Cei doi frați care au agresat patru polițiști la Untold 2016 au fost condamnați definitiv de către Curtea de Apel Cluj la pedepse cu suspendare de 1 ani și 8 luni închisoare, respectiv 1 an și 4 luni. Unul dintre ei a fost achitat de învinuirea de ultraj asupra unui jandarm.

Frații Pașca din Alba, reprezentanți de avocata Oana Găzdac, au rămas cu pedepsele cu suspendare de la fond. Practic, magistrații Curții de Apel Cluj au respins apelul declarat de parchet împotriva sentinței de la Judecătoria Cluj-Napoca, pe care au menținut-o. ”În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cpp respinge ca nefondate apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi inculpaţii Pașca Ioan Vasile şi Pașca Irimie Domin împotriva sp 1381/12072017 a Judecătoriei Cluj Napoca”, se arată în minute deciziei definitive pronunțate în 12 martie.

Astfel, Vasile Pașca a primit 1 an și 8 luni închisoare, iar Irimie Pașca 1 an și 4 luni. Primul dintre aceștia a fost achitat de acuzația de ultraj asupra unui jandarm de la care a început scandalul. În rechizitoriu se arată că polițiștii au intervenit când au văzut că jandarmul era îmbrâncit de inculpați. Unul dintre martori a declarat că jandarmul a făcut 20 de pași în spate și că la momentul încătușării ”nu a fost foarte ferm întrucât încă era speriat de ceea ce i se întâmplase”

Cei doi au fost trimiși în judecată pentru ultraj asupra a patru polițiști, inculpații lovind unul doi polițiști, iar celălalt alți doi agenți. Incidentul a avut loc la Untold 2016, presa prezetându-l pe larg atunci.

Pe lângă pedepse, cei doi inculpați trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul uneia din următoarele instituții: Primăria Cluj-Napoca sau Asociaţia Creştină “Christiana”.

Scandalul a avut loc în 7 august 2016 şi a pornit de la faptul că un jandarm nu i-a permis unuia din cei doi bărbaţi accesul pe stadionul Cluj Arena, după ce ieşiseră din perimetrul acestuia. În momentul în care a văzut că jandarmul este îmbrâncit de cei doi agresori, un poliţistul de la rutieră s-a dus să-l sprijine. ”Când au perceput că au fost solicitate forţe de ordine publică în sprijin, cei doi inculpaţi şi-au încetat acţiunile şi au intenţionat să plece, motiv pentru care poliţistul le-a solicitat să rămână pe loc pentru lămurirea situaţiei întrucât erau indicii pertinente privind săvârşirea infracţiunii de ultraj la jandarm. În acest sens poliţistul a închis poarta de acces încercând să-i ţină pe cei doi în perimetrul îngrădit până la sosirea forţelor suplimentare, dar inculpatul Paşca Irimie-Domin a tras cu putere de poartă şi a deschis-o şi, împreună cu fratele său Paşca Ioan-Vasile, s-a îndreptat în pas grăbit pe str. George Coşbuc”, se arată în rechizitoriu

Poliţistul şi jandarmul au plecat în urmărirea acestora şi au încercat să-i determine să rămână pe loc. Ulterior, la faţa locului a ajuns echipajul de poliţie format din alţi trei agenţi de poliţie. Unul dintre aceştia a încercat să îi pună cătuşele la Paşca Ioan-Vasile.

”Acţiunea agentului de poliţie a declanşat o reacţie nejustificată şi disproporţionată a celor doi inculpaţi. Astfel, Paşca Ioan-Vasile a început să se întoarcă şi să se smucească, iar Paşca Irimie-Domin a intervenit în ajutorul fratelui său şi a încercat să-i îndepărteze pe poliţişti pentru a nu-l încătuşa”, se mai susţine în actul de acuzare.

În încercarea de a-i imobiliza şi a-i încătuşa pe cei doi inculpaţi s-a iscat o învălmăşeală întrucât la faţa locului a mai venit un echipaj de poliţie format din trei agenţi. În tot acest timp, patru poliţişti s-au ales cu lovituri care au necesitat, pentru vindecare, de la 1 până la 4 zile. În final, cei doi fraţi au fost reţinuţi şi li s-a deschis un dosar penal pentru ultraj. Polițiștii care au fost persoane vătămate în dosar au avut nevoie de puține zile de îngrijiri medicale, între 1 ș 3.

În motivarea sentinței, instanța a explicat de ce se impune suspendarea executării pedepselor.

Extras din motivarea sentinței:

”La stabilirea pedepselor, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, varsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a acestuia.

În ceea ce privește gravitatea faptelor, vor fi avute în vedere contextul în care au fost comise şi consecinţele acestora în raport de integritatea fizică și starea de sănătate a victimelor.

Astfel, trebuie reţinut că faţă de numărul de zile de îngrijiri medicale, și de faptul că actele de violență exercitate de inculpați nu au pus în pericol în vreun mod viaţa sau starea de sănătate a persoanelor vătămate rezultatul infracţiunilor nu a fost unul grav.

Din perspectiva contextului în care au fost săvârșite, faptele inculpatului Pașca Ioan – Vasile denotă un grad mai mare de periculozitate, comparativ cu cele ale inculpatului

Pașca Irimie – Domin, cel dintâi fiind cel care a declanșat inițial conflictul verbal cu martorul Laze Ștefan – Florin, aspect care a determinat intervenția unui alt echipaj de poliție. Tot inculpatul Pașca Ioan – Vasile a fost cel care, prin atitudinea reclacitrantă manifestată la venirea echipajului de poliție și refuzul de a se conforma dispozițiilor organelor de ordine publică, a făcut necesară încătușarea forțată de către persoana vătămată Petrean Adriana, aspect care a declanșat, ulterior, întreaga încătușare de forțe.

În contextul conflictului provocat de către inculpatul Pașca Ioan – Vasile, a intervenit și inculpatul Pașca Irimie – Domin care, în încercarea de a împiedica agenții de poliție să procedeze la imobilizarea fratelui său, a exercitat acte de lovire activă, cu picioarele, împotriva persoanelor vătămate Oprea Adrian și Danciu Macedon – Gabriel.

Faptul că incupatul Pașca Ioan – Vasile nu a urmărit producerea leziunilor fizice, ci doar a acceptat posibilitatea producerii acestor urmări, constituie un element în susținerea unei periculozități mai reduse a faptelor, comparativ cu forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul Pașca Irimie – Domin, însă în cazul acestuia din urmă prezintă relevanță aspectele că a intervenit pe parcursul conflictului generat de comportamentul fratelui său, în scopul de a-l ajuta pe acesta.

Pe de altă parte, prejudiciul adus de către inculpați valorii sociale principale apărate de norma penală – autoritatea ca formă a exercitării puterii de stat, realizată prin intermediul agenţilor de poliţie – prezintă un grad ridicat de gravitate , întrucât faptele au fost comise într-un loc public, în cadrul desfășurării evenimentului Untold, eveniment de mare amploare, în prezența unui număr mare de persoane, având un impact important la nivelul publicului larg, relevante în acest sens fiind intensitatea și durata conflictului, dar mai ales faptul că a fost necesară intervenția a două echipaje de poliție și a unor cetățeni civili, întrucât agenții de pază fuseseră în imposibilitate de a tempera comportamentul inculpaților.

Sub același aspect al gravității faptelor, se constată că inculpații au refuzat să se supună dispozițiilor legale ale agenților de poliție în contextul existenței unei disproporții de forță, având în vedere constituția atletică, corpolentă a inculpatului Pașca Ioan – Vasile, raportată la faptul că primul echipaj de poliție solicitat să intervină era format din persoana vătămată Petran Adriana și doi agenți de poliție tineri și fără experiență tactică.
Cu toate acestea, se reține că în exercitarea actelor de violență, inculpații și-au folosit forța fizică, fără a uza de obiecte contondente.

În ceea ce privește persoana inculpaților, inculpatul Pașca Ioan – Vasile, este în vârstă de 35 ani, necăsătorit, a absolvit 8 clase, în prezent este angajat în muncă. Inculpatul Paşca Irimie – Domin are vârsta de 32 ani, este necăsătorit, a absolvit 8 clase, în prezent este angajat în muncă, iar potrivit fișelor de cazier ale acestora, inculpații sunt la primul contact cu legea penală.

Aspectele expuse denotă faptul că inculpații sunt persoane integrate social, iar comportamentul care a atras trimiterea lor în judecată în prezenta cauze constituie un eveniment izolat, sens în care există un grad ridicat de probabilitate în ceea ce privește nerepetarea unor comportamente similare în viitor.

Pe parcursul procesului penal ambii inculpaţi au recunoscut în mod parțial starea de fapt reţinută de organul judiciar încercând, pe cât posibil, să-şi creeze o situaţie mai avantajoasă în apărare în raport cu acuzaţiile formulate împotriva lor.

În urma unei analize în anasamblu a criteriilor generale de individualizare reglementate de art. 74 din C.pen., prin raportare la situația individuală a fiecărui inculpat, urmărind stabilirea pedepsei celei mai potrivite pentru asigurarea scopului preventiv, educativ şi, deopotrivă, punitiv al pedepsei, instanţa va aplica o pedeapsă cu închisoarea, iar nu amenda, la nivelul minimului special prevăzut de lege pentru fiecare din faptele săvârșite de către inculpatul Pașca Irimie – Domin, respectiv la un nivel cu puțin peste mininul special prevăzut de lege în ceea ce privește fiecare faptă săvârșită de către inculpatul Pașca Ioan – Vasile.

În aceste condiții, în temeiul art. 396 alin. 1 și 2 C.pr.pen. și art. 257 alin. 1 și 4 rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., se va dispune condamnarea inculpatului Pașca Ioan – Vasile la două pedepse de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj în dauna persoanelor vătămate Petrean Adriana și Bîlc Vlad – Marius.

Întrucât cele două infracțiuni au fost săvârșite prin acţiuni distincte, împotriva a doi subiecți pasivi diferiți, sunt incidente dispoziţiile concursului real de infracţiuni prev. de art. 38 alin.1 C.pen., astfel că se va da eficiență regimului sancționator specific și, în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b. C.pen., se va aplica inculpatului Pașca Ioan – Vasile pedeapsa cea mai grea de 1 an și 3 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă (5 luni închisoare), rezultând pedeapsa finală de 1 an și 8 luni închisoare.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază că scopul sancţiunii poate fi atins şi fără privarea de libertate, întrucât simpla condamnare a inculpatului implică pentru acesta o constrângere şi poate conduce prin ea însăşi la reeducarea sa. Pe de altă parte, instanţa consideră că nu doar lipsa altor condamnări anterioare impune această soluţie, ci şi faptul că în raport cu vârsta inculpatului, executarea pedepsei în regim de detenţie nu ar avea ca efect reeducarea acesteia şi formarea unei conduite corecte faţă de regulile de convieţuire socială.

În consecinţă, în baza art. 91 și art. 92 C.pen., va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere a inculpatului Pașca Ioan – Vasile de 2 doi ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen., va obliga inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C.p., va impune inculpatului să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, program/-e care va/vor fi stabilit/-e de consilierul de probaţiune în baza evaluării iniţiale. În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul uneia din următoarele instituții: Primăria Cluj-Napoca sau Asociaţia Creştină “Christiana” În baza art. 91 alin. 4 C.pen., va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere sau neexecutării obligațiilor impuse, cu rea-credință sau a comiterii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

Având în vedere motivele de fapt și de drept expuse anterior, în temeiul art. 396 alin. 1 și 2 C.pr.pen. și art. 257 alin. 1 și 4 rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., se va dispune condamnarea inculpatului Pașca Irimie – Domin la două pedepse de 1 închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj în dauna persoanelor vătămate Oprea Adrian și Danciu Macedon-Gabriel.

Întrucât cele două infracțiuni au fost săvârșite prin acţiuni distincte, împotriva a doi subiecți pasivi diferiți, sunt incidente dispoziţiile concursului real de infracţiuni prev. de art. 38 alin.1C.pen., astfel că, în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b. C.pen., se va aplica inculpatului Pașca Irimie – Domin pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă ( 4 luni închisoare), rezultând pedeapsa finală de 1 an și 4 luni închisoare.

Pentru aceleași considerente expuse cu referire la inculpatul Pașca Ioan – Vasile, se apreciază că și în ceea ce îl privește pe inculpatul Pașca Irimie – Domin, scopul sancţiunii poate fi atins şi fără privarea de libertate, motiv pentru care, în temeiul art. 91 și art. 92 C.pen., se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi se va stabili un termen de supraveghere a inculpatului de 2 doi ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza art. 93 alin. 1 C.pen., va obliga inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C.p., va impune inculpatului să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, program/-e care va/vor fi stabilit/-e de consilierul de probaţiune în baza evaluării iniţiale

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare”

Motivele achitării

”Probatoriul administrat în cauză nu confirmă faptul că prin comportamentul manifestat, inculpatul Pașca Ioan – Vasile l-ar fi amenințat pe martorul Laze Ștefan – Florin (jandarm – n.red) cu săvârșirea unui atac fizic iminent și nici că atitudinea adoptată ar fi fost susceptibilă să îi creeze acestuia o stare reală de temere.

Astfel, potrivit declarației martorului Laze Ștefan – Florin, persoana asupra cărora s-a reținut că ar fi fost exercitate acțiunile de amenințare, în contextul conflictului verbal declanșat de către inculpatul Pașca Ioan – Vasile din cauza refuzului agenților de pază de a-i permite accesul în perimetrul îngrădit al festivalului Untold, inculpatul nu a exercitat acte de intimidare care să denote posibilitatea ca acesta să săvârșească împotriva sa o infracțiune. Chiar dacă inculpatul i se adresa pe un ton ridicat al vocii, acesta se rezuma la a-i induce jandarmului ideea că i s-ar fi cuvenit să intre în arealul în care se desfășura evenimentul în considerarea faptului că l-ar fi cunoscut pe superior acestuia, că a plătit bilet și că avea brățară de acces.
În același sens sunt și cele declarate de către martorul Marta Sabin, potrivit căruia, cu toate că părea supărat, inculpatul nu evidenția intenția de a lovi.
În aceste condiții, se constată că susținerile martorului Meleg Bogdan din cursul urmăririi penale, în sensul că inculpatul Pașca Ioan – Vasile l-ar fi împins și l-ar fi tras de haine pe martorul Laze nu corespund realității, fiind contrazise de celelelalte mijloace de probă, astfel că nu au existat acțiuni ale inculpatului Pașca Ioan – Vasile care să denote iminența producerii unor acte de agresiune asupra martorului Laze Ștefan – Florin.

Totodată, față de declarațiile convergente ale martorilor Laze Ștefan – Florin, persoana direct implicată, în raport de care se susține existența unei amenințări din partea inculpatului Pașca Ioan – Vasile, și cea a martorului Marta Sabin, se constată că martorul Bonțidean Samir – Cornel, observând incidentul de la distanță, a perceput în mod eronat poziția defensivă a martorului Laze Ștefan – Florin, aflat cu mâinile ridicate la nivelul pieptului, ca fiind o încercare de a se apăra împotriva unei lovituri

Procedând la analiza aptitudinii comportamentului inculpatului Pașca Ioan – Vasile din momentul conflictului verbal cu martorul Laze Ștefan – Florin de a produce o stare de temere asupra acestuia, prezintă relevanță faptul că martorul a arătat în fața instanței că a folosit în mod impropriu noțiunea de amenințare în declarația dată în fața organelor de urmărire penală.

Fiind audiat în fața instanței, acesta a precizat sensul real al celor declarate anterior, arătând că, în baza experiențelor avute la intervenții anterioare, a constatat că persoanele aflate în situația inculpatului pot adopta comportamente imprevizibile, existând posibilitatea să atace agenții de ordine publică, motiv pentru care utilizarea bastonului din dotare și poziția defensivă pe a observat-o martorul Bonțidean Samir – Cornel au reprezentat simple măsuri de precauție, pentru a preveni un astfel de comportament, însă în concret, inculpatul Pașca Ioan – Vasile nu i-a creat o stare de temere.
De altfel, martorul Marta Sabin a confirmat că pe parcursul derulării evenimentului, martorul Laze Ștefan – Florin a avut o atitudine calmă, aspect care susține afirmațiile acestuia din urmă în ceea ce privește faptul că atitudinea inculpatului Pașca Ioan – Vasile nu a fost susceptibilă să genereze un efect intimidant.

Pentru toate cele expuse, în urma administrării ansamblului probator, se reține că pe de o parte nu există elemente de fapt din care să rezulte existența unei acțiuni de amenințare cu săvârșirea unei infracțiuni, din partea inculpatului Pașca Ioan – Vasile la adresa martorului Laze Ștefan – Florin, iar, pe de altă parte, atitudinea inculpatului nu a fost susceptibilă să producă o stare de temere martorului.

Prin urmare, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare, infracțiune absorbită în conținului constitutiv al infracțiunii de ultraj, astfel că nu pot fi îndeplinite nici elementele constitutive ale acestei din urmă infracțiuni, motiv pentru care, în temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit.b. teza I C.pr.pen., se va dispune achitarea inculpatului Pașca Ioan – Vasile sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj, prev. de art. 257 alin.1 şi 4 rap. la art. 206 alin.1 C.pen. (persoană vătămată Laze Ştefan-Florin), fapta nefiind prevăzută de legea penală.”

Comments

comentarii