Răspunderea penală pentru camătă intervine doar dacă se poate proba caracterul de obișnuință.

Dacă tipicitatea infracţiunii de camătă prevăzută de art. 351 C.pen. presupune probarea tuturor împrumuturilor acordate de autorul infracţiunii sau trebuie probat efectiv doar caracterul de îndeletnicire (de obicei) (problemă ridicată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj)

Autorul întrebării nu a precizat care sunt opiniile diferite identificate în practica judiciară.

În opinia noastră (I.N.M.-n.red.), tipicitatea infracțiunii de camătă presupune probarea efectivă a pluralității actelor necesare pentru a ajunge la consumare. Astfel, din condiția atașată elementului material, respectiv aceea ca darea de bani să se realizeze ca îndeletnicire, rezultă cerința repetabilității actului, ceea ce înseamnă că pentru a intra sub incidența legii penale este necesar un număr suficent de acte din care să rezulte obișnuința, îndeletnicirea autorului.

Prin urmare, având în vedere natura infracțiunii de camătă, respectiv aceea de infracțiune de obicei, consumarea acesteia va fi condiționată de probarea tuturor actelor de executare similare care, analizate separat, nu au caracter infracțional dar care împreună demonstrează caracterul de obișnuință.

În unanimitate a fost agreată opinia INM.

Extras din MINUTA întâlnirii procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel, București, 9-10 martie 2020.

Nota redacției:

Art. 351 din Codul penal definește camăta ca fiind: ,,Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată”, infracțiune ce se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Astfel, elementul material al infracțiunii se concretizează în acţiunea de dare de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată.

Practic este vorba despre acordarea repetată de împrumuturi cu dobândă.

Conform doctrinei, pentru realizarea conţinutului infracţiunii, este necesară îndeplinirea condiţiei ca „darea de bani cu dobândă” să fie o îndeletnicire, ceea ce înseamnă că fapta trebuie comisă de mai multe ori pentru a avea caracter penal (de cel puţin trei ori, în acest sens a se vedea V. Dobrinoiu, N. Neagu, op. cit., 2011, p. 690.)

Darea de bani cu dobândă constituie infracţiune indiferent dacă se realizează sau nu pe baza unui contract de împrumut sau prin intermediul unor acte simulate (spre exemplu, dare în plată).

Pe de altă parte, tot conform doctrinei, nu are nicio relevanţă procentul dobânzii practicate, dobânda obţinută de cămătar (care poate fi orice persoană fizică sau juridică) este produsul infracţiunii.

Comments

comentarii