Un ofițer de poliție a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității pentru folosirea abuzivă a funcției în scop sexual. Mai exact, polițistul a chemat-o la întâlnire la miez de noapte pe o inculpată dintr-un dosar la care lucra, sub coordonarea parchetului, a băut cu ea vin în mașină și s-au sărutat. Polițistul ar fi vrut mai mult, după cum zice el ”să-i dea energie vie”, dar a fost refuzat elegant. Discuția lungă din mașina ofițerului, despre infracțiuni, măsuri, iubire, fuste și viagra, a fost înregistrată de femeie și predată procurorilor. Amintim că un grup de parlamentari PSD au propus eliminarea infracțiunii de ”folosire abuzivă a funcției în scop sexual”, prevăzută la articolul 299 din Codul Penal.

Ofițerul, în vârstă 32 de ani, din cadrul Poliției Sectorului 4 București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice a fost condamnat definitiv la Curtea de Apel București, anul trecut, dar până acum cazul nu a ajuns în atenția opiniei publice.

Polițistul a primit o pedeaspă de 1 an închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 2 ani și 60 de zile de muncă în folosul comunității în cadrul Fundației pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor. De asemenea, i s-a interzis să mai exercite funcții care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de polițist.

Potrivit deciziei de condamnare, omul legii a chemat-o, într-o noapte, la întâlnire pe o inculpată, pe care o cerceta într-un dosar care era în lucru la Parchetul Curții de Apel București.

În stenograma discuției înregistrate de femeie, se vede cum polițistul se lăuda cu puterea lui:

Polițist: Deci dosarul ăsta e creația mea totală! Procurorul nu are niciun merit!

Inculpată: Eu credeam ca veniți dumneavoastră astăzi! Nici nu m-am gândit că…

Polițist: Unde?

Inculpată: La birou la I.G.P.

Polițist: Aa, e plictisitor, de ce să vin? Am avut o grămadă de treabă azi! Păi am eu timp să stau acolo să mă uit la ăia cum, nu fac, cum copiază alea.

(…)

Polițist.: Vă arestez treizeci de zile!

Inculpată: Dumneavoastră? De ce?

Polițist.: Dacă ne-a spus domnu Orlando tot!  (…) A mințit mult! Am descoperit acum pe calculatoarele lui și pe alea, da a mințit cu multe! Dar…

Inculpată.: Păi, ziceți că să mă arestați pe mine și să mă…

Polițist.: Eeee, oalee, glumesc, cum, ce dracu

Inculpată: Păi, ba, să haaaiiii de miinee!

Polițist.: Deși ați merita, da …

Inculpată: Cum?

Polițist: Deși ați merita, nu va mai fi cazul, stați liniștită!

Întâlnirea a avut loc în mașina polițistului, căci femeia a refuzat să meargă la el acasă sau să-l primească la ea. Ofițerul a venit la întâlnire cu o sticlă de vin și cei doi au băut în autoturism. După aceea, polițistul a plecat cu mașina.

Inculpată: Nu vă e teamă să conduceți așa?

Polițist: Stau aproape.

Inculpată: Îî?

Polițist: Stau aproape.

Inculpată: Totuși!

Polițist: Aicea nu stă, nu e poliție (râde) Și dacă ar fi, sunt colegii de la secția asta…

Între altele, ofițerul îi spune femeii că în mașina unui alt inculpat din dosarul în care e cercetată s-au găsit multe pastile de Viagra:

Polițist Era full mașina, când i-am făcute percheziție la mașină. Bine, acuma rămâne între noi, că nu am voie să vă spun asta.

Inculpată: Dar ce sunt alea, fiolele alea? Nu înțeleg. Pentru…

Polițist: De sculătoare!

Inculpată: Pentru mușchi?

Polițist: Dacă-s de sculătoare, îs pentru mușchi? Scoală mușchii? Ce pana mea!

Inculpată: Gen Viagra?

Polițist: Da.

Potrivit deciziei de condamnare, inculpatul (fostul polițist- n.red) a inițiat discuții cu tentă sexuală și a precizat că a venit să ofere „energie vie”.

Extras din stenogramă:

Polițist: Eu v-am invitat să vă dau energie. N-AȚI VRUT.

Inculpată: Serios?

Polițist: ENERGIE VIE!

Procurorii care l-au trimis în judecată pe fostul polițist au notat, printre discuții, că au existat mai multe ciocniri de pahare și săruturi între cei doi.

Polițistul-inculpat a recunoscut întâlnirea și discuția, dar a apreciat că fapta sa nu constituie infracțiune, susținând că a fost ”un moment de slăbiciune alimentat de comportamentul martorei.”

Mai jos puteți citi motivarea deciziei definitive de condamnare, care include toată stenograma picantă a discuției din mașină dintre cei doi.

DECIZIA PENALĂ NR.664/A/2017  – Curtea de Apel București

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1 din data de 06.01.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr.5841/4/2016, s-au dispus următoarele:

„În baza art. 299 alin. 2 C.pen dispune condamnarea inculpatului Bunea Andrei Bogdan (fiul lui …, născut la 25 Ianuarie 1985, domiciliat în București, sector 3,…,, domiciliu procesual ales la București, …..  la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea abuzivă a funcției în scop sexual (faptă din 07.05.2015).

În baza art. 67 alin. 2 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de polițist, prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g C.pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 C.pen. raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b și g C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de polițist, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 C.pen. și care curge de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În baza art. 93 alin. 1 C. Pen., pe durata termenului de supraveghere, obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele stabilite de această instituție;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Fundației pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.

Un exemplar al prezentei sentințe se va comunica Serviciului de Probațiune București.

În baza art. 404 alin. 2 C.proc.pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C.pen., a căror nerespectare are drept urmare revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Face aplicarea art. 68 alin. 1 lit. b din C.pen. în privința executării pedepselor complementare aplicate.

În temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 398 și 404 alin. 4 C.proc.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 3000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 2000 lei aferentă urmăririi penale.”

Pentru  a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul emis la 11.03.2016 în dosarul de urmărire penală nr. 4143/P/2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.A.B., cercetat în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual prevăzută de art. 299 alin. 2 C.p.

În fapt, s-a reținut că, în noaptea de 06-07.05.2015, E.G., inculpată în dosarul penal nr. 42/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a fost invitată în autoturismul inspectorului principal B.A.B. din cadrul Poliției Sectorului 4 – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice care instrumenta respectivul dosar penal, de către acesta. În cursul acestei conversații, lucrătorul de poliție i-a pretins inculpatei favoruri sexuale, profitând de situația de autoritate sau de superioritate asupra inculpatei, situație ce decurgea din funcția deținută.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile martorei; declarația inculpatului; procesul-verbal de redare a convorbirii purtate în mediul ambiental pusă la dispoziție de martoră; procesul-verbal de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate; înscrisurile depuse la dosar, notele de studiere a listingului telefonic.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 14.03.2016 sub numărul 5841/4/2016.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară pronunțată la data de 31.05.2016, definitivă la 11.07.2016 prin încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București, s-a constatat legalitatea actului de sesizare al instanței, respectiv rechizitoriul emis la 11.03.2016 în dosarul 4143/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a administrării probelor precum și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 4143/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

La termenul de judecată din data de 26.09.2016, instanța a dispus citirea rechizitoriului, iar inculpatul a arătat că nu recunoaște infracțiunea reținută în sarcina sa, învederând că nu dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

În cursul judecății au fost readministrate mijloacele de probă din cursul urmării penale, fiind audiat inculpatul și martora E.G. De asemenea, a fost a redată în ședință publică convorbirea purtată în mediul ambiental pusă la dispoziție de martoră. Inculpatul a depus înscrisuri în circumstanțiere.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 17.06.2015, prin procesul-verbal nr. 42/P/2015, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de favorizarea infractorului ca urmare a primirii de la martora E.G. (inculpată în dosarul penal nr. 42/P/2015 al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București) a unei înregistrări efectuate de aceasta în legătură cu cercetările care se efectuează în dosarul penal nr. 42/P/2015 al acelei unități de parchet. Suportul optic a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul București, unde a primit numărul de înregistrare 773/VIII-1/2015.

Având în vedere că din ascultarea convorbirii de pe suportul optic au rezultat aspecte de natură penală, dosarul a fost înregistrat sub nr. 2730/P/2015 la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Prin ordonanța nr. 2730/P/2015 din 23.07.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție.

Ulterior, prin ordonanța nr. 685/P/2015 din data de 12.10.2015 a Direcției Naționale Anticorupție, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, în vederea efectuării de cercetări față de inspectorul de poliție Bunea Bognda sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 299 C.p., art. 269 C.p. și 336 C.p., fiind constituit dosarul penal nr. …/P/2015 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București.

Prin ordonanța nr. … din 16.11.2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus preluarea cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. …/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, fiind constituit dosarul penal nr. 4143/P/2015.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că inculpatul B.A.B., având calitatea de organ de cercetare penală – inspector principal de poliție în cadrul Poliției Sectorului 4 București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, în cursul anului 2015 a avut în instrumentare dosarul penal nr. 42/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, dosar în care cercetările au privit, printre alții, și pe martora E.G., care la data de 23.03.2015 a dobândit  în dosarul penal nr. 42/P/2015 calitatea de suspect, iar la data de 30.03.2015 a dobândit calitatea de inculpată, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălarea banilor.

În desfășurarea urmăririi penale în cadrul dosarului penal nr. nr. 42/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, astfel cum rezultă din declarația inculpatului ce se coroborează cu declarația martorei, în perioada 4-6.05.2015 s-au efectuat percheziții informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la inculpați cu ocazia perchezițiilor domiciliare, inclusiv în ceea ce privește bunurile martorei E.G..

În acest context, în noaptea de 06-07.05.2015, inculpatul B.A.B. a luat legătura cu martora E.G. prin aplicația WhatsUp și i-a propus o întâlnire sub pretextul de a-i mulțumi că a pus la dispoziția organelor de cercetare penală suporții optici pentru efectuarea percheziției informatice.

Astfel, in studierea listingului telefonic atașat dosarului de urmărire penală rezultă că utilizatorul terminalului mobil cu nr. xxxxxxxx (post telefonic utilizat de inculpat) s-a aflat în noaptea de 06.05-07.05.2015, între orele 04.18-05.14 în raza de acoperire a releului cu ID xxxxx (care acoperă imobilul din ____.., unde se află domiciliul martorei E.G. și unde s-a purtat o mare parte din discuție), iar la orele 05.39 se afla în raza de acoperire a releului cu ID xxxxx (care acoperă imobilul din ____, unde se află reședința inculpatului și unde s-a desfășurat o parte din conversație).

Inculpatul B.A.B., având asupra sa o sticlă de vin și două pahare, s-a deplasat cu autoturismul în fața domiciliului martorei, cu intenția de a merge la domiciliul acesteia. Astfel, martora E.G. a afirmat că inculpatul B.A.B. a întrebat-o dacă are o anticameră unde să poată discuta. Inculpatul B.A.B. a precizat că a întrebat martora dacă are un loc unde să bea împreună un pahar de vin.

Martora E.G. nu a fost de acord ca inculpatul să vină la domiciliul său, însă a acceptat și s-a întâlnit cu inculpatul B.A.B. în autoturismul acestuia, astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului și ale martorei, ce se coroborează cu procesul verbal de redare a convorbirii înregistrate în mediu ambiental.

Cu această ocazie, inculpatul B.A.B. și martora E.G. au consumat vin și au purtat o conversație atât pe baza dosarului, cât și în legătură cu aspecte legate de viața privată.

În cadrul conversației inculpatul B.A.B. i-a solicitat martorei să urce la domiciliul său, în fața căruia ajunseseră între timp cu autoturismul, însă aceasta a refuzat insistent.

În același context, inculpatul B.A.B. a inițiat o discuție cu caracter sexual, a făcut referire la relația intimă a martorei cu un alt inculpat din dosarul pe care îl instrumenta, și la substanțele cu efect afrodiziac pe care le-a găsit în autoturismul celui din urmă.

Ulterior, în cadrul acestei întâlniri, inculpatul B.A.B. a sărutat-o de mai multe ori pe martora E.G., a atins-o în zone intime și a inițiat discuții cu conotație sexuală

S-a apreciat ca fiind relevantă este convorbirea înregistrată de martora E.G., prin mijloace proprii, redată în cuprinsul rechizitoriului:

———

E.G._: Nu, am zis să veniți jos! Ne plimbăm pe stradă, nu știu…

B.A.B._: Păi am adus vin! N-ați înțeles că…

E.G.: Haide jos!

B.A.B.__: Nu cobor!

E.G.: De ce?

B.A.B._: Păi ne vede lumea pe aicea. Eu v-am adus vin! V-am promis!

————–

La momentul 00:02:52, B.A.B. și E.G. intră în mașină>.

————–

E.G.: Pe bune!?  ( râde) Ați adus vin să bem în mașină? Eu am zis că glumiți! E așa, o chestie, o.

B.A.B.: Nu glumesc! Auu… Vedeți! Infractorul e obișnuit să mintă! Eu spun lucruri pe șleau.

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui dop scos din sticlă.

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific unui lichid turnat într-un recipient din sticlă.

————–

B.A.B.: A… v-a lăudat, aoleu!!! Domne ce bine e și… copilă!

E.G._: De ce?

B.A.B.: Ce om doamna E….

E.G.: Da de ce?

B.A.B: Exact așa m-a…

E.G.: Dar de ce?

B.A.B.: Nu știu ce ați vorbit voi pe acolo, ce ați păcălit-o… ce ați…

E.G.: Dar nu am vorbit, nu am păcălit-o de nimic.

B.A.B.: Nu ați vorbit?…

————–

B.A.B.: Da. Vroiam să vă mai zic ceva. Că astăzi citeam mesajele lui Orlando,… (râde )Șaptezeci și trei de pagini de mesaje. Păi cum… Eu citeam numai dulcegării! Șaptezeci și trei de pagini de mesaje, care le-am citit.

E.G.: Păi mesaje dintre mine și el?

B.A.B.: Da, de un an de zile.

E.G.: Aa, vreți să vă arăt mail-uri în care ne despărțeam? Sau cum?

B.A.B.: Păi și astea le-am văzut!

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific produs de două pahare ciocnite.

————–

E.G._: Da, acuma na! Nici eu sor-mea nu pot să vorbesc și nu vorbesc! Asta e

B.A.B.: Aa, mințiți! Știu că ați vorbit!

E.G.: Cu soră-mea?

B.A.B.: Doamna E!

E.G.: Eu? Deci nu am vorbit!

B.A.B._: Doamna E! (râde)

E.G.: Deci eu vă spun că nu am vorbit cu ea! N-am vorbit! Serios! I-am spus la telefon că nu avem voie să vorbim.

B.A.B._: Păi vedeți, ați vorbit!

E.G.: Păi i-am spus că nu am. voie să iau legătura cu ea!

Pe fundal se aude zgomotul specific produs de două pahare ciocnite.

B.A.B.: Motiv de înlocuire a măsurii!

E.G.: Înlocuirea măsurii?

(cei doi râd)

E.G.: Înlocuirea măsurii! Care măsură? Nu vedeți ce cuminte sunt!

B.A.B.: Da…

————–

B.A.B.: Vă mulțumim, exact ce am zis, să vă mulțumesc pentru hard-disk. Un vin! Am mințit cu ceva? Doamna E__…

————–

B.A.B.: Deci dosarul ăsta e creația mea totală! Procurorul nu are niciun merit!

E.G._: Eu credeam ca veniți dumneavoastră astăzi! Nici nu m-am gândit că…

B.A.B.: Unde?

E.G.: La birou la I.G.P.

B.A.B.: Aa, e plictisitor, de ce să vin? Am avut o grămadă de treabă azi! Păi am eu timp să stau acolo să mă uit la ăia cum, nu fac, cum copiază alea.

————–

B.A.B.: Nu-l cunosc. Acuma, pare așa un băiat… Dar trebuia să stea mai mult pe arest preventiv, de aia m-am și certat cu procurorul, dar ce pe mine nu mă întrebi? P..a mea… Că el poate să spună acuma orice, nu? Păi verificăm întâi dacă e adevărat! Nu? Ce, c-a zis el. Orlando, care e -până la urma urmei cel mai mincinos dintre toți, nu?

E.G.: Dar el a dat declarație?

B.A.B._: Treizeci de pagini.

E.G.: Treizeci de pagini!? Și?

B.A.B.: A zis tot!

E.G.: Ce înseamnă tot?

B.A.B.: A dat facturi nașpa, către toată lume, că …(neinteligibil)

E.G.: Și de, și de mine a zis?

B.A.B._: Da.

E.G._: Vorbiți serios că a zis de mine?

B.A.B._’.Veniți mâine la birou și vă arăt declarația, ce credeți că e…

E.G._: Mamă! Păi chiar vin!

B.A.B.: Da.

E.G.: Eu vorbesc serios, chiar vin!

————–

B.A.B.: Bine, el acuma în declarație a spus că au fost nașpa toate, și pe Neovision și pe Newconte și pe de aia… Mi-a zis multe, da…

E.G.: Și dumneavoastră l-ați audiat? Sau cine?

B.A.B._: Păi eu, că altfel, dacă îl audia procurorul dura vreo 14 zile. N.L. râde. La început el a stat vreo zece minute și după aia l-am preluat eu. La parchet.

E.G.: Și a dat declarația? Când?

B.A.B.: A dat șase ore jumate! Păi l-am scos din arest și l-am audiat.

E.G.: Asta vă e treaba, ce să faceți? Na… La început eram și eu supărată, dar m-am gândit, domnule fiecare își face treaba lui că asta e meseria omului și asta trebuie să facă!

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific produs de două pahare ciocnite.

————–

E.G.: Păi de ce, că acum stăm relaxați la un pahar de vin, nu?

B.A.B.: Unde?! că la mine e al treilea!

Pe fundal se aude turnându-se vin în pahar

E.G.: Și la mine al doilea!

B.A.B.: Ați băut? Doamneee Sfinteeee!

E.G.: Am băut, da!!! Dacă v-am zis că beau! Da’ încet! Mai ales că eu îl beau simplu! Pe fundal se aude zgomotul produs de două pahare ciocnite.

————–

B.A.B.: Credeam că mă invită și la o de-astaaa, .. .oooo….!

E.G.: Nu avem așa ceva! Nu există cameră!

B.A.B.: Nu aveți cameră, o cămară aicea de birouri, o ceva, ooo….

E.G.: De administrare, ziceți?

B.A.B.: Da, exact!

E.G.: N-avem!

B.A.B.: Eu așa mă gândeam.

————–

B.A.B.: Bine, sunt cu ochii în semafor. în ultima vreme, înainte de percheziție, analizam, că îmi spunea ăla de la SRI, bă …(neinteligibil) eu trec zilnic, știu pe unde!

————–

Pe fundal se aude zgomotul produs de două pahare ciocnite.

————–

B.A.B.: De-aia, că noi luasem percheziție acolo și după aia ne-a sunat de la SRI, bă, vezi că a plecat de aicea de la. De aici de la dumneavoastră!

E.G.: Ce a plecat?

B.A.B.: în noaptea aia, înainte de percheziție, a plecat de pe la 11

E.G.: Da, mi-ați zis,-mi-ați zis la tribunal! Da serios a fost? Că nu l-a mai văzut nimeni!

————–

B.A.B.: Ăia de la SRI așa mi-au zis, domne, are o relație cu E…!

E.G.: Are o relație cu E..!? Cred că am intrat…

B.A.B.: Așa mi-au spus ăia de la SRI!

————–

Pe fundal se aude zgomotul produs de două pahare ciocnite.

————–

B.A.B.: Vă arestez treizeci de zile!

E.G.: Dumneavoastră? De ce?

B.A.B.: Dacă ne-a spus domnu Orlando tot!

————–

B.A.B.: A mințit mult! Am descoperit acum pe calculatoarele lui și pe alea, da a mințit cu multe! Dar…

————–

E.G.: Păi, ziceți că să mă arestați pe mine și să mă…

B.A.B.: Eeee, oalee, glumesc, cum, ce dracu

E.G.: Păi, ba, să haaaiiii de miinee!

B.A.B.: Deși ați merita, da …

E.G.: Cum?

B.A.B.: Deși ați merita, nu va mai fi cazul, stați liniștită!

E.G._: Serios?

B.A.B.: A trecut valul!

————–

B.A.B.: Eu v-am zis să bem la mine în bucătărie, ați zis că nu!

E.G.: N-ați zis așa!

B.A.B.: Eeee…

E.G.: Nu este adevărat! Deci, mesajele, unde sunt mesajele? Că nu le-ai șters!

B.A.B.: Așa am zis!

E.G._: Haideți să vedem, dacă ați zis ceva de bucătărie, ceva dumneavoastră! Ați zis de anticamera mea! Eu n-am așa ceva!

B.A.B.: Da, și am zis hai să bem la mine în bucătărie! Că am o masă mare! Nu vreau domne, că … bine mă!

E.G.: Poate că n-am înțeles eu!

B.A.B.: Păi….

E.G.: în bucătărie ați zis? V-ați referit în bucătărie?

B.A.B.: Stricto senso!

E.G.: Aaaa, înseamnă că am înțeles eu ! Am zis în anticameră la mine, undeva!

B.A.B.: Păi după….ați spus că n-aveți, am înțeles. Nu? Și eu am zis că la mine în bucătărie, că stau la doi pași. Așa am și zis.

E.G._: Ok. Și eu trebuia să zic…

B.A.B.: Că nu. Ați spus nu.

E.G.: Că oricum, oricum m-ați luat prin surprindere, eu nu mă așteptam.

————–

B.A.B.: M-ați adus până aicea că… M-ați adus până aicea că nu mi-ați oferit o toaletă.

E.G.; Și eu ce să fac acum?

B.A.B.: Cum?

E.G._: Eu ce ar trebui să fac?

B.A.B.: Să coborâți.

E.G.: De ce?

B.A.B.: N-ați zis că bem la bucătăria domnului Bunea

E.G.: Nu, vă aștept.

B.A.B. : Ăă?

E.G.: Vă aștept.

B.A.B. : Mă duc la toaletă atunci.

E.G.: Ați zis că vă duceți la toaletă și veniți înapoi, nu?

B.A.B. : Am înțeles. Da.

E.G.: Așa ați zis?

B.A.B. : Perfect. Eu vroiam să vă invit la bucătărie să stăm mai relaxați. Nu vreți? Ce e? In bucătărie ce e? Haideți doamna E.., nu mă supărați.

E.G._: Duceți-vă la toaletă.

B.A.B. : Păi.

E.G._: Duceți-vă la toaletă.

B.A.B. : Bine, bine.

La momentul 00:57:32, Bunea Bogdan pleacă din autoturism.

————–

B.A.B. : O să vă duc la mine în bucătărie fiindcă mă va tăia un pișu și aicea nu cred că, pe stradă nu fac. Da?

E.G.: Hmm. Vreți să vă duc eu undeva la un loc?

B.A.B. : Nu, mergem aicea că-i aproape, 2 metri.

Bunea Bogdan pornește autoturismul și se pune în mișcare .

B.A.B. : Țineți cola aia o secundă. Nu, lăsați că…

E.G.: Nu că să, nu. Nu vă e teamă să conduceți așa?

B.A.B : Stau aproape.

E.G._: Îî?

B.A.B : Stau aproape.

E.G._: Totuși!

B.A.B : Aicea nu stă, nu e poliție (râde) Și dacă ar fi, sunt colegii de la secția asta…

E.G._: Păi da, dar… Na, în fine. Da, eu vorbesc în calitatea mea de ne-polițist.

B.A.B : Dumneavoastră aveți dreptate, dumneavoastră aveți dreptate, așa e.

E.G.: Deci nu trebuie, nu?

B.A.B : Răspuns: nu! Dați-mi paharul,

E.G.: Dar lăsați paharul, nici nu știu care e. Asta e al meu, că e cu ruj. Asta e al dumneavoastră.

B.A.B : De ruj?

E.G.: Cred.

B.A.B : De ce nu spuneți să aprind luminile?

E.G.: Că n-am văzut.

B.A.B : Nu v-ați pus centura, aoleuuu.

E.G.: Nu mi-am pus centura, nu, că stăteam pe loc. Și acum nu pot, că sunt imobilizată într-un fel.

B.A.B : Spargeți paharele? Ceva?

E.G.: Eu zic că nu.

B.A.B : Dați să…

E.G.: Nu, nu, că mă descurc și singură că nu le suport să piuie așa.

B.A.B : Femeie descurcăreață.

————–

B.A.B : Doamna E…, spuneți drept, cine v-a mușcat de piept? 

E.G.: Deocamdată nimeni. ( râde) Deocamdată nimeni.

B.A.B : M-ați păcălit și de data asta.

E.G._: Ăă?

B.A.B : Zic, m-ați păcălit și de data asta.

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific produs de două pahare ciocnite.

————–

E.G.: Păi da, nu merge. Dar n-am știut. Și atunci doamna A…. a rămas în birou și a întrebat și eu am spus că ok, cumpăr eu mâine unul. Numai să rezolvăm odată să nu mai vin de nu știu câte ori. Dar, noi când primim calculatoarele înapoi?

B.A.B : O să vi le dăm imediat.

E.G._: Da? Și ce trebuie să facem? Facem…

B.A.B : O cerere.

E.G.: Unde? La dumneavoastră?

B.A.B : întrucât percheziția informatică a fost efectuată…

E.G._: Efectuată…

B.A.B : Vă solicităm să ne restituiți cutare și cutare, ridicate pe baza percheziției din data de.

E.G.: Bine, pot să vă dau jocurile lui fiu-miu, dacă țineți neapărat.

B.A.B :  dacă-s cu licență, super.

E.G.: Păi normal, cum credeți că și le ia?

B.A.B : Ehh.

E.G.: îs de alea, nu știu care, mi-a tradus el.

B.A.B : Ia să facem un dosar și pe… Ia uite, bravo, mi-ați dat o idee bună. Bravo!

E.G.: Mulțumesc, vai…

B.A.B : Facem și lui un dosar, dacă sunt ale lui.

Pe fundal se aude zgomotul specific a unor două pahare ciocnite.

E.G.: Vai ce deșteaptă sunt, v-am mai dat idei. Copilului, copilului.

B.A.B : E infracțiune.

E.G._: Ce infracțiune?

B.A.B : Păi proprietate intelectuală.

E.G.: Cum? Să descarci jocuri?

B.A.B : Îhî.

E.G.: Sa te joci online? Este infracțiune?

B.A.B : Dacă n-ai licența, da.

————–

B.A.B : Nu, mie îmi place să fiu protocolar. Aa, deci la Orlando când am găsit Gabriela, alea, dumneavoastră sunteți?

E.G.: Nu, v-ați înșelat.

B.A.B : (râde) Aa, eu am crezut că sunt ale lui documentele, Gabriel, de la Gabriel Orlando.

E.G.: Nu, mie îmi zice G. E, n-ați înțeles?

B.A.B : Ați zis Gabriel și așa sunt numerotate alea, folderele lui, Gabriel

E.G.: Nu, Gabriel sunt ale lui.

B.A.B : Aa. Păi ați zis Gabriel….

E.G._: Eu până și în agenda lui telefonică eram G. E.. Dintodeauna am fost.

B.A.B : Nu e adevărat, o să mă uit eu cum erați.

E.G._: îmi arătați? Nu, eram G.E?

B.A.B : (râde) Dacă eu vă zic, nu erați G. E.

E.G.: Dar cum eram?

B.A.B : în niciunfel.

E.G.: Păi cum eram?

B.A.B : Nu erați memorată.

E.G._: Păi cum? Dacă am văzut eu, cu ochii mei.

B.A.B : Poate pe alt telefon. Pe alea pe care le-am făcut noi, nu.

E.G.: Pe telefonul cu care vorbeam cu el.

B.A.B : Dacă vă spun că nu sunteți memorată, ce puii meii. Bine, o să vă arăt, că nu e niciun secret. Aveți, și aveți și voie să vă uitați!

————–

B.A.B : Mai aveți împuterniciri, draci, laci, alea. Sigur aveți. Nu?

E.G.: împuterniciri?

B.A.B : B____, D____…(neinteligibil)

E.G._: Dar bineînțeles că mai am împuterniciri.

B.A.B : Bine… (neinteligibil)

E.G._: Am procuri, nu împuterniciri. Procuri notariale.

B.A.B : Mai aveți mailuri cu Orlando în care vorbiți diverse.

E.G._: Eu? Mailuri cu el?

————–

B.A.B : Noi ne uităm pe ele, eu adică! Că nu se uită nimeni altcineva pe ele!

E.G.: Aa, dumneavoastră vă uitați! De unde să știu eu?

B.A.B : De asta v-am spus. V-am spus că, azi toată ziua m-am uitat pe alea de la Orlando. Ce v-am. spus? Parcă am vorbit.

E.G.: Și ce zice de la Orlando?

B.A.B : V-am spus, citeam mesajele. De iubire, de neiubire, de cu bani, că n-au intrat banii.

E.G._: Și eu ziceam că-l iubesc? Banii lui pe care și-i vroia ca să plece…

B.A.B : Nu aia, că n-au intrat banii pe Neo, bănuiesc că-i Neovision, Neo, nu-i altceva.

E.G._: Au intrat banii pe Neo?

B.A.B : N-au intrat.

E.G.: N-au intrat banii pe Neo?

B.A.B : După aia au intrat 20.000, după aia nu știu ce, mai multe sunt, nu mi le amintesc acuma exact. Sunt 73 de pagini de mesaje.

E.G._: Hmmm, eu nu îmi amintesc. Dacă ziceți dumneavoastră, vă cred!

B.A.B : Dacă veniți, vi le arăt. Nu-i secret.

E.G.: Păi o să vin mâine să mi le arătați. Dacă mă primiți.

B.A.B : Și declarația și tot.

E.G._: Poftim?

B.A.B : Și declarația și tot vă arăt.

E.G.: Da?

B.A.B : Că nu-i secret nimic, nu trebuie să faceți, nu trebuie vreun super-avocat să… Veniți la noi și vă arăt. Că de aia m-a și deranjat că, ce, întrebam două chestii, atâta, mare…

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific produs de două pahare ciocnite.

————–

B.A.B : Când i-am făcui percheziție la mașina, avea numai de alea de, fiole de... ( râde)

E.G.: Ce fiole?

B.A.B : Toată mașina era plină de fiole.

E.G._: Ce fiole?

B.A.B_: Eii, olae!

E.G.: Păi, olae, nu de asta vă întreb?

B.A.B_: Doamna E..!

E.G._: Deci nu știu despre ce vorbiți.

B.A.B: Mă mințiți privindu-mă în ochi.

E.G.: Ia uitați-vă în ochii mei! Uitați-vă în ochii mei. Hai aprindeți lumina, ia aprindeți lumina.

B.A.B_: Nu e prea…

E.G.: Dați-o pe aia mai mică. Da, spuneți-mi, spuneți-mi dacă eu știu despre așa ceva. Eu nu știu ce fiole, săbii și alte.

B.A.B: Doamna E….

E.G._: Nu știu.

B.A.B: De… (râde)

E.G._: Ce sunt alea? Pe bune!

B.A.B: De sculătoare, cum se zice! Pe românește.

E.G.: Ce fiole?

B.A.B: Era plină mașina.

E.G.: Deci…(neinteligibil)

B.A.B: Doze, full!

E.G._: Ce doze?

B.A.B: Era full mașina, când i-am făcute percheziție la mașină. Bine, acuma rămâne între noi, că nu am voie să vă spun asta.

E.G._: Dar ce sunt alea, fiolele alea? Nu înțeleg. Pentru…

B.A.B: De sculătoare!

E.G.: Pentru mușchi?

B.A.B_: Dacă-s de sculătoare, îs pentru mușchi? Scoală mușchii? Ce pana mea!

E.G.: Gen Viagra?

B.A.B_: Da.

E.G.: (râde) Pe bune?

B.A.B_: Bine, erau fiole.

E.G._: Erau fiole? Ce scria pe ele?

B.A.B_: Nu mai știu cum se numeau, îs cunoscute. Eu nici habar n-aveam, mi-a spus un coleg.

E.G.: Și sunt din astea? Pentru asta?

B.A.B: Full mașina!

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific produs de două pahare ciocnite.

————–

E.G._: Dar pe mine cum m-ați arestat atunci? Că…

B.A.B: Nu eu, Luci!

E.G.: Păi nu, că dânsa a zis că dumneavoastră decideți. Cum?

B.A.B: Păi, eu am decis.

————-

B.A.B: Sunt multe alte aspecte pe care nu, dacă n-ați, e o extindere care, dacă m-ați supărat, nu făceam nicio extindere.

E.G._: Nu am vrut să vă supăr, nu înțelegeți că n-a fost intenția.

————–

Pe fundal se aude zgomotul produs de un lichid turnat într-un pahar.

————–

B.A.B_: Păi eu am toate contractele și le am de la, nu contează de unde, dar le am (râde)

E.G.: Dar mare lucru, dar sunt publice. Puteți să le aveți. E logic să le aveți.

B.A.B: Toate de la toate!

E.G._: Știu că le aveți domnul Bunea, deci nici nu contest că…

B.A.B_: Știu și eu că știți că le am.

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific produs de două pahare ciocnite.

————–

B.A.B: Contractul ăla de creditare de la B____ și D_________, aia e o spălare de bani clasică! Care nu… Nici nu interesează din punct de vedere a urmării penale de unde provin banii.

E.G.: Și ce înseamnă asta? Dumneavoastră vorbiți în limba dumneavoastră, eu nu înțeleg nimic.

B.A.B_: înseamnă multe infracțiuni, în concurs.

E.G.: Adică ce înseamnă, ce înseamnă?

B.A.B_: în formula noului cod penal înseamnă că pedepsele sunt mari. Vorbiți cu domnul M_____, că el este specialist.

E.G.: Bine, asta înseamnă că ar putea să fie rău pentru ele? Sau cum?

B.A.B: Nu. Pentru dumneavoastră. Că ele au spus clar că nu, n-au nicio treabă.

E.G.: Ăăă…

B.A.B_: …(neinteligibil) îs firmele dumneavoastră…

E.G.: Și ce să fac?

B.A.B: Ăă?

E.G._: Ce pot să fac?

B.A.B: Ce puteți să faceți. Să răspundeți! Ne asumăm domne…

E.G.: Dar nu aveți un sfat pentru mine?

B.A.B: N-am voie să dau sfaturi, nu că dacă am sfat.

E.G._: Bine, dar suntem decât noi doi acum.

————–

B.A.B: Acuma m-ați, că m-ați mai îmbunat pe mine, că eu sunt factorul ăla de atac. (râde) Poate o fi mai bine! Nu?

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui sărut.

B.A.B: La început v-am perceput ca pe un om rău. Sincer acuma vorbind, și nu glumesc.

E.G._: Dar nu!

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific produs de două pahare ciocnite

————–

E.G.: Unde? Cum îi zice?

B.A.B_: Terminus.

E.G.: Habar n-am. Eu, cum se zice, stau acasă. Eu nu plec. Eu nu ies în cluburi. Nu ies că nu-mi place, nu ies că n-am avut ocazia, n-am cu cine să mă duc în cluburi. Că aș merge, aș merge!

B.A.B: Mergem acuma, direct?

E.G.: Dracu!

B.A.B_: Nu-i club de fițe. E la sol. Terminus se numește.

E.G.: Și dacă ar fi cunoscut, nu l-aș ști pentru că…

B.A.B: Știu de ce… Ați spus douăzeci de minute acum zece minute. Mai avem zece minute.

————–

E.G.: Eu? Percheziție?

B.A.B: Prima zi!

E.G.: Nu. Eram în blugi. Pe corp.

B.A.B: Erați olaee! Erați în fustă.

E.G.: Eram în blugi!

B.A.B_: Doamne Maica Domnului!

E.G.: Luni am fost în fustă.

————–

B.A.B: Vă dați seama pentru ce m-a supărat pe mine? Pentru o apă minerală de 2,5 lei.

E.G.: Da măi, dar era arogantă!

B.A.B: Și i-am dat amendă de 200 de milioane.

E.G.: Era arogantă.

B.A.B: Păi asta, tocmai! Pentru 2,5 lei și-a luat o amendă de 200 de milioane.

E.G.: Și a plătit-o? Sau nu?

B.A.B: A plătit 30 de milioane în 48 de ore.

————–

B.A.B: Ce-i mai greu urmează!

E.G.: Cum?

B.A.B: Ce-i mai greu urmează!

E.G.: Adicăăă? La ce vă referiți?

B.A.B_: Și totul, și totul de la refuzul de a da două rânduri! O întrebare, chiar două rânduri.

E.G.: Dar nu mai fiți așa, nu mai fiți așa! Nu înțelegeți?

B.A.B: Păi nu e, că e consumat!

E.G.: Nu, dar nu înțelegeți că eu nu am vrut niciodată să vă supăr.

————–

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui sărut.

————–

E.G.: Suntem în fața blocului…

B.A.B: La cine? Eu v-am invitat în bucătărie. Ați spus că…

E.G.: Ce în bucătărie… Așa se fac fete, în bucătărie… .Ăsta. ..( râde)

B.A.B: Eu v-am invitat să bem o cafea, nu…

E.G._: Nu beau cafea la ora asta, ai uitat?

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui sărut.

B.A.B: Nu știu, nu cunosc.

E.G._: Hmm…Ăhh…

B.A.B_: Nu cunosc asemenea aspecte.

E.G._: Nu, ăă?

B.A.B: Nu, n-am habar.N-am habar doamna E..!

E.G._: Nu.

B.A.B_: Recunosc, vedeți? Eu recunosc tot! Dumneavoastră nu recunoașteți…

E.G._: Ziceți-mi ce trebuie să recunosc și recunosc.

B.A.B: Totul!

E.G.: Ce? Despre?

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui sărut.

E.G.: Dar ce-ați pățit? (râde) Ce-ați pățit la percheziție? Nu mi-ați zis. Ce-ați pățit la percheziție? Ce s-a întâmplat?

————–

B.A.B: Doamna E., doamna E…

E_G: Gabriela, Gabriela.

B.A.B: Nu știu cum, eu când citesc, când spun Gabriela, eu am așa folderele în minte, Gabriel se numesc folderele, 1, 2, 3, 4, 5 …(neinteligibil) ale domnului Gabriel Orlando.

E.G._: Vai, inteligentul!

B.A.B: Aa, gata, acuma mi-a picat fisa!

E.G.: Ce?

B.A.B_: Gabriela de la, a denumit folderele după numele dumneavoastră.

E.G._: Cum să numească după mine?

B.A.B_: F…., iubirea mea, pure Iubire…

————–

B.A.B_: Nu v-a iubit? Din mesajele pe care le-am citit, așa …

E.G.: Unde m-a iubit? Un om care este gelos în halul ăsta, iubește? Asta e boală! Nu înțelegeți ?

B.A.B: Nu, nu era el sincer. Că…

E.G._: Unde dracu nu era sincer?

B.A.B_: Iubea în mai multe părți, dar asta e altă treabă…

E.G._: Asta e altceva! Vedeți! Vedeți!

B.A.B: Nu că nu am voie să vă dau astfel de informații.

E.G._: Vedeți! Aa, deci iubea în alte părți, deci eram sigură!

B.A.B_: N-am voie să vă dau astfel de informații!

E.G._: Eram sigură, eram sigură! Eram sigură!

B.A.B: Și dacă le-ați dat mai departe, v-ați mâncat!

E.G._: Ce sunt alea?

B.A.B_: Informații… Ce vă zic acuma.

E.G.: Cui să le dau?

B.A.B: Păi nu știu, lui. Băi nenorocitule! Când vă întâlniți cu el.

E.G.: Dar când mă întâlnesc cu el?

B.A.B: N-aveți voie să vorbiți cu el!

————–

B.A.B: Ce e interzis, e cel mai plăcut!

————–

B.A.B: Să vă îmbrățișez, să vă consolez…

E.G.: Vaiii, mulțumesc! Ce drăguț!! Uite, uite, uite, îmi place așa când mă consolați… Asta e mai bine.

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui sărut.

E.G._: E mai bine când mă consolați așa,

B.A.B: Nu?

E.G.: Îhî.

B.A.B_: Foarte bine!

E.G.: Mă simt mai bine.

B.A.B: Dacă se simte omul bine, asta e important.

E.G._: Mă simt mai bine.

B.A.B: Păi da.

E.G._: Nu se vedea oricum.

B.A.B: Ce? …(neinteligibil) aia?

E.G._: Nu…(neinteligibil) Nu se vedea!

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui sărut.

E.G.: Hmmm, nu vrei să te oprești?

B.A.B_: Aa, cum spuneți doamna E.. Sunteți șefa!

E.G.: Da, nu.

B.A.B: Sunteți șefa.

E.G._: Nu sunt șefă. Sunt șefă acolo la mine pe șantier, dar aici, nu!

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui sărut.

E.G.: Hei, hai să nu… Să mă duci înapoi.

————–

B.A.B_: Vă îmbrățișez…

E.G.: Hmmm… Ne mai vedem?

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui sărut.

B.A.B_: Păi nu știu. De dumneavoastră depinde…

E.G._: Bine, o să vedem. De mine depinde, nu?

B.A.B_: Nu.

E.G.: …(neinteligibil) Depinde de mai mulți factori!

B.A.B: …(neinteligibil)

E.G.: Cum plec?

B.A.B_:îî?

E.G._: Cum plec? Cum? Plec așa, cum? Ați spus că plec așa, cum?

B.A.B_: …(neinteligibil)

E.G._: Dar cum?

B.A.B: …(neinteligibil)

E.G.: Ok, da. …(neinteligibil)

Pe fundal se aude zgomotul specific al unui sărut.

————–

B.A.B: Eu v-am invitat să vă dau energie. N-AȚI VRUT.

E.G.: Serios?

B.A.B: ENERGIE VIE!

E.G._: Vedem! Acum ce-am mai făcut? O să mă simt vinovată pentru orice fac? Nu? Ați făcut așa: nț, nț

B.A.B: Nu e bine.

E.G._: Nu e bine?

B.A.B: Nu e perfect…

————–

S-a reținut că, pe tot parcursul conversației, inculpatul B.A.B., și-a impus poziția de autoritate și de superioritate pe care o avea asupra martorei, învederându-i că are cunoștință despre discuțiile private ale acesteia, inclusiv cele ulterioare punerii sub acuzației a acesteia, că el este în fapt decidentul în dosarul penal nr. 42/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, că are posibilitatea să îi revoce măsura preventivă în care se afla E. G. și, eventual, să o înlocuiască cu o alta mai severa, dezvăluind inclusiv strategii de anchetă din acel dosar penal.

Inculpatul nu a contestat faptul că a avut loc conversația înregistrată în mediu ambiental și transcrisă la dosarul cauzei (precizând însă că nu a sărutat-o de mai multe ori pe martoră), învederând că nu contestă situația de fapt, dar nu a comis nicio infracțiune prin comportamentul său, fiind vorba de un moment de slăbiciune alimentat de comportamentul martorei.

În cursul urmăririi penale, martora E. G a relatat că și-a dat seama că Bunea Bogdan dorea să aibă relații sexuale cu ea atât din faptul că s-a aruncat asupra sa, că a sărutat-o și a pipăit-o, că a invitat la el acasă, că s-a autoinvitat la ea acasă, cât și din vorbele pe care le folosea, din care reieșea atracția lui sexuala către ea. De asemenea, în cursul judecății, martora și-a menținut declarațiile date în cursul urmării penale și a arătat că a înțeles de la inculpat că îi pretinde favoruri sexuale, fiind sărutată și mângâiată în zone intime.

Față de cele anterior relatate, a rezultat dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul B.A.B. a săvârșit fapta descrisă în rechizitoriu, pretinzând și obținând favoruri de natură sexuală prin profitarea de poziția de autoritate și superioritate avută asupra martorei E.G., ce avea calitatea de inculpată într-un dosar penal instrumentat de inculpatul B.A.B.,.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B.A.B.,, care, în calitate de ofițer de poliție – inspector principal de poliție și organ de cercetare penală, a pretins și a obținut de la martora E.G. favoruri de natură sexuală profitând de poziția de autoritate și superioritate avută asupra acesteia, ce decurgerea din împrejurarea că martora E.G. avea calitatea de inculpat în dosarul penal nr. 42/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, aflat în instrumentarea inculpatului B.A.B.,, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosirea abuzivă a funcției în scop sexual prev. de art. 299 alin. 2 C.pen.

Astfel, s-a reținut că, potrivit art. 299 alin. 2 C.pen. pretinderea sau obținerea de favoruri de natură sexuală de către un funcționar public care se prevalează sau profită de o situație de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcția deținută, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.

În dezvoltare, instanța a constatat că infracțiunea de folosire abuzivă a funcției în scop sexual reprezintă o infracțiune nou introdusă de către legiuitor prin Noul Cod Penal. Infracțiunea prevede două variante normative, variante ce se aseamănă cu luarea de mită în cazul aliniatului 1 sau cu infracțiunea de hărțuire sexuală, în cazul variantei reglementate de aliniatul 2.

Astfel, s-a reținut că, potrivit expunerii de motive din Noul Cod Penal, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual este o incriminare nouă, creată pornind de la infracțiunea de hărțuire sexuală din reglementarea anterioară, cuprinzând hărțuirea pe verticală, prin abuz de autoritate, fără a avea caracterul unei infracțiuni de obicei.

În privința obiectului juridic al infracțiunii, s-a constatat faptul că prin această incriminare, având ca sursă de inspirație legislativă Codul penal al Spaniei, legiuitorul a dorit să  ocrotească, prin dispoziții de drept penal relațiile sociale privind buna desfășurare a activității de serviciu, concept care presupune îndeplinirea corecta a atribuțiilor de serviciu de către funcționari, inclusiv sub aspectul de a nu se pretinde sau obține favoruri de natură sexuală ca urmare a unei poziții de autoritate sau superioritate ce decurge din funcția deținută.

S-a arătat că a doua variantă a infracțiunii privește două modalități alternative, respectiv pretinderea de favoruri de natură sexuală și obținerea unor astfel de favoruri, acțiune ce presupune primirea efectivă a acestor favoruri.

În ceea ce privește noțiunea de „favor de natură sexuală” instanța de fond a constatat că aceasta nu comportă o definiție explicită a legiuitorului. În acest cadru, față de considerentele deciziei de recurs în interesul legii nr. 3/23.05.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 867 din 27 septembrie 2005, s-a reținut că favorul de natură sexuală reprezintă, în opinia instanței, orice act aflat în legătură directă sau indirectă cu organele sexuale și cu activitatea acestora, sau alte acte cu conotație sexuală, ce privesc o modalitate de obținere a unei satisfacții sexuale.

Astfel, în limbajul comun, favorurile de natură sexuală sunt acte prin care se urmărește satisfacerea unui instinct, a unei nevoi, de natura fiziologică, constituind astfel „foloase” de natură nepatrimonială, pentru cel care le dorește.

S-a arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție în explicitarea noțiunilor de „act sexual” și „perversiune sexuală” a statuat că „celelalte practici sexuale care, fiziologic, nu sunt apte să producă orgasm și, deci, nu pot fi considerate “acte sexuale” în accepțiunea legii, constituie acte de perversiune sexuală, cum ar fi mângâierile obscene, fetișismul, voyeurismul, exhibiționismul și bestialitatea; prin natura ei, perversiunea sexuală constă în practicarea de acte nefirești privind viața sexuală, diferite de cele cu caracter homosexual, concretizate în manifestări aberante ale instinctului sexual, prin care nu se urmărește realizarea unui raport sexual, ci doar obținerea excitației sexuale nefinalizate”.

Așa fiind, din analiza coroborată și interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 218 C.p. și art. 219 C.p., în raport cu decizia de recurs în interesul legii nr. 3/23.05.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a rezultat că actul de natură sexuală vizează orice modalitate de obținere a unei satisfacții sexuale prin folosirea sexului sau acționând asupra sexului, între persoane de sex diferit sau de același sex.

În analiza infracțiuni de folosire abuzivă a funcției în scop sexual, s-a reținut că, în doctrină, s-a arătat că favorul de natură sexuală vizează un act specific art. 218 C.pen. sau art. 219 C.pen., iar esențial pentru calificarea unui act ca fiind de agresiune sexuală este ca actul de executare să pună în discuție lezarea libertății victimei, care este constrânsă la o conduită care, în sens larg, poate fi calificată ca o conduită sexuală. Mutatis mutandis, fără a fi pusă în discuție constrângerea victimei de natură a conduce la lezarea libertății victimei, specifică infracțiunii de agresiune sexuală, s-a apreciat că favorul de natură sexuală privește o conduită în ceea ce privește subiectul pasiv secundar, care, în sens larg, poate fi calificată ca o conduită sexuală. A rezultat, astfel, că „favorul de natură sexuală” are o cuprindere mai largă și vizează actul de natură sexuală, dar și orice modalitate de obținere a unei satisfacții sexuale.

În ceea ce privește noțiunea de „pretindere” a unor astfel de favoruri, s-a arătat că textul legal nu prevede că această pretindere trebuie să aibă caracter direct și explicit, astfel încât, în opinia instanței, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, pretinderea de favoruri de natură sexuală poate avea și un caracter implicit, indirect, dedus din analiză holistică a tuturor împrejurărilor în care a avut loc fapta. Instanța a avut în vedere folosirea noțiunii de „pretindere” în calitate de verbum regens și în elementele constitutive ale altor infracțiuni, precum infracțiunea de luare de mită. În cazul acestor infracțiuni, în mod constant, în jurisprudență și doctrină s-a apreciat că pretinderea nu trebuie să aibă în mod exclusiv un caracter direct, explicit, ci poate avea și caracter indirect.

Așa fiind, inclusiv în cazul infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual, s-a apreciat că pretinderea de favoruri de natură sexuală poate avea și un caracter indirect, implicit. Însă, în acest caz, s-a reținut că pretinderea trebuie să aibă caracter neechivoc, aceasta presupunând că nu este necesar să fie formulată și realizată încât să fie înțeleasă de oricine, ci este suficient și necesar ca în raport de împrejurările și mijloacele folosite, să fie înțeleasă de către persoana căreia i se adresează.

Raportând aceste considerații teoretice la cauza de față, instanța a constatat că martora E.G., a precizat în mod neechivoc, atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței, faptul că din comportamentul inculpatului a înțeles că acesta dorea să aibă relații sexuale cu ea, reprezentând în opinia instanței favoruri de natură sexuală.

Martora a înțeles astfel comportamentul inculpatului din împrejurarea că „s-a aruncat asupra sa, că a sărutat-o și a pipăit-o, că a invitat la el acasă, că s-a autoinvitat la ea acasă, cât și din vorbele pe care le folosea, din care reieșea atracția lui sexuala către ea”. În cursul judecății, martora și-a menținut declarațiile date în cursul urmării penale și a arătat că a înțeles de la inculpat că îi pretinde favoruri sexuale, fiind sărutată și mângâiată în zone intime.

În raport cu modalitatea în care s-au derulat evenimentele, instanța a apreciat că inculpatul B.A.B., i-a pretins martorei E.G. favoruri de natură sexuală.

Pentru a ajunge la această concluzie instanța a constatat că inculpatul a avut inițiativa întâlnirii, contactând martora pentru a se întâlni, la o ora târzie în timpul nopții. Așadar, inculpatul a avut inițiativa întâlnirii, noaptea, cu martora, inculpată din dosarul pe care îl instrumenta, într-un spațiu privat, insistând, fără rezultat, ca întâlnirea să aibă loc la el sau la ea acasă.

Acesta a avut și inițiativa consumării de băuturi alcoolice, pregătindu-se în prealabil cu o sticlă de vin și 2 pahare pentru a se întâlni cu martora. Instanța nu a reținut că o astfel de întâlnire, între un organ de cercetare penală și persoana cercetată de către acesta, la o asemenea oră și în asemenea circumstanțe reprezintă o întâlnire prin care inculpatul a dorit să mulțumească martorei pentru folosirea unor suporți optici. S-a reținut că inculpatul nu poate justifica în niciun fel prezența sa în compania persoanei pe care o cerceta penal, la acea oră, pentru a servi împreună vin. S-a arătat că acesta, fiind organ de cercetare penală, cunoștea rigorile legii penale și avea în primul rând o obligație de rezervă, de a nu se întâlni în condiții extraprofesionale cu persoanele pe care le cerceta.

În continuare, instanța a reținut că pretinderea de favoruri de natură sexuală rezultă din modalitatea în care s-a derulat întâlnirea. Inculpatul i-a făcut martorei complimente, a făcut referire la relația ei intimă cu un alt inculpat din dosarul pe care îl instrumenta, la substanțele cu efect afrodiziac pe care le-a găsit în autoturismul celui din urmă. Acesta a inițiat discuții cu tentă sexuală și a precizat că a venit să ofere „energie vie”. În același context, inculpatul a atins martora în zone intime și a sărutat-o de mai multe ori, insistând ca martora să vină la domiciliul inculpatului.

Inculpatul a afirmat că el este factorul decident în dosar, și nu procurorul, că el este cel care a hotărât arestarea martorei, extinderea cercetărilor față de ea, că are puterea să propună înlocuirea măsurii preventive în care se află E.G. cu o măsură mai gravă, că E.G. merită să fie arestată, dar că nu se va întâmpla acest lucru.

Inculpatul i-a dezvăluit martorei E.G. informații din dosarul nr. 42/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, inclusiv din discuțiile intime purtate de aceasta cu un alt inculpat din dosar, precizându-i modul în care s-au desfășurat activitățile investigative. Totodată, acesta i-a făcut martorei cunoscute probe din dosarul în care aceasta era cercetată.

Astfel fiind, s-a apreciat că martora, în mod corect, a dedus din comportamentul inculpatului că acesta pretinde favoruri de natură sexuală, aspecte confirmate de transcrierea înregistrării ambientale. Toate acestea s-au derulat sub aspectul unei poziționării explicite de superioritate și autoritate din partea inculpatului, dar și în contextul unei poziționării implicite resimțite de către martoră ca urmare a faptului că inculpatul era persoana care o ancheta în dosarul penal în care era cercetată. Chiar dacă martora a avut o atitudine parțial nesinceră în fața instanței privind prezența unei terțe persoane lângă autoturism, în momentul în care inculpatul se afla la domiciliul său, astfel cum rezultă din transcriere, instanța a reținut că inclusiv prezența unei terțe persoane nu înlătură întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, inculpatul fiind cel care a avut inițiativa întâlnirii dintre cei doi și a conversației/comportamentul cu conotație sexuală, iar nu martora.

Față de cele ce preced, instanța a reținut că din probele administrate rezultă în mod neechivoc că inculpatul i-a pretins martorei favoruri de natură sexuală, profitând de poziția de autoritate și superioritate avută asupra acesteia, ce decurgerea din împrejurarea că martora E.G. avea calitatea de inculpat în dosarul penal nr. 42/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, aflat în instrumentarea inculpatului B.A.B.,.

Așa fiind, în raport de împrejurările și mijloacele folosite, martora E.G. a înțeles că inculpatul B.A.B. i-a pretins favoruri de natură sexuală, fiind astfel îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii folosire abuzivă a funcției în scop sexual.

Mai mult, pentru considerentele dezvoltate supra privind noțiunea de favor de natură sexuală, în opinia instanței, s-a apreciat ca fiind îndeplinită inclusiv cea de-a două modalitate alternativă a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, întrucât atingerea martorei în zone intime și sărutul martorei, în contextul posturii de autoritate, reprezintă obținerea unui favor de natură sexuală.

Astfel, în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, instanța a reținut că elementul material al laturii obiective a fost realizat prin fapta inculpatului care, în calitate de funcționar public, conform art. 175 C.p., respectiv în calitate de ofițer de poliție – inspector principal de poliție și organ de cercetare penală, a pretins și a obținut de la martora E.G._ favoruri de natură sexuală, profitând de poziția de autoritate și superioritate avută asupra acesteia, ce decurgerea din împrejurarea că martora E.G. avea calitatea de inculpată în dosarul penal nr. 42/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, aflat în instrumentarea inculpatului B.A.B.. Cu privire la calitatea de subiect activ al inculpatului, instanța reține că inculpatul B.A.B. avea calitatea de funcționar public în sensul legii penale și se afla în instrumentarea unui dosar penal în care martora avea calitatea de inculpat.

Urmarea imediată a constat atingerea adusă relațiilor sociale privind buna desfășurare a activității de serviciu, ce presupune îndeplinirea corecta a atribuțiilor de serviciu de către funcționari, inclusiv sub aspectul de a nu pretinde sau obține favoruri de natură sexuală ca urmare a unei poziții de autoritate sau superioritate ce decurge din funcția deținută. Legătura de cauzalitate dintre elementul material al infracțiunii și urmarea imediată rezultă cu evidență, din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a prevăzut si a urmărit producerea rezultatului socialmente periculos al faptei sale, acesta săvârșind fapta de delapidare cu intenție directă, forma prevăzuta de art. 16, alin. 3, lit. a C.pen., așa cum rezultă din declarațiile date.

Față de aceste considerente, instanța a dispus condamnarea inculpatului B.A.B., pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, faptă prev. de art. 299 alin. 2 C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei, în ceea ce privește pedeapsa aplicabilă pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 299 alin. 2 C.pen., instanța a reținut că textul de lege menționat anterior prevede pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani.

La individualizarea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită, instanța a avut în vedere prevederile art. 74 C.pen., care stabilesc criteriile generale de individualizare a pedepsei: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Astfel, instanța a avut în vedere împrejurările și modul de comitere a faptei, respectiv pretinderea și obținerea de favoruri de natură sexuală de către un organ de cercetate penală de la o persoană asupra căreia desfășura activități de cercetare penală, prin folosirea de poziția de autoritate și superioritate, aspecte de natură a califica faptă ca fiind gravă. S-a reținut, în primul rând, calitatea inculpatului de organ de cercetare penală, iar nu de simplu funcționar public, care cunoștea rigorile legii penale și avea în primul rând obligația deontologică de a se abține de la orice întâlnire extraprofesională cu martora, precum și obligația legală de a se abține să se întâlnească cu aceasta pentru a pretinde și obține favoruri de natură sexuală.

Inculpatul desfășura activități de cercetare penală într-un dosar penal aflat în instrumentarea unei unități importante de parchet, respectiv Curtea de Apel București, fiind cercetate săvârșirea unor infracțiuni grave, precum evaziunea fiscală și spălarea banilor. S-a apreciat că pregătirea inculpatului, care desfășura activități de cercetare penală într-un astfel de dosar, impunea o conduită ireproșabilă din partea acestuia și lipsa interacțiunii extraprofesionale cu inculpații cercetați penal, în vederea bunei instrumentării a urmăririi penale și tragerii la răspundere penală a celor vinovați. S-a reținut că o astfel de atitudine a inculpatului putea afecta buna desfășurare a urmării penale, acesta relatând, anterior emiterii rechizitoriului, în contextul poziționării pe postura de autoritate, elemente din dosar.

În ceea ce privește starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, instanța a avut în vedere că infracțiunea săvârșită este una de pericol. Prin fapta sa, în principal, inculpatul a adus atingere bunei desfășurări a relațiilor de serviciu ale organelor de cercetare penală.

Motivul săvârșirii infracțiunii este reprezentat de obținerea de satisfacții de natură sexuală prin abuzarea de funcția deținută de către inculpat. Referitor la conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, instanța a constatat că, ulterior întâlnirii cu martora și pretinderii de favoruri de natură sexuală, inculpatul a formulat cerere de abținere la efectuarea de acte de cercetare penală. În cursul procesului penal, în esență, inculpatul a avut o atitudine sinceră, însă a apreciat că fapta sa nu constituie infracțiune, fiind vorba de un moment de slăbiciune alimentat de comportamentul martorei. Inculpatul are studii superioare, nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind apreciat de către șeful ierarhic superior în ceea ce privește activitatea desfășurată.

Față de cele reținute, contrabalansând gravitatea faptei ce decurge din calitatea inculpatului de ofițer de poliție – organ de cercetare penală, cu atitudinea avută după săvârșirea infracțiunii și lipsa antecedentelor penale, instanța a considerat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, orientată spre mediu, pentru infracțiunea săvârșită, corelativ cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, este suficientă pentru reeducarea inculpatului si pentru atingerea scopului pedepsei.

Împotriva sentinței penale anterior menționate, în termenul prevăzut de lege, inculpatul B.A.B., a declarat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția I Penală, sub nr.5841/4/2016, la data de 08.02.2017.

Prin motivele de apel, depuse în scris la dosarul cauzei și susținute cu ocazia dezbaterilor, apelantul-inculpat B.A.B.,, a solicitat, în esență, în temeiul disp. art. 396 alin. (5) rap. la disp. art. 16 alin. (1) lit. a) C.p.p. (în subsidiar art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau a II-a C.p.p.) achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual, faptă prev. si ped. de disp. art. 299 alin. (2) C.pen.

Examinând sentința penală prin prisma aspectelor invocate, Curtea constată că apelul declarat de inculpat este nefondat.

S-a criticat hotărârea penală apelată, sub aspectul nelegalității materialului probator ce a stat la baza condamnării, respectiv declarațiile martorei și ale inculpatului, notele de studiere a listing-ului telefonic, procesul-verbal de redare a convorbirii purtate în mediul ambiental pusă la dispoziție de către martoră, dar și procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice interceptate.

În ceea ce privește înregistrarea ambientală, copiată pe suportul optic CD-R, marca Digittex, inscripționat „PTB d.p. 4143/P/2015, nr.1539/DGA/2015, s-a arătat că instanța de fond a respins administrarea acestei probe considerând că nu este utilă soluționării cauzei, inculpatul considerând că s-a validat o probă pro causa, asupra căreia niciun participant la procesul penal, fie el parte, procuror sau instanță de judecată, nu se poate pronunța cu privire la autenticitatea și veridicitatea acesteia.

S-a apreciat că respingerea efectuării unei expertize criminalistice asupra autenticității înregistrării ambientale, în condițiile în care aceasta provine de la partea direct interesată de condamnarea inculpatului, fără a se pune nicio secundă la îndoială, veridicitatea acesteia, apare ca fiind inadmisibilă în situația în care aceste înregistrări trebuiau să fie supuse ab initio unui control de legalitate, înainte de a fi catalogate drept mijloc de probă în procesul penal.

Mai mult, s-a arătat că nu se poate proba autenticitatea unei înregistrări audio/video în lipsa originalului de pe care s-a efectuat respectiva înregistrare, fiind posibil ca martora E.G. să fi efectuat înregistrarea de pe un telefon mobil, despre care în prezent afirmă că nu îl mai deține. Ulterior, aceeași martoră a descărcat convorbirea telefonică pe un mediu de stocare, posibil pe un hard disk al unui calculator pentru ca, ulterior, să imprime conținutul pe un CD ce a fost pus la dispoziția organelor de urmărire penală, aspecte ce rezultă din declarația martorei din data de 23.12.2015.

S-a apreciat că, în cauză, sunt aplicabile si disp. art. 146 C.p.p., care stabilesc regulile după care se conservă materialele obținute ca urmare a supravegherii tehnice, dispoziții ce se aplică și înregistrărilor efectuate de părți, tocmai pentru a se putea verifica ulterior autenticitatea acestora.

În consecință, s-a apreciat că procedeul probator este nelegal, iar în lipsa telefonului, care este suportul material de pe care s-a efectuat înregistrarea ambientală, această probă nu poate fi folosită în procesul penal atât timp cât nu există certitudinea legală a autenticității acestui procedeu probator.

De asemenea, s-a solicitat să se analizeze dacă înregistrările au fost efectuate cu echipamentul tehnic pe care martora susține că le-a efectuat, întrucât, în acea înregistrare, apare la minutul 00:58:24 o voce de bărbat, cu privire la care martora E.G. a dat răspunsuri oscilante, afirmând în final că era fiul său.

În concluzie, s-a solicitat să se constate că procedeul probator constând în înregistrarea ambientală pusă la dispoziție de martora E.G. nu respectă exigentele prevăzute de disp. art. 142 alin. (I) si art. 142 C.p.p., în sensul că nu prezintă garanțiile cerute de lege pentru a se putea asigura integritatea datelor și că, în lipsa presupusului telefonului mobil de pe care s-a efectuat înregistrarea, sunt încălcate și disp. art. 146 alin. (2) si (4) C.p.p., deoarece nu s-a conservat suportul material sau o copie certificată a acestuia astfel încât, ea nu poate fi avută în vedere la judecarea cauzei.

Cu privire la acest aspect, Curtea constată că excede obiectului căii ordinare de atac, deoarece criticile formulate de inculpat vizează legalitatea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, aspecte ce au fost deja analizate în mod definitiv în cadrul procedurii camerei preliminare și care nu mai pot fi reiterate în calea de atac a apelului.

Cu privire la cererea de efectuarea a unei expertize tehnice pentru a se verifica autenticitatea înregistrării, respinsă de prima instanță și reiterată în apel, Curtea a constatat că o asemenea expertiză este neconcludentă și neutilă cauzei, din moment ce inculpatul nu contestă nici împrejurarea că vocea înregistrată îi aparține, nici conținutul înregistrării. Chiar apărarea a subliniat faptul că inculpatul nu a negat că acea întâlnire a avut loc, nu a negat că, cel puțin o parte din conversație ar fi avut loc, însă a considerat că există anumite aspecte, transcrise și în procesul-verbal de redare a înregistrării, calificate ca și sunete specifice unui sărut, anumite replici și pasaje neinteligibile, din care rezultă, în opinia apărării, că această înregistrare ar fi putut să fie manipulată înainte ca aceasta să fi fost depusă de martora E.G. la organele de urmărire penală.

Mai mult, fiind întrebat de instanța de apel, apelantul-inculpat B.A.B., a arătat că nu își contestă vocea de pe acea înregistrare, doar că se spune de prea multe ori în aceasta că ”ne sărutam”, deși el a spus și de la urmărirea penală că își aducea aminte de un sărut și, în plus, consideră că înregistrarea nu provine de la telefonul martorei E. G..

Or, față de teza probatorie invocată și față de susținerile inculpatului, rezultă cu evidență că efectuarea unei expertize tehnice asupra înregistrării nu are nicio utilitate în cauză și în mod temeinic prima instanță nu a dispus efectuarea unei asemenea expertize.

Relativ la Procesul verbal din 10 decembrie 2015, întocmit de inspectorul principal de politie C. T. L, s-a solicitat să se constate că acesta reprezintă un mijloc de probă obținut nelegal, pe de-o parte, pentru ca este obținut printr-un procedeu probatoriu nelegal, iar, pe de alta parte, disp. art. 143 alin. (4) C.p.p. se refera strict la consemnarea activităților de supraveghere tehnică ce au fost autorizate de judecătorul de drepturi si libertăți și nu a înregistrărilor efectuate de părți, în temeiul disp. art. 139 alin. (3) C.p.p, solicitându-se excluderea acestui mijloc de probă din materialul probator.

Și cu privire la acest aspect, Curtea constată că excede obiectului căii ordinare de atac, deoarece vizează legalitatea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, elemente ce au fost deja analizate în mod definitiv în cadrul procedurii camerei preliminare.

În ceea ce privește procesul verbal de transcriere a convorbirii telefonice din data de 5 februarie 2016, s-a apreciat că acea convorbire telefonică din data de 5 februarie 2016, ora 13:36:27, nu are nicio relevanță probatorie și a fost folosită de procurorul de caz numai pentru a intimida, deoarece din conținutul convorbirii reies exact aceleași aspecte declarate și organului de anchetă și care dovedesc provocarea martorei E.G, apreciind că această convorbire a fost obținută cu încălcarea dispozițiilor legale, în condițiile în care disp. art. 139 alin. (4) C.p.p., interzic expres folosirea interceptării si folosirea ca mijloace de probă a conversațiilor dintre avocat si client.

De asemenea, s-a subliniat și modalitatea, cel puțin discutabilă, în care a fost obținută aceasta convorbire telefonică, în condițiile în care, în cauză se efectuau acte de urmărire penală cu privire la o infracțiune ale cărei limite de pedeapsă sunt cuprinse între 3 luni – 2 ani sau amenda, iar legea stabilește prin dispozițiile art. 139 alin. (2) C.p.p. o limita de minim 5 ani sau mai mare, de la care procurorul de caz poate dispune supravegherea tehnică a unei persoane.

Și cu privire la acest aspect, Curtea constată că excede obiectului căii ordinare de atac, deoarece vizează legalitatea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, elemente ce au fost deja analizate în mod definitiv în cadrul procedurii camerei preliminare.

Totodată, în motivarea apelului s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, întrucât, ”relativ la latura obiectivă a infracțiunii, pentru a se dispune condamnarea inculpatului, instanța de fond a invocat principiul mutadis mutandis, având în vedere că primează principiul fundamental conform căruia, normele penale sunt de strictă interpretare (poenalia sunt strictissime interpretationis) în sensul că, normele juridice penale nu pot fi nici extinse, dar nici restrânse prin interpretare”.

Această apărare nu poate fi luată în considerare, Curtea apreciind că sintagma ”favoruri de natură sexuală” din conținutul normei de incriminare este cât se poate de clară.

Prima instanță a avut în vedere în mod legal, printre alte argumente, Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiției în recurs in interesul legii nr. 3/23.05.2005, apreciind în mod temeinic că „favorul de natură sexuală privește o conduită care, în sens larg, poate fi calificată ca o conduită sexuală. Rezultă astfel că, favorul de natură sexuală are o cuprindere mai largă și vizează actul de natură sexuală, dar și orice modalitate de obținere a satisfacției sexuale”.

Apoi, intenția inculpatului de a obține de la martora E. G. asemenea favoruri  rezultă cu evidență din probatoriul administrat în cauză, în mod special din conținutul înregistrării ambientale efectuate de aceasta.

Apărarea a mai invocat și împrejurarea că prima instanță nu a verificat și condiția referitoare la prevalarea sau profitarea de o situație de autoritate sau superioritate asupra victimei pe care, în mod presupus, inculpatul ar fi exercitat-o asupra martorei E. G.

Curtea constată, dimpotrivă, că probele aflate la dosarul cauzei demonstrează în mod evident că inculpatul s-a prevalat și a profitat de situația de autoritate asupra persoanei vătămate, subliniind repetat că soarta dosarului penal și implicit a persoanei vătămate depind de el și de acțiunile sale în calitate de polițist:

 B.A.B.: Vă arestez treizeci de zile!

E.G.: Dumneavoastră? De ce?

 B.A.B.,_: Dacă ne-a spus domnu Orlando tot!

————–

 B.A.B.,: A mințit mult! Am descoperit acum pe calculatoarele lui și pe alea, da a mințit cu multe! Dar…

————–

E.G: Păi, ziceți că să mă arestați pe mine și să mă…

 B.A.B.,_: Eeee, oalee, glumesc, cum, ce dracu

E.G_: Păi, ba, să haaaiiii de miinee!

 B.A.B.,_: Deși ați merita, da …

E.G_: Cum?

 B.A.B.,: Deși ați merita, nu va mai fi cazul, stați liniștită!

E.G: Serios?

 B.A.B.,: A trecut valul!

————–”

Împrejurarea că martora E. G. avea calitate de inculpat de mai mult de 15 zile și depusese, prin apărătorul său ales, o cerere prin care solicitase studierea actelor de urmărire penală, cerere ce i-a fost admisă, nu constituie un temei pentru a se considera că inculpatul nu s-a prevalat de poziția sa de autoritate. De altfel, o asemenea întâlnire, în afara cadrului oficial, între inculpat, ca organ de poliție judiciară care instrumenta dosarul, și martora cercetată în acest dosar, nici nu trebuia să aibă loc.

Așa fiind, susținerea că martora ar fi avut o atitudine provocatoare nu poate fi luată în considerare de instanță, dimpotrivă, cel care a insistat fiind inculpatul.

Prima instanță a reținut în mod temeinic că inculpatul a avut inițiativa întâlnirii, contactând martora pentru a se întâlni, la o ora târzie în timpul nopții, într-un spațiu privat, insistând, fără rezultat, ca întâlnirea să aibă loc la el sau la ea acasă. Acesta a avut și inițiativa consumării de băuturi alcoolice, pregătindu-se în prealabil cu o sticlă de vin și 2 pahare pentru a se întâlni cu martora; inculpatul i-a făcut martorei complimente, a făcut referire la relația ei intimă cu un alt inculpat din dosarul pe care îl instrumenta, la substanțele cu efect afrodisiac pe care le-a găsit în autoturismul celui din urmă, a inițiat discuții cu tentă sexuală și a precizat că a venit să ofere „energie vie”.

Cu privire la faptul că inculpatul ar fi adus o sticlă de vin și două pahare, apărarea a considerat că nu are relevanță în legătură cu reținerea infracțiunii, în contextul în care a declarat că se afla într-un bar unde deja consumase băuturi alcoolice, iar faptul că s-a  prezentat în fața imobilului martorei cu o sticlă de vin nu a reprezentat o premeditare, ci o pură întâmplare având în vedere contextul în care se afla în acea seară.

În consecință, inculpatul însuși recunoaște că a venit la imobilul în care locuia martora, având asupra sa o sticlă de vin și două pahare, însă susține că acest aspect nu a fost premeditat și deci nu poate fi considerat a întruni elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 299 al. 2 C.p.

Curtea constată, contrar celor arătate de apărare, că acest fapt demonstrează o dată în plus intenția inculpatului.

Împrejurarea că inculpatul nu i-a solicitat martorei nimic în mod expres, ci a făcut numai aluzii, insinuări, propuneri voalate și trimiteri la viața intimă a martorei nu înlătură existența infracțiunii, pretinderea de favoruri sexuale putând avea loc și în mod neexplicit, așa cum în mod legal a reținut instanța de fond.

Cât privește sărutul, s-a arătat în apărare că, deși inculpatul a băut un pahar cu vin și s-au sărutat cu ocazia întâlnirii din noaptea de 06 – 07.05.2015, aceste lucruri s-au întâmplat în timpul liber, au fost ca urmare a voinței comune a amândurora și nicidecum ca urmare a expresiei autorității rezultate din funcția deținută.

Curtea constată că într-adevăr, nu se poate vorbi despre o ”constrângere” fizică sau morală, în sensul art. 219 C.p., însă acest aspect are relevanță numai asupra încadrării juridice a faptei, care nu poate fi reținută ca fiind o agresiune sexuală conform art. 219 C.p. De altfel, pentru existența infracțiunii prev. de art. 299 al. 2 C.p. nu este necesar ca ”pretinderea” să fie urmată și de obținerea favorurilor de natură sexuală, obținerea fiind o variantă alternativă a acțiunii ce constituie latura obiectivă a infracțiunii.

S-a arătat în motivele de apel că inculpatul a recunoscut în fața procurorului de caz, și în fața instanței de judecată, considerând că a greșit prin deplasarea pe care a efectuat-o la martoră și a discuțiilor purtate cu aceasta, dar nu există nicio dovadă că inculpatul ar fi prevăzut și urmărit producerea rezultatului socialmente periculos. Având în vedere că infracțiunea de folosire abuzivă a funcției în scop sexual se poate săvârși numai în forma intenției directe, s-a considerat că poate fi antrenată numai răspunderea disciplinară, pe care inculpatul și-o asumă pentru momentul de slăbiciune de care a dat dovadă.

Nici această apărare nu poate fi luată în considerare, în condițiile în care inculpatul avea la data faptei calitatea de polițist și cunoștea ce consecințe poate avea, de natură penală ori disciplinară, după caz, întâlnirea sa privată cu numita E. G., cercetată într-un dosar instrumentat de inculpat, acesta neputând invoca necunoașterea legii. Cât despre intenție, aceasta rezultă cu evidență din probatoriul administrat în cauză, respectiv din transcrierea convorbirii avute cu martora:

 B.A.B.: Eu v-am zis să bem la mine în bucătărie, ați zis că nu!

E.G: N-ați zis așa!

 B.A.B.,_: Eeee…

E.G_: Nu este adevărat! Deci, mesajele, unde simt mesajele? Că nu le-ai șters!

 B.A.B.,: Așa am zis!

E.G_: Haideți să vedem, dacă ați zis ceva de bucătărie, ceva dumneavoastră! Ați zis de anticamera mea! Eu n-am așa ceva!

 B.A.B.,: Da, și am zis hai să bem la mine în bucătărie! Că am o masă mare! Nu vreau domne, că … bine mă!

E.G: Poate că n-am înțeles eu!

 B.A.B.,_: Păi….

E.G: în bucătărie ați zis? V-ați referit în bucătărie?

 B.A.B.,: Stricto senso!

E.G: Aaaa, înseamnă că am înțeles eu ! Ați zis în anticameră la mine, undeva!

 B.A.B.,_: Păi după….ați spus că n-aveți, am înțeles. Nu? Și eu am zis că la mine în bucătărie, că stau la doi pași. Așa am și zis.

E.G: Ok. Și eu trebuia să zic…

 B.A.B.,_: Că nu. Ați spus nu.

E.G_: Că oricum, oricum m-ați luat prin surprindere, eu nu mă așteptam.

————–

 B.A.B.,_: M-ați adus până aicea că… M-ați adus până aicea că nu mi-ați oferit o toaletă.

E.G_; Și eu ce să fac aum?

 B.A.B.,_: Cum?

E.G_: Eu ce ar trebui să fac?

 B.A.B.,_: Să coborâți.

E.G: De ce?

 B.A.B.,_: N-ați zis că bem la bucătăria domnului Bunea.

E.G: Nu, vă aștept.

 B.A.B.,_: Ăă?

E.G: Vă aștept.

 B.A.B.,_: Mă duc la toaletă atunci.

E.G_: Ați zis că vă duceți la toaletă și veniți înapoi, nu?

 B.A.B.,: Am înțeles. Da.

E.G_: Așa ați zis?

 B.A.B.,: Perfect. Eu vroiam să vă invit la bucătărie să stăm mai relaxați. Nu vreți? Ce e? In bucătărie ce e? Haideți doamna E__, nu mă supărați.

E.G: Duceți-vă la toaletă.

 B.A.B.,_: Păi.

 B.A.B.,: Duceți-vă la toaletă.

 B.A.B.,: Bine, bine.

La momentul 00:57:32, Buna Bogdan pleacă din autoturism.

————–

 B.A.B.,: O să vă duc la mine în bucătărie fiindcă mă va tăia un pișu și aicea nu cred că, pe stradă nu fac. Da?

E.G: Hmm. Vreți să vă duc eu undeva la un loc?

 B.A.B.,_: Nu, mergem aicea că-i aproape, 2 metri.

Bunea Bogdan pornește autoturismul și se pune în mișcare .

 B.A.B.,: Țineți cola aia o secundă. Nu, lăsați că…

E.G_: Nu că să, nu. Nu vă e teamă să conduceți așa?

 B.A.B.,: Stau aproape.

E.G: Îî?

 B.A.B.,_: Stau aproape.

E.G: Totuși!

 B.A.B.: Aicea nu stă, nu e poliție (râde) Și dacă ar fi, sunt colegii de la secția asta…

E.G.: Păi da, dar… Na, în fine. Da, eu vorbesc în calitatea mea de ne-polițist.

În consecință, fapta inculpatului există, este prevăzută de legea penală și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual prev. de art. 299 al. 2 C.p., atât din punct de vedere al laturii obiective, cât și din punct de vedere al laturii subiective, solicitarea inculpatului de achitare în baza art. 16 lit. a sau b C.p.p. nefiind fondată.

De asemenea, prima instanță a individualizat în mod corect atât cuantumul pedepsei cât și modalitatea de executare a acesteia, sub supraveghere, având în vedere atât gravitatea faptei în concret cât și persoana și calitatea inculpatului.

Curtea constată totodată că nu sunt incidente alte motive de desființare a hotărârii penale apelate, care să poată fi invocate din oficiu.

Pentru considerentele expuse, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B.A.B.,împotriva sentinței penale nr. 1/06.01.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr.5841/4/2016

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga apelantul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, apelantul aflându-se în culpă procesuală prin promovarea unei căi de atac nefondate.

Comments

comentarii