație foarte mare, cererea de servicii juridice pe zona urbanism fiind în creștere. Din păcate, în această perioadă, mulți clienți achiziționează terenuri pentru construcția unor case în zone pentru care au nevoie de PUZ sau de urbanizare pe o Unitate Teritorială de Referință (UTR) mare, ceea ce generează conflicte ulterioare, fie cu vânzătorul, fie cu autoritatea publică. Este foarte important de menționat că deși contractul de vânzare-cumpărare ia forma unui act autentic și este certificat de un notar, părțile implicate au nevoie de consultanță juridică realizată de un avocat. De multe ori, solicităm opinia unui avocat pentru un conflict cu un operator de telefonie mobilă, dar nu apelăm la specialiști când achiziționăm un apartament sau un teren de o valoare semnificativă, de exemplu peste 60.000 de euro.
Discutam acum doi ani cu dumneavoastră despre implementarea GDPR-ului de către companiile din România? A crescut procentajul de conformare voluntară în această perioadă?
În această perioadă, numărul avertismentelor și al amenzilor date de către autoritățile naționale din Uniunea Europeană a crescut exponențial. Cu toate acestea, din cauza pandemiei s-a instaurat o “amnezie” a antreprenorilor referitoare la GDPR. Evoluțiile la nivel european au generat o obligație pentru toate companiile care transferă date în SUA să își adecveze procedurile la noua realitate juridică (după cauza Schrems- 2020). Numărul inspecțiilor din România a crescut foarte mult și fiecare antreprenor care ignoră această problemă, se expune unui risc major de sancționare.
